Grăniţuire. Decizia nr. 46/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 46/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 7470/233/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ NR. 46
Ședința publică de la 06 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-R. M.
JUDECĂTOR D. B.
GREFIER C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul B. G., cu domiciliul în G., ., ., . cu intimații-reclamanți B. I. și B. P., domiciliați în G., ., împotriva sentinței civile nr. 7169/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect – „grănițuire”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 1.02.2013, când Instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la 6.02.2013.
TRIBUNALUL
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ /14.05.2009, reclamanții B. I. și B. P. au chemat în judecată pe pârâtul BOGOS G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să stabilească linia de hotar între proprietățile părților și să oblige pârâtul să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a ocupat-o din proprietatea lor. Au mai solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au invocat faptul că la data de 27.06.2007 au cumpărat imobilul situat în G., ., constând în teren în suprafață de 795,27 mp. Încă de la cumpărare, reclamanții au remarcat faptul că gardul ce desparte proprietatea lor de cea a pârâtului, din .-29, constând în teren în suprafață de 578 mp, este trasat greșit, astfel încât sunt împiedicați să folosească aproximativ 25% din proprietatea lor.
Nu au motivat în drept cererea.
În dovedirea acțiunii, au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și cu expertiză în specialitatea topografie.
Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 14.05.2012, pârâtul a invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind revendicarea suprafeței de teren de 156 mp, din perspectiva faptului că pârâtul este un proprietar posesor și nu unul neposesor. Instanța a calificat excepția ca fiind o apărare privind fondul cauzei, întrucât, în baza titlurilor deținute de părți, urmează a analiza dreptul de proprietate al fiecăreia dintre acestea.
P. sentința civilă nr. 7169/27.06.2012 a Judecătoriei G., a fost admisă cererea, a fost stabilită linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul A` (A``)- H`, prezentat în anexa refăcută a raportului de expertiză topografică întocmit de expert R. C., a fost obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de teren de 143 mp, delimitată prin punctele A` (A``) - A - H - H`, prezentată în anexa refăcută a raportului de expertiză topografică întocmit de expert R. C. și a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 8.276,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 475/22.02.1914 de Tribunalul Județului C. și transcris de grefa acestei instanțe, cu nr. 558/22.02.1914, Primăria G. a vândut numitului B. C. nuda proprietate asupra terenului în suprafață de 794,4 mp, situat în G., ..25. La data de 19.06.1992, s-a dezbătut succesiunea defunctului B. C., fiind emis certificatul de moștenitor nr. 870 de către notariatul de Stat Județean, prin care D. Elza A. și B. E.-O. au moștenit suprafața de teren de 795 mp din G., .. P. contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.170/20.01.1997 de BNP N. M., D. Elza A. și B. E.-O. au vândut suprafața de teren de 795 mp către . G., administrată de reclamantul B. I.. Cu această ocazie, s-a întocmit un plan de amplasament al terenului- într-o formă simplă. Din precizările reclamanților a rezultat că acest contract de vânzare-cumpărare a fost transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare al Judecătoriei G. cu nr. 533/20.01.1997, fapt ce nu este contestat de pârât. La data de 27.06.2007, reclamanții au cumpărat de la . G., imobilul situat în G., ., în suprafață de 795,27 mp, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 1100 de BNP Novitas – N. M. din G.. Cu această ocazie s-a întocmit și o schiță cadastrală, ce reprezenta grafic într-o formă mai detaliată suprafața de teren decât cea din planul de amplasament întocmit cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare nr. 170/1997 și care era diferită de cea din planul de amplasament. P. încheierea nr._/28.06.2007 a OCPI G., reclamanții au intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară.
