Obligaţie de a face. Decizia nr. 1085/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1085/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 4577/233/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1085
Ședința publică de la 02 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător R. J.
Judecător F. L. N.
Grefier C. B.
La ordine fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul H. M., domiciliat în mun.G., .. 3, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI G. – prin reprezentant legal PRIMARUL MUNICIPIULUI G., cu sediul în mun. G., ., împotriva sentinței civile nr. 4676/8.05.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, recursul este motivat, timbrat, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.03.2011 sub nr._ reclamantul H. M., în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială a Municipiului G. a solicitat să se constate că este proprietarul suprafeței de 27 mp pe o lungime de 18 m, reprezentând trotuarul de protecție al imobilului situat în G., .. 3, obligarea pârâtei la emiterea actului administrativ de atribuire, precum și obligarea pârâtei la plata de daune materiale și morale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că este proprietarul imobilului menționat, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr._/1997 încheiat cu Primăria Municipiului G., iar potrivit art. 33 din HG nr. 20/1996, în situațiile de vânzare către chiriași a imobilelor, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent.
A mai precizat reclamantul că pârâta refuză să îi recunoască dreptul de proprietate, iar conducta de apă care alimentează imobilul proprietatea sa, precum și contorul de gaze și cel de apă se află pe acest teren.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 111 C.p.c., Legea nr. 11/1995, HG 20/1996, HG 11/1997, art. 41,108 din Constituție.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri. (filele 4-7)
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 49 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 1 leu timbru judiciar.
Pârâta, legal citată, nu a desemnat reprezentant în instanță și nu a formulat întâmpinare.
În temeiul art. 167 C.p.c. instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba testimonială, iar în temeiul art. 129 alin. 4 C.p.c. instanța a dispus efectuarea unei expertize topometrice.
La termenul de judecată din data de 27.03.2013 reclamantul și-a completat acțiunea și a solicitat să se constate că este proprietarul suprafeței de 12,33 mp reprezentând o parte a aleii de acces la imobil.
Cererea completatoare a fost timbrată cu suma de 25 de lei reprezentând taxă de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
La termenul de judecată din data de 24.04.2013 pârâta a formulat precizări prin care a arătat că atât suprafața de 26,7 mp cât și suprafața de 12,33 mp se află în proprietatea Municipiului G..
Față de aceste precizări, în ședință publică din data de 24.04.2013, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității, reținând cauza spre soluționare.
Prin sentința civilă nr. 4676/08.05.2013, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ , instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă având ca obiect „acțiune in constatare” formulata de reclamantul H. M., in contradictoriu cu parata U. ADMINISRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI GALATI PRIN PRIMARUL MNICIPIULUI GALATI.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 111 C.p.c. invocat de către reclamant, acțiunea în constatare poate fi formulată pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept și poate fi primită numai dacă partea nu poate cere realizarea dreptului având un caracter subsidiar față de acțiunea în realizare, iar acest caracter subsidiar este o condiție pentru însăși exercitarea dreptului la acțiune.
Din raportul de expertiză realizat în cauză (filele 51-53) instanța a reținut că, potrivit Contractului de vânzare cumpărare nr._/1997 și Actului adițional nr. 1/1997, imobilul proprietatea reclamantului, situat în G., .. 3, este constituit din 149,75 mp suprafață construită - locuință, 12 mp suprafață construită – magazie, iar suprafața utilă a construcțiilor este de 118,71 mp.
Totodată s-a reținut că, în fapt, cele două suprafețe de teren de 26,7 mp, respectiv 12,33 mp, asupra cărora reclamantul solicită să se constate că are un drept de proprietate, reprezintă un trotuar de protecție și o alee de acces, iar aceste suprafețe de teren nu sunt folosite de către reclamant, dar îi sunt necesare acestuia întrucât asigură protecția construcției și accesul pentru întreținerea și reparațiile necesare imobilului.
A fost avută în vedere adresa nr._/22.04.2013 prin care pârâtul Municipiul G. a precizat că suprafața de 26,7 mp reprezentând trotuar de protecție, face parte din incinta imobilului situat în G., .. 5 și este proprietatea Municipiului G., iar, referitor la suprafața de 12,33 mp teren, reprezentând alee de acces la locuință, s-a menționat că terenul este proprietatea privată a Municipiului G., făcând parte din suprafața de 90,64 mp.
Față de aceste aspecte, instanța a reținut că reclamantul, care pretinde că are un drept de proprietate asupra celor două suprafețe de teren în temeiul HG 20/1996, dar nu are posesia celor două imobile, are posibilitatea să ceară realizarea dreptului contestat de către pârât, solicitând obligarea acestuia la respectarea dreptului său.
Împotriva sentinței civile nr. 4676/08.05.2013, pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._ ,a declarat recurs reclamantul H. M.. A solicitat recurentul – reclamant casarea sentinței recurate. Cu referire la bucata din . – reclamant a precizat că nu a avut nicio intenție de a solicita această suprafață.
În motivare, recurentul – reclamant a arătat că este proprietarul și posesorul suprafeței de 27 mp reprezentând trotuarul de protecție al imobilului situat în G., .. 3 încă din anul 1997, însă pârâta refuză să îi recunoască dreptul în ciuda numeroaselor demersuri efectuate.
A precizat recurentul – reclamant că, încă din anul 2007 a încercat să își împrejmuiască proprietatea, însă pârâta refuză să îi elibereze certificatul de urbanism și autorizația de construcție.
