Contestaţie la executare. Decizia nr. 768/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 768/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 25607/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ NR.768
Ședința publică de la 10.09.2013
Completul compus din:
Președinte: R. J.
Judecător: F. L. N.
Judecător:C. R. M.
Grefier: A. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurent-contestator V. M. domiciliat în G. . nr.145 . . împotriva sentinței civile nr.3090/28.03.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . cu sediul în București . sector 2 și B. C. Mistoi C. cu sediul în Târgu B. ..28 . jud.G., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 04.09.2013, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 10.09.2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 28.12.2012, sub nr._, contestatorul V. M. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata ., solicitând instanței anularea măsurii popririi înființate asupra veniturilor sale în dosarul execuțional nr. 92/2012 al B. C. Mistoi C. și întoarcerea executării cu privire la sumele deja poprite.
În motivare, contestatorul a arătat că împotriva sa s-a pornit executarea silită în baza contractului de credit nr._/30.06.2008 încheiat cu . pentru suma de_ CHF și a contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 793/2008. A precizat contestatorul că la momentul încheierii contractului, imobilul cu care s-a garantat creditul a fost evaluat la 100.000 CHF și că nici o clauză din contract nu permite indisponibilizarea vreunei părți din veniturile salariale ale contestatorului.
A mai arătat că a reprezentanții băncii au considerat garanția imobiliară ca îndestulătoare la momentul încheierii contractului, iar ulterior, când s-a inițiat executarea silită contestatorul a plătit contravaloarea acestui imobil către bancă apreciind că aceasta a fost îndestulată. A invocat caracterul abuziv al oricărei clauze contrare celei mai sus stipulate, în temeiul art. 3 pct. 1 din Directiva 93/13/CCC și din Anexa la Legea nr. 193/2000, pct. b.
A contestat sumele din cererea formulată de intimată pentru continuarea executării silite, după ce a fost îndestulată ca urmare a vânzării apartamentului cu care a fost garantat creditul. A arătat astfel că suma solicitată de bancă nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, suma aceasta nefiind menționată nici în contractul de credit și nici în graficul de rambursare.
În drept, contestatorul a invocat prevederile art. 379, 399 - 404 C. Pr. Civ și Directivele CEE în domeniu.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 194 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
La dosar a fost atașat dosarul de executare nr. 92/2012 al B. C. Mistoi C..
La termenul din 19.02.2013, instanța din oficiu a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare, excepție invocată pentru termenul din 26.03.2013 și de intimată prin întâmpinare depusă la dosarul cauzei.
La termenul din 26.03.2013, contestatorul a solicitat respingerea excepției tardivității invocate arătând că, după înstrăinarea apartamentului cu care a garantat creditul și unde avea domiciliul, în august 2012, toate actele comunicate la această adresă au fost în mod nelegal comunicate.
Prin sentința civilă nr. 3090/28.03.2013, pronunțată de Judecătoria G., instanța a admis excepția tardivității formulării contestației la executare și a respins ca tardivă contestația la executare formulată de V. M., în contradictoriu cu ..
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în cursul anului 2011 . a pornit împotriva contestatorului executarea silită în baza convenției de credit nr._/30.06.2008 și a contractului de garanție reală imobiliară autentificat sub 793/30.06.2008 la BNP C. O., prin intermediul unui executor bancar, formulând la data de 22.03.2012 cerere de continuare a executării către B. C. Miștoi C., pentru suma de 88.760,85 CHF.
În dorința de a achita creditul ajuns la scadența anticipată, în timpul derulării executării silite, respectiv la data de 09.08.2012, contestatorul a vândut în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1513/09.08.2012 la BNP G. M. B., apartamentul din G., ., nr. 44, ., obiect al garanției reale imobiliare, cu acordul băncii intimate, achitând în contul acesteia suma de 100.445 lei.
După achitarea acestei sume, contestatorul s-a mutat din acest imobil, iar banca a solicitat continuarea executării silite pentru suma de 59.607,07 CHF.
La data de 11.09.2012, executorul judecătoresc a înființat poprirea asupra veniturilor salariale ale contestatorului la Universitatea Dunărea de Jos din G., comunicând adresa de înființare a popririi la fostul domiciliu al contestatorului.
Universitatea Dunărea de Jos i-a comunicat contestatorului existența popririi din dosarul execuțional nr. 92/CMC/2012 la data de 27.11.2012 (fila 17).
