Anulare act. Încheierea nr. 22/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 22/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 05-04-2013 în dosarul nr. 10633/233/2010
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL GALATI
SECȚIA I CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 22.03.2013
P. – M. A.
Judecător – R. G. F.
Judecător – M. M.
Grefier – N. J.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-pârâți C. V. și C. N. în contradictoriu cu intimații - reclamanți P. G., T. N. și intimatul-pârât P. M. G., împotriva sentinței civile nr. 6122/08.06.2012, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, având ca obiect „anulare act „.
La apelul nominal, la prima strigare, au răspuns pentru recurenți – B. R., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, fiind lipsă celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul este la primul termen de judecată și este motivat, într-un exemplar, după care,
Tribunalul lasă cauza la a doua strigare pentru a se prezenta și intimații.
La apelul nominal, la a doua strigare, au răspuns pentru recurenții-pârâți – avocat B. R., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, și pentru intimații-reclamanți – avocat A. D. R., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, fiind lipsă celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul este la primul termen de judecată și este motivat, într-un exemplar, după care,
Tribunalul pune în discuție calificarea căii de atac.
Apărătorul recurentei-reclamante apreciază că este apel calea de atac și nu recurs.
Apărătorul intimaților–reclamanți, având în vedere că într-un litigiu anterior a fost evaluat bunul la peste 100.000 lei, consideră că este corect indicată calea de atac.
Tribunalul, deliberând, având în vedere obiectul prezentei cererii, califică prezenta cale de atac ca fiind APEL, iar completul de judecată va fi compus din primii doi membri ai completului,
PREȘEDINTE – M. A.
JUDECĂTOR – R. G. F.
La apelul nominal făcut în ședință publică, după stabilirea căii de atac, au răspuns: apelanta-reclamantă, personal și asistată de avocat P. L., și pentru intimatul-pârât – mandatar P. L..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apărătorul apelanților-pârâți solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, arătând că a expus pe larg motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii instanței de fond, atât pe excepții cât și pe fondul cauzei.
În primul ciclu procesual s-au invocat o . excepții și, de asemenea, și în al doilea ciclu de judecată pârâții pe care îi reprezintă și P. G. au invocat excepții. Instanța s-a pronunțat prin Sentința civilă nr. 561/23.01.2009 asupra excepției privind lipsa calității procesuale active, în sensul că a fost respinsă prin admiterea apelului și apoi respingerea recursului formulat de pârât. Această excepție a fost în al doilea ciclu procesual confundată cu excepția lipsei interesului în promovarea acțiunii și instanța de fond nu s-a mai pronunțat prin sentința mai sus arătată, întrucât s-a considerat că s-ar fi pronunțat prima instanță. Consideră că nu trebuie confundate cele două excepții: lipsa calității procesuale active a celor doi reclamanți cu lipsa de interes.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, care a fost respinsă de către prima instanță, constatându-se că n-ar fi triplă identitate de obiect, cauză și părți, învederează că excepția invocată este puterea de lucru judecat și nu excepția autorității de lucru judecat, cele două instituții fiind diferite. Apreciază că în cauză există putere de lucru judecat cu privire la acțiunile formulate de reclamanți anterior, arătând că au fost irevocabil soluționate mai multe cereri privind revendicarea acestui teren. Apreciază că puterea de lucru judecat trebuie reținută în prezenta cauză. În acest sens a depus și jurisprudență la instanța de fond.
Un alt motiv de apel, instanța a dispus radierea intabulării dreptului de proprietate al pârâților în ceea ce privește această suprafață de teren. A arătat că potrivit art. 36 din legea 7/1996 a intervenit prescripția dreptului de a solicita radierea intabulării, întrucât acțiunea în rectificare întemeiată chiar și pe nevalabilitatea înscrierii titlului care a stat la baza acesteia se poate îndrepta și împotriva terțelor persoane în termen de cel mult 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere.