La data de 10.09.2004, prin contractul autentificat cu nr. 1888 de BNP Novitas- N. M. din G., pârâtul Bogos G. a cumpărat de la . G., imobilul situat în G., .-29, compus din teren în suprafață de 578 mp și construcțiile amplasate pe acesta în suprafață de 311,69 mp. Cu această ocazie, s-a întocmit o documentație cadastrală, dar a fost utilizată o schița cadastrală întocmită în august 2001, deși contractul de vânzare-cumpărare a fost perfectat la data de 10.09.2004. P. încheierea nr. 9583/13.09.2004 a Biroului de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei G., pârâtul a intabulat dreptul său de proprietate.
Imobilele părților se învecinează pe latura de Vest (a proprietății reclamanților), respectiv de Est (a proprietății pârâtului).
Deși la termenul de judecată din data de 01.02.2010, instanța a pus în vedere pârâtului să depună la dosar planul de situație și autorizarea de construire a spălătoriei auto, anexele acestora, precum și toate titlurile de proprietate, acesta a depus numai ultimul contract de vânzare-cumpărare nr.1888/2004 și documentația cadastrală, nu și contractul de vânzare-cumpărare nr. 622/1998 (prin care . a cumpărat imobilul), certificatele de moștenitor nr. 145/1960 și 1187/1988, precum și contractul de vânzare-cumpărare nr. 451/1998, împreună cu documentațiile cadastrale, pentru a dovedi translația în timp a dreptului de proprietate și a întinderii acestuia. Totuși, pârâtul a depus la dosar un memoriu tehnic întocmit de I. Vivian împreună cu o ridicare topo avizată de OCPI G. cu nr.894/10.09.2004 (chiar data înstrăinării terenului de către . către pârât), realizată cu ocazia solicitării . de autorizare a construirii unui fast-food în spațiul existent. Astfel, din ridicarea topografică rezultă că terenul proprietatea pârâtului din G., .-29, are o suprafață de 818,7 mp (în contractul de vânzare-cumpărare fiind de 578 mp), din care 319,47 mp reprezintă suprafață construită.
Potrivit art. 480 din vechiul C.civil, …proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Conform art. 3 din Legea nr. 71/2011- pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Noul Cod Civil), …actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Potrivit art. 560 din noul C.civil, … proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Conform art. 6 alin.6 din noul C.civil, … dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi. Acest principiu a fost reiterat și în art.5 alin.2 din Legea nr.71/2011- pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
La data de 01.10.2011 a intrat în vigoare noul Cod civil, care face distincție între dobândirea unui drept real asupra unui bun și dobândirea unui drept real asupra unui bun imobil, dar conform art. 56 din Legea nr.71/2011, … dispozițiile Codului civil (noul cod civil) privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Până la data prevăzută la alin. 1, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
P. urmare, în cauza de față, cu privire la dobândirea drepturilor reale imobiliare ale părților se aplică legea în vigoare la data încheierii actului, iar cu privire la raporturile de vecinătate (grănițuirea) de aplică dispozițiile noului Cod civil.
Potrivit art. 76 din Legea nr. 71/2011, … dispozițiile art. 876 - 915 din Codul civil (noul cod civil) privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.
Conform art.77 din Legea nr.71/2001, … înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil (noul cod civil) vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil (noul cod civil).
P. urmare, în cauza de față, înscrierea drepturilor de proprietate ale părților în cartea funciară nu a avut un efect constitutiv de proprietate (prevăzut de noul Cod civil), ci a avut un efect de opozabilitate față de terți (publicitatea imobilelor față de terți; respectiv pentru a se cunoaște, de către terți, regimul juridic al imobilelor).