A reținut instanța incidența în cauză a dispozițiilor art. 401 alin.1 lit. a) C.pr.civ. potrivit cărora contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.
Instanța a constatat că, în cauză, a fost formulată contestație la executare împotriva unor acte de executare, respectiv împotriva măsurii popririi veniturilor salariale dispusă în dosarul execuțional nr. 92/2012 al B. C. MIstoi C..
În același timp a reținut că termenul de formulare și depunere a contestației la executare împotriva executării silite însăși a început să curgă de la data când contestatorul a luat cunoștință că s-a dispus luarea măsurii popririi împotriva sa, respectiv de la data la care a primit adresa emisă de Universitatea Dunărea de Jos G., la 27.11.2012.
A apreciat instanța ca fiind întemeiată apărarea contestatorului în sensul că nu a luat cunoștință de existența popririi la data la care i-a fost comunicată de către executorul judecătoresc prin procesul verbal de comunicare din 18.09.2012, reținând că la acea dată contestatorul se mutase deja la noua adresă din G., ., nr. 145, .> A reținut, însă, că același contestator a fost înștiințat despre existența popririi prin adresa emisă de Universitatea Dunărea de Jos la data de 27.11.2012 (fila 17), astfel că de la acest moment începea să curgă termenul de 15 zile pentru formularea contestației la executare, iar la data la care a fost depusă contestația la registratura instanței, respectiv la data de 28.12.2012, fusese depășit termenul indicat.
Împotriva sentinței civile nr. 3090/28.03.2013, pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._ /2013 a declarat recurs contestatorul V. M.. A solicitat recurentul – contestator casarea sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, recurentul – contestator a arătat că instanța a admis în mod nelegal excepția tardivității, invocată din oficiu.
A învederat că, după ce s-a mutat din imobilul ce făcea obiectul garanției imobiliare, ulterior vânzării acestuia pentru plata datoriei, fără știința sa, la data de 11.09.2012, executorul judecătoresc a înființat poprirea asupra veniturilor sale salariale.
A apreciat recurentul – contestator că, în mod nelegal, instanța a apreciat că a fost înștiințat despre măsura de înființare a popririi de către „Universitatea Dunărea de Jos”, angajatorul său, la data de 27.11.2012.
Recurentul – contestator a precizat că, la data de 14.11.2012, a observat pe fluturașul de salarii faptul că a fost reținută suma de 527 lei reprezentând „reglări cotizații” și, ca răspuns la cererea pe care a formulat-o la data de 26.11.2012, printr-o adresă, universitatea i-a comunicat la data de 27.11.2012 că „reținerea de 527 lei asupra veniturilor salariale din luna octombrie 2012 a fost făcută în baza dosarului execuțional nr. 92/CMC/2012” fără a se face, însă, vorbire despre înființarea popririi și fără clarificarea noțiunii de „reglare cotizație” în baza căreia i s-au oprit banii.
A mai arătat recurentul – contestator că, la data de 07.12.2012, a depus la B. C. Miștoi C. o cerere prin care a solicitat explicații referitoare la dosarul de executare menționat în adresa universității, iar, la data de 13.12.2012 a primit prin poștă o comunicare din partea B. C. Miștoi C. în care este menționat faptul că, printr-o adresă din data de 11.09.2012 ar fi fost „încunoștințat despre măsura înființării popririi”.
În opinia recurentului – contestator, față de data la care a primit comunicarea menționată din partea B. C. Miștoi C., acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței în termenul legal de 15 zile.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 3041, art. 274, art. 299, art. 305 C.proc.civ..
În susținerea recursului formulat, au fost depuse, la dosar, în copie, sentința civilă nr. 3090/ 28.03.2013, pronunțată de Judecătoria G., fluturași de salarii, adeverința nr._/26.04.2013, emisă de Universitatea „Dunărea de Jos” G..
Prin nota de concluzii depusă la dosar, intimata . a solicitat respingerea recursului formulat, ca neîntemeiat.
În motivare, intimata a arătat că față de data la care recurentul a luat cunoștință despre înființarea popririi, fiind înștiințat despre existența popririi prin adresa emisă de Universitatea Dunărea de Jos la data de 27.11.2012, contestația la executare a fost tardiv formulată, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 18.12.2012.