Pe fond, solicită admiterea apelului și respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât la momentul la care s-a pus în posesie pârâtul C. V. cu privire la acest teren, terenul se afla în proprietatea Primăriei Mun. G., iar aceasta s-a făcut în baza unei sentințe definitive și irevocabile prin care s-a constatat nulitatea absolută a ofertei de donație pe care o făcuse autorul pârâtului C. V.. Cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimaților apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, iar apelul este neîntemeiat.
Cu privire la nerezolvarea excepției lipsei de interes, solicită să se observe că în Decizia civilă nr. 321/09.12.2009 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 167/09.04.2010 a Curții de Apel G., prin respingerea recursului promovat de pârâți, se face referire textual, la pagina 4, la aspectul că nu ar fi reținut în mod corect de instanță existența interesului. Potrivit art. 315 C. instanța de fond nu putea să adopte o altă rezolvare vizavi de cea dată de instanța de control judiciar.
Cu privire la rezolvarea greșită a excepției autorității de lucru judecat, arată că raționamentul și argumentul recurenților nu este corect folosit, întrucât în perspectiva rămânerii irevocabile a acestei hotărâri, consecința este revenirea bunului în patrimoniul Primăriei. În această situație, discuția într-o acțiune în revendicare se va face cu acel deținător al terenului. Apreciază că și acest motiv este neîntemeiat.
Cu privire la excepția prescripției, argumentele nu pot fi folosite în sensul susținut de către apelanți, întrucât dreptul de a cerere radierea unei mențiuni în cartea funciară apare atunci când se justifică interesul în acea radiere. Or, numai la rămânerea definitivă a acestei hotărâri reclamanții sunt considerați îndreptățiți și că au interesul să promoveze această acțiune. Nu se poate invoca prescripția înainte de nașterea dreptului.
Cu privire la greșita rezolvare pe fond a litigiului, arată că s-a reținut în concordanță atât cu dovezile administrate cât și cu normele juridice încălcate că la momentul 19.12.1999, când au fost puși în posesie pârâții cu acea suprafață de teren, nu era soluționat litigiul promovat tot de reclamanți în legătură cu stabilirea dreptului lor pe altă cale juridică în legătură cu același teren. P., ca parte în proces, avea obligația legală să urmărească rezolvările acelea și să nu procedeze la punerea în posesie cu un teren aflat în litigiu.
Față de toate acestea, solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera, văzând și disp. art. 260CPC,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 29.03.2013.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 22.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.03.2013
TRIBUNALUL
ÎN ACEEAȘI COMPUNERE
Având nevoie de timp pentru a delibera, văzând și disp. art. 260CPC,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 05.04.2013.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 29.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL GALATI
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 113
Ședința publică din 05.04.2013
PREȘEDINTE M. A.
Judecător R. G. F.
Grefier N. J.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea apelului declarat de apelanții-pârâți C. V. și C. N., ambii cu domiciliul în mun. G., ., ., jud. G., în contradictoriu cu intimații - reclamanți P. G., T. N., ambii cu domiciliul în mun. G., .. 12, ., jud. G., și intimatul-pârât P. M. G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 6122/08.06.2012, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, având ca obiect „anulare act „.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 22.03.2013 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr. 7440/233/07.07.2008, reclamanții P. G. și T. Nely au chemat în judecată pe pârâții C. V. și C. N., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal întocmit de P. municipiului G. la data de 22.12.1999 și să se radieze din cartea funciară intabularea dreptului de proprietate al pârâților asupra imobilului-teren în suprafață de 220,80 m.p. situat în intravilanul mun. G., .. 2, înscris sub nr. cadastral 5013, drept intabulat în cartea funciară sub nr. 9695/26.07.2000.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că autoarea lor, Hariclia Pappagheorghiu a avut în proprietate, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2919/15.05.1949 de Tribunalul Ilfov, suprafața de 900 mp, situată G., .. 2 (fostă Vișinschi, nr. 66).
Prin Dispoziția Primarului M. G. nr. 952/SR/08.11.2004, în aplicarea Legii nr. 10/2001, reclamanților le-a fost restituită, în natură, construcția și o parte din terenul aferent, însă diferența de teren până la 900 mp nu a putut fi restituită în natură, întrucât aceasta fusese atribuită pârâtului C. V., în baza sentinței civile nr._/16.11.1999 a Judecătoriei G..