Din raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie, întocmit de expertul R. C., a rezultat faptul că imobilul actual al reclamanților are suprafața de 628 mp, față de 795,27 mp, respectiv cu 167,27 mp mai puțin decât în titlul de proprietate. Cu privire la suprafața de teren proprietatea pârâtului, expertul precizează faptul că acesta nu i-a permis accesul în partea de nord a imobilului, întrucât a declarat că ar fi terenul Primăriei mun. G.. În schimb, din măsurătorile efectuate, a rezultat că imobilul pârâtului este în suprafață de 688 mp, cu 110 mp mai mult decât în titlul de proprietate. Instanța a luat în considerare măsurătorile efectuate de expert și comparate cu schița cadastrală care face parte din contractul de vânzare-cumpărare al reclamanților, cu nr. 1100/2007, prin care aceștia au cumpărat imobilul de la . (din care rezultă o diferență lipsă de teren de 143 mp) și nu aceste măsurători comparate cu planul de situație întocmit cu ocazia cumpărării imobilului de către . de la D. Elza A. și B. E.-O. (din care rezultă o lipsă de teren de 156 mp), întrucât planul de situație este întocmit într-o formă minimală, fără detalii. Astfel, instanța a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul A΄ (A˝)- H΄, astfel cum este redată în anexa refăcută a raportului de expertiză topografică, întrucât deși terenurile se suprapun atât pe suprafața determinată de punctele de contur A΄ (A˝)-A-H- H΄ (în suprafață de 143 mp), cât și pe cea determinată de punctele de contur A΄ (A˝)- H΄-H˝ (în suprafață de 13,17 mp), trebuie ținut cont și de modificarea hotarului de nord a proprietății reclamanților, învecinată cu B. H., de unde rezultă o suprafață lipsă din terenul reclamanților de 23 mp. De asemenea, instanța a ținut cont de suprafața inițială a proprietății autorilor reclamanților, respectiv cea din 1914- de 794,4 mp, întrucât reclamanții nu puteau cumpăra mai mult decât au avut proprietarii anteriori. P. urmare, prin stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul A΄ (A˝)- H΄, suprafața de teren actuală a reclamanților (628 mp) a fost reîntregită cu suprafața de teren de 143 mp, proprietatea reclamanților urmând a avea suprafața totală de 771 mp (628+143) determinată de punctele de contur A΄ (A˝)-A-B-C-D-E-F-G-H-H΄, iar în cazul în care, prin calcul ipotetic, s-ar adăuga și suprafața lipsă de 23 mp din partea de nord a terenului reclamanților, ar rezulta o suprafață totală de 794 mp (771+23), atât cât a măsurat această proprietate, în momentul primului act de vânzare-cumpărare din anul 1914.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a motivat și declarat apel pârâtul B. G., care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul nelegalității și netemeiniciei ei. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că a dobândit terenul în anul 2004, în baza unui titlu anterior celui deținut de reclamanți.
De asemenea, din planul anexat contractului avizat de OJCGC cu nr. 8309/06.11.2007 pe baza căruia reclamanții au cumpărat terenul de la ., reiese că terenul lor avea o suprafață de 795 mp, ceea ce înseamnă că diferența până la 628 mp i-ar fi putut pierde doar ulterior anului 2007.
Principalele modificări ale proprietății reclamanților apar pe latura de nord a proprietății, precum și pe latura cu ..
În drept, a invocat disp. art. 282,284,289 C.pr.civ.
În susținerea apelului, apelantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu martori și cu expertiză tehnică.
P. motivele suplimentare depuse în data de 26.11.2012, apelantul a arătat că cel mai vechi titlu al său (din anul 1937) este însoțit de o schiță anexă care are menționate și dimensiunile bunului vândut,nemodificate până la intabulare.
Legal citați, intimații au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat. Au solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivare, au arătat – în esență – că titlul lor este cel mai vechi (din anul 1914) și că suprafața de teren din acest act poate fi reîntregită numai dacă se adaugă și suprafața de 143 mp acordată de instanța de fond.
În drept, au invocat disp. art. 115,298 C.pr.civ.