A solicitat intimata obligarea recurentului – contestator la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând legalitatea sentinței civile nr. 3090/28.03.2013, pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._ /2013 prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar reține că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În sensul art. 401 alin. 1 lit. b C.proc.civ., contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi.
Tribunalul reține că, dat fiind faptul că, în cauză, este contestată măsura popririi, sunt aplicabile dispozițiile speciale ale art. 401 alin. 1 lit. b C.proc.civ., acestea având caracter special față de dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. a C.proc.civ..
În fapt, la data de 11.09.2012, a fost emisă de către B. C. Miștoi – C. adresa nr. 92/ 11.09.2012 (f. 12 – dosar de executare) prin care s-a dispus înființarea popririi în cotă de 1/3 din venitul net lunar rezultat din salariu pe care terțul poprit Universitatea Dunărea de Jos G. îl datorează debitorului V. M. până la recuperarea debitului restant.
Adresa menționată i-a fost comunicată debitorului V. M. la data de 18.09.2013, prin afișare, la adresa din G., ., nr. 44, ., . (f. 32 – dosar executare).
În mod corect instanța de fond a reținut că, la data de 18.09.2012, contestatorul nu mai locuia în apartamentul situat în G., ., nr. 44, ., ., iar acest fapt fusese adus la cunoștință executorului judecătoresc, așa cum rezultă din contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1513/09.08.2012 (f. 44 – dosar de executare) și adresa nr. 92/09.08.2012 emisă de B. C. Miștoi C. (f. 48 – dosar de executare).
În consecință înștiințarea privind înființarea popririi pe veniturile realizate nu a fost în mod legal comunicată la data de 18.09.2012.
În ceea ce privește adresa emisă de Universitatea Dunărea de Jos la data de 27.11.2012 (fila 17), tribunalul reține, pe de o parte, că, la dosar, nu există dovada datei la care aceasta a fost comunicată recurentului – contestator, iar, pe de altă parte, chiar dacă am reține că acesta recunoaște data comunicării ca fiind 27.11.2012, din cuprinsul adresei nu rezultă indicii cu referire la măsura popririi și faptul că aceasta a fost luată cu referire la veniturile contestatorului, ci doar indicii privind numărul dosarului de executare în baza căruia a fost reținută suma de 527 lei din veniturile salariale aferente lunii octombrie.
Este adevărat că, în sensul tezei a II-a din art. 401 alin. 1 lit. b C.proc.civ., dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit.
Este de reținut, însă, că acest text normativ trebuie interpretat și prin prisma regulii instituite în teza I a aceluiași articol. Astfel, termenul pentru formularea unei contestații cu referire la măsura popririi curge din momentul primei rețineri efectuate de către terțul poprit întrucât se prezumă că, la prima reținere, debitorul are cunoștință despre măsura luată.
În speță, din fluturații de salariu depuși la dosarul cauzei rezultă că reținerile au fost efectuate de terțul poprit cu titlu de „reglări cotizații”, iar adresa emisă de angajator la data de 27.11.2012 nu face vreo referire la măsura popririi, chiar dacă am aprecia că i-a fost comunicată recurentului la aceeași dată.
Așa cum rezultă din adresa nr.92/10.12.2012 emisă de B., raportată la dovada de comunicare, atașate la dosarul de executare (f. 14, 15), recurentul contestator a fost informat asupra motivului reținerii sumelor din salariu abia la data de 13.12.2012.
Pentru considerentele de mai sus, apreciază că data de 13.12.2012 este data de la care începe să curgă termenul de 15 zile pentru formularea unei contestații la executare, iar, la data de 27.12.2012, data depunerii contestației la poșta română prin scrisoare recomandată (f. 6 dosar), conform art. 104 C.proc.civ., termenul indicat nu era împlinit.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 3 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursul declarat de recurentul - contestator V. M., în contradictoriu cu intimata ..
Casează sentința civilă nr. 3090/28.03.2013, pronunțată de Judecătoria G. și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.09.2013.
Președinte, Judecător, Pt.Judecător,
R. J. F. L. N. C. R. M.
Promovat la C..> Cf.art.261 C.P.C. semnează Președintele Tribunalului G.
Judecător A. P.
Grefier,
A. D.
Red.jud.RJ/01.10.2013
Tehnored.AD/2ex/01.10.2013
Fond O. B.
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Anulare act. Decizia nr. 352/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