Reclamanții arată că prin această sentință a fost admisă cererea pârâtului C. V., de constatare a nulității ofertei de donație făcută statului pentru o suprafață de teren situată în G., .. 17, s-a constatat că acesta este proprietarul unei suprafețe de teren de 225 m.p. situată în intravilanul municipiului G. și a fost obligat pârâtul Consiliul Local G. să atribuie lui C. V. o suprafață de 225 mp în intravilanul municipiului. În consecință, deși sentința nu preciza locația suprafeței ce i se cuvenea pârâtului C. V., salariații Primăriei G., iar nu ai Consiliului Loca l- care fusese parte în dosar, au întocmit un proces-verbal în data de 22.12.1999, prin care îi predau pârâtului C. V. suprafața de 220,8 mp, situată la altă adresă, în G., .. 2, proces-verbal pe baza căruia ambii pârâți - C. V. și C. N. își intabulează, în cartea funciară, dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren. Atribuirea acestei suprafețe de teren s-a făcut de angajații Primăriei în timp ce pe rolul Judecătoriei G. exista dosarul nr._/1998 având ca obiect acțiunea reclamanților formulată în contradictoriu cu P. mun. G., privind revendicarea imobilului situat în .. 2 (fostă Vișinschi), nr. 66.
Reclamanții invocă frauda la lege, prin atribuirea ilegală a valorii de titlu de proprietate procesului-verbal încheiat la data de 22.12.1999, de către angajații Primăriei.
În drept, s-au invocat disp. art. 664-645 Cod civil.
La data de 08.10.2008, reclamanții au modificat acțiunea, înțelegând să se judece în contradictoriu și cu P. municipiului G., emitentul procesului-verbal contestat.
Legal citați, pârâții C. V. și C. N. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, lipsei de interes a acestora în promovarea cererii și lipsa calității procesuale pasive a pârâtei C. N., iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Legal citată, pârâta P. mun. G. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, a lipsei de interes a acestora în promovarea cererii, a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. și a prescrierii dreptului reclamanților de a solicita radierea intabulării, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 561/23.01.2009, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins cererea formulată de reclamanți ca fiind introduse de persoane fără calitate procesuală activă.
Prin decizia civilă nr. 321/09.12.2009, Tribunalul G. a admis apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 561/2009, a desființat această sentință și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Tribunalul a reținut faptul că, în mod greșit, Judecătoria G. a reținut că reclamanții nu au calitate procesuală activă în cauză. Astfel, pentru ca o persoana să poată introduce o acțiune civilă se cer a fi îndeplinite patru condiții generale de exercitare a acesteia și anume: afirmarea unui drept, interesul introducerii acțiunii, capacitatea procesuală a persoanei care introduce acțiunea și calitatea procesuală a acesteia. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă). În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Calitatea procesuală a unei părți a procesului se determină în concret, după împrejurările de fapt și de drept prezentate de reclamant în raport de litigiul dedus judecății. Acțiunea reclamanților are ca obiect principal constatarea nulității absolute a procesului verbal întocmit de P. G. la data de 22 .12.1999 iar acțiunea în constatarea nulității poate fi introdusă de orice persoană care justifică interes actual și legitim în promovarea ei. Sub acest aspect este evident că reclamanții, în calitate de moștenitori ai autoarei lor Hariclia P., solicită atribuirea în integralitate a suprafeței de teren ce a aparținut acestei autoarei, respectiv a suprafeței care prin procesul verbal întocmit la 22.12.1999 a fost predată pârâților. Acest proces verbal a fost întocmit în baza sentinței civile numărul_/16.11.1999 pronunțată de Judecătoria G.. Câtă vreme reclamanții își întemeiază acțiunea pe susținerea că greșit a fost predată pârâților suprafața de 220,8 metri pătrați situată în .. 2, deși în sentința civilă mai sus citată nu era indicat nici un amplasament precum și pe aceea că respectiva suprafață a aparținut autoarei lor, existența interesului lor în promovarea acțiunii este evidentă. Chiar dacă finalitatea imediată a admiterii acțiunii nu ar reprezenta trecerea terenului în proprietate lor ci în patrimoniul municipiului G., așa cum a reținut Judecătoria G., Tribunalul G. a reținut că este evidentă versiunea că după realizarea acestui demers reclamanții au la dispoziție mijloace procedurale prin care ar putea obține restituirea suprafeței de teren. În concluzie, Tribunalul G. a constatat că reclamanții justifică un interes în promovarea acțiunii de față, că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu au calitate procesuală activă întrucât nu justifică un interes.