În apărare, au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Instanța de apel a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri. Apelantul a renunțat la administrarea probei testimoniale. Instanța a respins cererea de efectuare a unei noi expertize tehnice, apreciind că prima expertiză a fost întocmită în mod corect și este lămuritoare.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul constată următoarele:
În ce privește cadrul procesual al apelului, Tribunalul constată că hotărârea atacată poate fi examinată sub toate aspectele, atât de fapt cât și de drept, după cum permit disp. art. 295 alin. 1 C.pr.civ. Cauza nu poate fi examinată însă decât în limitele cererii de apel.
În legătură cu motivul invocat de apelantul-pârât referitor la neluarea în calcul a schiței întocmite de Atelierul de proiectări al UJCM G. în data de 17.11.1989, în care sunt identificate dimensiunile terenului proprietatea actuală a apelantului, tribunalul reține că, în schița din anul 1989, lățimea la . deținut de apelantul-pârât este de 17,40 m (13,70 + 3,70 mp – f. 65 dos. apel).
Terenul deținut în prezent de apelant are aproximativ aceeași lățime (17,75 m – 12,50 + 5,25 m – punctele K-H pe schița anexă la răspunsul la obiecțiuni – f. 189 dos. fond), ceea ce dă crezare ipotezei conform căreia, cel mai târziu în anul 1989, autorii apelantului dețineau suprafața de teren pe care se află estacada.
Schița depusă de apelant este de dată relativ recentă; titlul cel mai vechi depus de intimații-reclamanți – actul de vânzare-cumpărare transcris sub nr. 475/22.02.1914 – indică faptul că terenul autorilor intimaților avea o lățime la . moment .,80 m (f. 162,163 dos. fond).
După cum reiese din schița anexă la răspunsul la obiecțiuni, lățimea terenului intimaților ar fi de 20,43 m (punctele G – H” – f. 189 dos. fond), valoare apropiată de cea indicată în titlul din anul 1914, numai dacă s-ar include în terenul intimaților și suprafața corespunzătoare laturii H-H” pe care se află construită estacada. Din acest punct de vedere, punctul H” este mai potrivit decât punctul H’ drept graniță a imobilelor, deoarece face ca suprafață reală să se apropie mai mult de suprafața deținută inițial de autorii intimaților.
Diferența până la 21,80 m se datorează, cel mai probabil, „ciuntirii” terenului intimaților pe sectorul G-G’, posibil ca urmare a efectuării unor lucrări de modernizare stradală.
Titlul intimaților este preferabil, deoarece este anterior celui mai vechi titlu depus de apelant (contractul de vânzare-cumpărare nr. 2037/1937). Instanța apreciază că, ulterior încheierii actului din 22.02.1914, s-a produs ocuparea porțiunii de teren în litigiu de către autorii apelantului.
Instanța de apel mai reține și că, prin însumarea suprafeței corespunzătoare laturii H-H” (143 mp) cu cea de 23 mp ce lipsește din partea de nord a imobilului intimaților (astfel cum a fost determinată de expert), se ajunge la suprafața de 794 mp, identică cu cea din actul din 22.02.1914.
Așadar, instanța de fond a reținut în mod judicios și temeinic că suprafața A’(A”)–A-H-H’ de 143 mp se cuvine intimaților.
Faptul că apelantul și-a înscris în cartea funciară dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren nu reprezintă un motiv întemeiat pentru a reține că suprafața de 143 mp se cuvine apelantului, deoarece, chiar dacă s-ar reține că înscrierea în cartea funciară ar avea efect constitutiv, acest lucru nu ar face ca suprafața de 143 mp să devină în mod definitiv proprietatea apelantului. Înscrierea în cartea funciară, chiar dacă are efect constitutiv, nu echivalează cu uzucapiunea, astfel că persoanele interesate pot cere îndreptarea eventualelor erori pe calea acțiunii în rectificarea cărții funciare sau a acțiunii în revendicare.
În orice caz, prima instanță a reținut în mod corect că înscrierea în cartea funciară a avut numai efect de opozabilitate.
Contrar susținerilor apelantului, delimitarea expertului pe linia A-H” este corectă, reflectând situația juridică dintre părți. Nu s-a făcut dovada existența unor lucrări majore de modernizări zonale, care să determine o schimbare totală a suprafețelor de teren deținute de părți. Faptul că în planul de amplasament din anul 2007 se menționează o suprafață de 795 mp nu poate duce automat la concluzia că pierderea de suprafață a avut loc ulterior anului 2007, deoarece părțile au avut interes la încheierea contractului să indice suprafața din titlul vânzătorului, nu neapărat cea reală.
Cel mai important atribut al apelului este acela de a constitui calea ordinară de atac, de drept comun care se poate promova împotriva oricărei hotărâri, dacă nu există normă specială derogatorie. Această calificare a apelului este stabilită de codul de procedură civilă prin situarea sa în Titlul IV al Cărții a II-a, înaintea Titlului V care reglementează căile extraordinare de atac. Un alt atribut al apelului este acela că el constituie o cale de atac de reformare. Apelul se adresează unei instanțe superioare în scopul exercitării controlului judiciar și al modificării hotărârii nelegale sau netemeinice. Apelul este suspensiv de executare, conform art. 284 alin. 5 C.pr.civ. De la această regulă există, însă, excepțiile prev. de art. 278 C.pr.civ., care reglementează anumite categorii de hotărâri ale primei instanțe care sunt executorii de drept, precum și cea prev. de art. 279 C.pr.civ., prin care se consacră posibilitatea instanței de apel de a încuviința executarea silită a hotărârii primei instanțe și în alte situații. Un alt atribut al apelului este acela de a constitui o cale de atac devolutivă, întrucât determină o rejudecare în fond a cauzei, în limitele cererii de apel.
În raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil nu include dreptul la un al doilea grad de jurisdicție (cu excepția cauzelor penale unde este incident art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție) și nu obligă statele să creeze curți de apel sau de casație (de ex., hotărârea Curții din data de 10 iulie 1984 pronunțată în cauza Guincho împotriva Portugaliei). Totuși, în măsura în care astfel de proceduri au fost create în statele părți la Convenție, ele sunt supuse exigențelor articolului 6 în ceea ce privește garanțiile oferite (hotărârea Curții din data de 17 ianuarie 1970 pronunțată în cauza Delcourt împotriva Belgiei, hotărârea Curții din data de 22 ianuarie 1984 pronunțată în cauza Sutter împotriva Elveției ș.a.). De asemenea, o astfel de plângere la instanța superioară reprezintă un recurs care trebuie epuizat în aplicarea articolului 35 din Convenție. În examinarea garanțiilor incidente, trebuie ținut cont de particularitățile pe care procedurile de apel sau de recurs le au în sistemele de drept din care fac parte. În funcție de întinderea competențelor (doar probleme de drept nu și probleme de fapt sau doar proporționalitatea pedepsei cu fapta săvârșită nu și stabilirea vinovăției), garanțiile oferite de articolul 6 pot fi susceptibile de o aplicare mai limitată.
Examinând prezenta cauză prin prisma aspectelor enumerate mai sus, Tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, care nu se impune a fi reformată.
Având în vedere cele expuse mai sus, Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
De asemenea, în baza art. 274 C.pr.civ., instanța va obliga apelantul căzut în pretenții la plata sumei de 3000 lei către intimați, reprezentând cheltuieli de judecată în apel (onorariu avocat – f. 85 dos. apel).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul B. G., cu domiciliul în G., ., ., . cu intimații-reclamanți B. I. și B. P., domiciliați în G., ., împotriva sentinței civile nr. 7169/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, având ca obiect – „grănițuire”.
Obligă apelantul să plătească intimaților suma de 3000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C.-R. M. D. B. C. B.
Red.CRM/tehn.CB
Ex. 5/28.03.2013
Fond – G.N.
| ← Cereri. Decizia nr. 865/2013. Tribunalul GALAŢI | Acordare personalitate juridică. Încheierea nr. 14/2013.... → |
|---|