Prin decizia civilă nr. 167/09.04.2010, Curtea de Apel G. a respins ca nefondat recursul civil declarat de pârâții C. V. și C. N. împotriva deciziei civile nr.321/2009 pronunțată de Tribunalul.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat cu nr. 7440/233/25.05.2010 pe rolul Judecătoriei G..
Legal citați, pârâții C. V. și C. N. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepțiile autorității de lucru judecat, lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N., iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Legal citată, pârâta P. mun. G. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile autorității de lucru judecat, a lipsei de interes a acestora în promovarea cererii, a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. și a prescrierii dreptului reclamanților de a solicita radierea intabulării, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
La termenul de judecată din data de 23.05.2011, instanța a pus în discuția părților excepția autorității de lucru judecat, pe care a respins-o ca neîntemeiată, prin încheierea din data de 20.06.2011.
Astfel, instanța a reținut faptul că potrivit dispozițiilor art. 1201 cod civil „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate”. Din acest text rezultă că elementele autorității de lucru judecată sunt părțile obiectul și cauza, care trebuie să fie același in ambele cereri. Părțile trebuie să participe in ambele procese in aceeași calitate. În sfera noțiunii de obiect se includ atât obiectul material cât și dreptul subiectiv ce poartă asupra obiectului material, ceea ce înseamnă că există identitate de obiect dacă pretenția concretă este identică în ambele procese. Acțiunea reclamanților are ca obiect principal constatarea nulității absolute a procesului-verbal întocmit de către P. G. la data de 22.12.1999 prin care pârâților le-a fost predată suprafața de 220,8 mp situată in .. 2, suprafața care anterior a aparținut autoarei reclamanților, numita Hariclia P.. Astfel, nu se poate reține că în speță, datorită împrejurării că reclamanții din prezenta cauză nu au cerut în cadrul acțiunii in revendicare și nulitatea procesului-verbal solicitată prin procesul pendinte, aceștia sunt decăzuți din dreptul de a mai putea solicita constatarea nulității absolute a titlului care a fost analizat odată de către instanță, operând astfel autoritatea de lucru judecat. În speță, deși obiectul material din procesele promovate anterior este identic, dreptul subiectiv precum și cauza dedusa judecății in cele două procese sunt diferite, astfel încât nu există identitate in sensul art. 1201 C.civil. Așa cum s-a constat anterior în cadrul celorlalte litigii dintre părți, în ipoteza în care s-ar constata nulitatea procesului-verbal, imobilul s-ar întoarce în patrimoniul mun. G. și nicidecum în patrimoniul reclamanților cărora prin hotărâri irevocabile le-au fost respinse toate acțiunile prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la imobilul menționat, fiind acordate despăgubiri în echivalent. Pe cale de consecință, una dintre condițiile cumulative ale autorității de lucru judecat nefiind îndeplinită instanța a respins excepția invocată ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 23.05.2011, instanța a pus în discuția părților excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii, pe care a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere faptul că prin decizia nr. 321/09.12.2009, Tribunalul G. a stabilit că reclamanții justifică un interes în promovarea cererii, soluție menținută, în mod irevocabil, prin decizia civilă nr. 167/09.04.2010 a Curții de Apel G..
La termenul din data de 16.01.2012, instanța a pus în discuția părților excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. și cea a prescrierii dreptului la acțiune de a solicita radierea intabulării în cartea funciară, pe care le-a respins ca nefondate, prin încheierea din data de 26.01.2012. Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. și având în vedere cele expuse mai sus cu privire la această calitate a unei persoane, instanța reține că prin încheierea nr. 6548/26.07.2000 a Judecătoriei G. - Biroul de Carte Funciară, în baza sentinței civile nr._/16.11.1999 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/1999, s-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 220,8 mp situat în intravilanul Mun. G., .. 2, atât în favoarea pârâtului C. V., cât și al pârâtei C. N. (deși aceasta nu a fost parte în dosarul_/1999). Având în vedere că terenul a fost intabulat în cartea funciară și în favoarea pârâtei C. N., aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Cu privire excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamanților de a solicita radierea intabulării în cartea funciară, instanța reține că potrivit art. 35 din Legea nr. 7/1996 (versiunea în vigoare la data intabulării-26.07.2000), …în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 7/1996, …Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Conform art. 37 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, …acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, va fi imprescriptibilă.
Din cererea introductivă, rezultă că acțiunea are ca obiect principal constatarea nulității absolute a procesului-verbal întocmit la data de 22.12.1999 de pârâta P. mun. G. cu pârâtul C. V., nultiatea absolută având un caracter imprescriptibil. Prin urmare și acțiunea în rectificare (în sensul radierii înscrierii), invocată pe motivul nevalabilității actului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea, este imprescriptibilă. Astfel, instanța a respins ca nefondată excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamanților de a solicita radierea intabulării în cartea funciară.
Instanța a admis administrarea probelor cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 6122/08.06.2012, Judecătoria G. a admis cererea formulată de reclamanții P. G. si T. N., in contradictoriu cu pârâții C. V., C. N. si P. M. G., având ca obiect „anulare act”, a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie întocmit de P. mun. G. cu pârâtul C. V. la data de 22.12.1999, privind suprafața de 220,8 mp teren situat în intravilanul mun. G., .. 2 si a dispus radierea intabulării dreptului de proprietate al pârâților C. V. și C. N. cu privire la suprafața de 220,8 mp teren situat în intravilanul mun. G., .. 2, înscris în cartea funciară nr. 9695 a mun. G. și cu nr. cadastral 5013. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată cu nr._/20.10.1998 pe rolul Judecătoriei G., reclamanții au promovat o acțiune în revendicare, întemeiată pe disp. art. 480 și 481 din vechiul Cod civil și au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții P. mun. G. și Consiliul Local G., să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâții să le lase în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul situat în G., .. Prin sentința civilă nr._/17.11.1999, Judecătoria G. a respins acțiunea ca nefondată, din perspectiva faptului că reclamanții nu au îndeplinit procedura specială prevăzută de Legea nr. 112/1995. Prin sentința civilă nr. 37/11.01.2001, pronunțată în dosarul nr. 2564/C/2000, Tribunalul G. a admis apelul reclamanților, a desființat sentința civilă nr._/1999 și a stabilit în favoarea Tribunalului G. competența de soluționare a cauzei în fond. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul G. cu nr. 391/C/2001, iar prin sentința civilă nr.173/20.03.2002, instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți. Prin decizia civilă nr. 1364/A/29.10.2004 pronunțată în dosarul nr. 1198/C/2002, Curtea de Apel G. a respins ca nefondat apelul promovat de reclamanți împotriva sentința civilă nr. 173/2002 a Tribunalului G., motivat de faptul că reclamanții nu au îndeplinit procedura specială prevăzută de Legea nr. 112/1995. Prin decizia civilă nr. 888/R/22.11.2006 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel G. constatat perimat recursul civil formulat de reclamanți împotriva deciziei civile nr. 1364/A/29.10.2004.
În paralel cu judecarea în fond a cauzei reclamanților din dosarul nr._/20.10.1998, pârâtul C. V., prin cererea înregistrată cu nr._/18.10.1999 pe rolul Judecătoriei G., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local G., să pronunțe o hotărâre prin care să se constate caducitatea ofertei de donație făcută la data de 27.04.1979 de tatăl său - C. G., pentru imobilul situat în G., ., nr. 17, să se constate că reclamantul este proprietarul suprafeței de 225 mp teren și să oblige pârâta să-i atribuie în proprietate această suprafață de teren în intravilanul mun. G.. Prin sentința civilă nr._/16.11.1999, Judecătoria G. a admis acțiunea formulată de pârâtul C. V., a constatat caducitatea ofertei de donație autentificată cu nr. 2333/27.04.1979 de notariatul de Stat Județean G., a constatat că pârâtul C. V. este proprietarul suprafeței de teren de 225 mp situată în intravilanul mun. G. și a obligat pârâtul Consiliul Local G. să atribuie pârâtului C. V. această suprafață de teren în intravilanul mun. G. (fără a menționa și locația acestuia).
Sentința a fost comunicată pârâtului la data de 03.12.1999 și a rămas definitivă și irevocabilă prin neapelare la data de 21.12.1999. A doua zi, la data de 22.12.1999 și în timp ce pe rolul Judecătoriei G. se desfășura procesul de revendicare imobiliară promovat de reclamanții P. G. și T. Nely - dosar nr._/1998 (soluționat de Judecătoria G. la data de 17.11.1999 prin sentința civilă nr._, ce a fost redactată de instanță la data de 21.04.2000), pârâta P. mun. G. a procedat la predarea către pârâtul C. V. a suprafeței de teren de 220,8 mp situată în intravilanul mun. G., .. 2, fiind întocmit un proces-verbal în acest sens (f.5-6, dosar nr._ ). Această suprafață de teren de 220,8 mp făcea parte din cea de 900 mp, revendicată de reclamanți în dosarul nr._/1998. Pârâtul C. V. a întocmit documentația cadastrală pentru imobilul – teren în suprafață de 220,8 mp, iar la data de 26.07.2000 a solicitat intabularea în cartea funciară. Prin încheierea nr. 6548/26.07.2000, Judecătoria G. a admis cererea pârâtului și a dispus intabularea imobilului în cartea funciară nr. 9695 a mun. G., cu nr. cadastral 5013. Intabularea a fost efectuată atât în favoarea pârâtului C. V., cât și a soției acestuia - C. N. (f.51-59, dosar nr._ ).
Prin notificarea nr. 85/N/2001 formulată de reclamanți prin intermediul B. M. L., aceștia au solicitat pârâtei P. mun. G., restituirea în natură sau în echivalent a imobilului (teren și construcție) situat în G., .. Acest teren a fost proprietatea autoarei reclamanților - P. Hariclia, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2919/15.03.1949, fiind preluat de stat prin Decretul de naționalizare nr. 92/1950. Prin dispoziția nr. 952/SR/08.11.2004, pârâta P. mun. G. a restituit parțial, în natură, imobilul revendicat de reclamanți, dar fără a fi restituită și suprafața de teren de 220,8 mp, întrucât aceasta fusese atribuită pârâtului C. V., în baza sentinței civile nr._/16.11.1999 a Judecătoriei G.. Pentru această diferență de teren, pârâta P. mun. G. a emis dispoziția nr. 2776/SR/10.05.2006 pentru acordarea unor despăgubiri reclamanților, în baza disp. Legii nr. 247/2005. La dosar nu a fost depusă dovada acordării efective a acestor despăgubiri și nici a cuantumului acestora (f.34-35, dosar nr._ ).
În concluzie, instanța a reținut următoarele:
- prin sentința civilă nr._/16.11.1999, Judecătoria G. a obligat pârâtul Consiliul Local G. să atribuie pârâtului C. V. suprafața de teren de 225 mp situată în intravilanul mun. G., fără a menționa amplasamentul acesteia;
- în momentul întocmirii procesului-verbal din 22.12.1999, de atribuire către pârâtul C. V. a suprafeței de teren de 220,8 mp situată în G., ..2, pârâta P. mun. G. cunoștea că asupra acestui teren este pe rolul instanței un dosar de revendicare, întrucât la nivelul serviciilor din cadrul instituțiilor se efectuau verificările respective, așa cum rezultă din adresele nr._/31.08.1999 și_/03.09.1999 ale serviciului de cadastru din cadrul Primăriei mun. G.;
- P. mun. G. avea calitatea de pârâtă, în două procese aflate pe rolul aceleiași instanțe - Judecătoria G. (de revendicare - nr._/20.10.1998, promovat de reclamanți și de constatare a caducității ofertei de donație - nr._/18.10.1999, promovat de pârâtul C. V.) și care au fost soluționate pe fond în același timp (dosarul nr._/20.10.1998 la data de 17.11.1999 prin sentința civilă nr._ și dosarul nr._/18.10.1999 la data de 16.11.1999 prin sentința civilă nr._);
- la data punerii în posesie a pârâtului C. V. asupra suprafeței de teren de 220,8 mp - 22.12.1999, dosarul privind revendicarea acestei suprafețe de teren -_/1998, nu parcursese toate gradele de jurisdicție, nefiind soluționat în mod irevocabil de instanță, întrucât la data de 19.11.1999, reclamanții au formulat apel împotriva sentinței civile nr._/17.11.1999 – dosar nr. 2564/C/2000 al Tribunalului G.;
- punerea in posesie asupra suprafeței de teren de 220,8 mp pârâtului C. V., a doua zi după rămânerea irevocabilă a sentinței prin care s-a constatat caducitatea ofertei de donație, s-a efectuat în lipsa unei dispoziții a pârâtei P. Mun. G., prin care să fie stabilită ce anume suprafață de teren de pe raza mun. G. urma a fi atribuită pârâtului, procesul-verbal de punere în posesie a terenului având doar caracterul unui înscris de predare-primire a acestuia; prin urmare nu se cunoaște modalitatea prin care pârâta P. mun. G. a stabilit amplasamentul suprafeței de teren ce a fost predată pârâtului C. V..
Conform art. 966 din vechiul C.Civil, … obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect.
Potrivit art. 968 din vechiul C.civil, … cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.
Instanța a apreciat că procesul-verbal din 22.12.1999, de punere în posesie a pârâților asupra terenului în suprafață de 220,8 mp, situat în intravilanul mun. G., .. 2, este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită pornind de la principiul fraus omnia corrumpit. Astfel, pe de o parte, pârâta P. mun. G. avusese calitatea de pârâtă în ambele procese (de constatare a caducității ofertei de donație și de revendicare) și cunoștea situația juridică incertă a terenului din G., .. 2, dar a optat pentru a pune în posesie pe pârâtul C. V., pe o parte din acest teren. Pe de altă parte, pârâtul C. V., cunoștea că terenul pe care a fost pus în posesie, nu a fost cel care a făcut obiectul dosarului privind caducitatea ofertei de donație și a acceptat punerea în posesie pe o suprafață de teren, fără ca pârâta P. mun. G. să emită o decizie prin care să stabilească amplasamentul suprafeței de teren. Acceptând această situație, pârâtul C. V. și-a asumat și un risc, eventual, ca suprafața de teren pe care a fost pus în posesie să aibă un caracter litigios.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel pârâții C. V. si C. N., arătând ca in al doilea ciclu de judecata instanța de fond in mod greșit nu a mai pus in discuția părților excepția lipsei de interes a reclamanților, reținând ca instanța de control judiciar a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. Însă aceasta nu poate fi confundata cu excepția lipsei de interes. Arata ca la acest moment reclamanții nu mai au nici un interes in promovarea prezentei acțiuni deoarece o anulare a procesului verbal ar rămâne fără efecte juridice fata de reclamanți.
Mai arata pârâții ca instanța de fond a confundat excepția autorității de lucru judecat cu puterea de lucru judecat, invocata de către pârâți. Arata ca puterea de lucru judecat invocata de pârâți este de fapt o prezumție legala. Mai arata ca reclamanților li s-au respins toate acțiunile in revendicare, stabilindu-se irevocabil ca au dreptul la despăgubiri pentru imobilul naționalizat.
Arata ca si radierea intabulării dreptului de proprietate este nelegala, înscrierea făcându-se în mod legal, în baza unei sentințe judecătorești si a unui proces-verbal de punere in posesie legal întocmit.
Pe fondul cauzei arata ca nu s-a produs nicio frauda la lege prin punerea sa in posesie, ambele părți semnatare ale procesului-verbal fiind de buna credința.
Legal citați, intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare si au solicitat respingerea apelului ca nefundat.
Tribunalul va analiza cu precădere excepția lipsei de interes a reclamanților, excepție dirimanta si peremptorie.
Tribunalul apreciază ca excepția lipsei de interes nu trebuie confundata cu excepția lipsei calității procesuale active. Astfel interesul in ceea ce privește calitatea procesuala activa nu este același cu interesul in a promova o acțiune in justiție. Acesta din urma trebuie sa aibă ca scop pronunțarea unei hotărâri care sa producă efecte juridice cu privire la reclamanți.
Or, in cazul de fata toate acțiunile in revendicare sau in baza Legii nr. 10/2001 formulate de către reclamanți in ceea ce privește terenul in cauza au fost respinse in mod irevocabil si s-a stabilit ca reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru aceasta suprafața de teren.
Prima acțiune in revendicare a fost respinsa pentru ca reclamanții nu au formulat cerere in baza Legii nr. 112/1995.
Dreptul reclamanților de a solicita terenul in cauza se naște odată cu . Legii nr. 10/2001 însă, la momentul notificării, terenul de 220,80 mp nu mai era posibil a fi restituit in natura, fiind in proprietatea pârâților, drept de proprietate intabulat in cartea funciara a imobilului.
Reclamanții nu au înțeles sa solicite nulitatea procesului-verbal de punere in posesie la momentul notificării formulate in baza Legii nr. 10/2001 sau pana la data atacării in justiție a dispoziției Primarului mun. G., astfel încât instanțele judecătorești au stabilit in mod irevocabil ca pentru suprafața de 220,80 mp reclamanții au dreptul doar la despăgubiri.
Or, in aceasta situație, anularea procesului-verbal de punere in posesie din anul 1999 precum si radierea înscrierii dreptului de proprietate al pârâților din cartea funciara a imobilului nu poate produce nici un efect juridic fata de reclamanți. Aceștia nu mai pot promova vreo acțiune in revendicarea terenului in cauza, litigiul fiind soluționat in mod irevocabil de către instanțele judecătorești.
Anularea procesului-verbal de punere in posesie din anul 1999 precum si radierea înscrierii dreptului de proprietate al pârâților din cartea funciara a imobilului ar produce efecte juridice numai cu privire la pârâți si la P. mun. G., astfel încât prezenta acțiune apărea ca fiind total lipsita de interes in ceea ce ii privește pe reclamanți.
F. de aceste considerente, tribunalul urmează sa admită apelul pârâților C. V. și C. N., sa schimbe in tot sentința apelata si in rejudecare sa admită excepția lipsei de interes a reclamanților si sa respingă acțiunea acestora ca fiind lipsita de interes.
Tribunalul odată cu admiterea acestei excepții nu va mai analiza celelalte excepții si motive de apel.
Având in vedere disp. art. 274 C. proc. civ., tribunalul va obliga pe reclamanți, ca părți căzute in pretenții la plata cheltuielilor de judecata către pârâții C. V. și C. N..
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții-pârâți C. V. și C. N., ambii cu domiciliul în mun. G., ., ., jud. G., în contradictoriu cu intimații - reclamanți P. G., T. N., ambii cu domiciliul în mun. G., .. 12, ., jud. G., și intimatul-pârât P. M. G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 6122/08.06.2012, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, având ca obiect „anulare act „., pe care o schimbă în tot, și în rejudecare:
Admite excepția lipsei de interes a reclamanților și în consecință respinge acțiunea ca fiind lipsită de interes.
Obligă reclamanții să plătească pârâților suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. A. R. G. F. N. J.
Red. RGF
Tehnored. NJ/2ex./16.07.2013
Fond – jud. G. N.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 940/2013. Tribunalul GALAŢI | Pretenţii. Decizia nr. 258/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