De asemenea, a învederat că a solicitat emiterea unui act administrativ pentru recunoașterea dreptului său, nu pentru că ar fi fost lipsit de folosința trotuarului de protecție.
Recurentul – reclamant a apreciat că acțiunea în constatare formulată trebuia analizată în concret, iar nu respinsă ca inadmisibilă pentru că, in abstracto, ar exista o acțiune în realizare la dispoziția sa. În opinia recurentului – reclamant, o acțiune în realizare nu este admisibilă în cauză, iar respingerea ca inadmisibilă a acțiunii formulate reprezintă o limitare a dreptului său de acces la justiție.
Pe fondul cauzei, recurentul – pârât a învederat că potrivit art. 33 din HG nr. 20/1996 privind normele metodologice de aplicare a legii nr. 112/1995, în situația vânzării imobilelor către chiriași, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995, iar, prin teren aferent construcției, se înțelege terenul aflat sub construcție (cota parte) inclusiv sub trotuarul de protecție al clădirii.
În opinia recurentului – reclamant, instanța a fost derutată de limbajul executorului care a folosit cuvântul atribuire în condițiile în care obiectul procesului era altul.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9, art. 3041 C.proc.civ., Legea nr. 112/1995, HG nr. 20/1996, HG nr. 11/1997, art. 111 C.proc.civ.
Recurentul – reclamant a solicitat judecata în lipsă.
Au fost atașate, la dosar, în copie, adresa nr._/19.07.2010, adresa nr._/22.12.2008, adresa nr._/10.11.2008 și adresa nr. 8571/23.03.2009.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Legal citat, intimatul – pârât nu a formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea sentinței civile nr. 4676/08.05.2013, pronunțate de Judecătoria G. în dosarul nr._, prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În fapt, din declarațiile martorei Pascanu E. B. rezultă că trotuarul ce face obiectul cauzei a existat dintotdeauna, fiind traversat de utilități, gaz, țeava de gaz și coloana de apă. Martora a precizat că vecinii de la imobilul cu nr. 5 nu le permit accesul la trotuarul respectiv.
Declarațiile martorei confirmă susținerile reclamantului din cererea de chemare în judecată care a arătat că unul dintre vecini a îngrădit superficial o anumită suprafață, astfel încât, la acest moment, reclamantul nu mai are acces la conducta de apă, contorul de apă și contorul de gaze aflate pe trotuarul ce face obiectul cauzei. Nemulțumirea reclamantului în acest sens a fost formulată și prin cererea înregistrată sub nr._/14.05.2009 adresată Primarului Municipiului G..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză de către expertul desemnat H. I., vecinul reclamantului, numitul M. I., nu îi permite accesul la rețelele de alimentare existente sub trotuar., deși terenul nu este în proprietatea acestuia, fiind în administrarea Primăriei G.. A apreciat expertul că, în situația actuală, când trotuarul este în administrarea Primăriei G., proprietarul locuinței nu are asigurate condițiile de întreținere și utilizare a locuinței.
Contrar susținerilor recurentului – reclamant, tribunalul reține că acesta nu a făcut dovada, în sensul art. 1169 C.civ., a posesiei invocate asupra imobilului în cauză – trotuar de protecție în suprafață de 27 mp.
Mai mult, din probele administrate rezultă faptul că accesul recurentului – reclamant la imobilul în cauză este restricționat în urma unor neînțelegeri cu vecinii proprietari ai imobilului situat pe aceeași stradă la numărul 5.
În mod corect prima instanță a reținut că imobilul nu este folosit de către reclamant, fiind avută în vedere, în ansamblul probelor administrate și adresa nr._/22.04.2013 emisă de pârâtul Municipiul G. care a precizat că suprafața de 26,7 mp reprezentând trotuar de protecție, face parte din incinta imobilului situat în G., .. 5 și este proprietatea Municipiului G..
De asemenea, în aceste împrejurări, prin prisma dispozițiilor art. 111 teza a II-a C.proc.civ., în mod corect prima instanță a reținut inadmisibilitatea unei acțiuni în constatare formulate de reclamant cu referire la trotuarul de protecție al imobilului situat în G., .. 3 în suprafață de 27 mp pe care acesta nu îl stăpânește în fapt.
În ceea ce privește dreptul recurentului – reclamant de acces la justiție pentru formularea unei acțiuni în constatare, reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 din Convenție (a se vedea în acest sens Golder contra Regatului Unit al Marii Britanii) nu este unul absolut. El poate face obiectul unor limitări, de vreme ce, prin însăși natura sa, presupune o reglementare din partea statului, care urmează să aleagă mijloacele pentru atingerea acestui scop.
Este adevărat că restricțiile permise de art. 6 din Convenție, nu trebuie să aibă ca efect, punerea unei persoane, fizice sau juridice, în imposibilitate de a-și valorifica drepturile pe calea acțiunilor judecătorești. În cauza de față, însă, așa cum a reținut și prima instanță, reclamantul are posibilitatea să ceară realizarea dreptului contestat de către pârât, solicitând obligarea acestuia la respectarea dreptului său.
În consecință, în temeiul art. 312 C.proc.civ., date fiind limitele învestirii instanței de recurs doar cu privire la acțiunea în constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 27 mp reprezentând trotuar de protecție, va respinge recursul formulat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul H. M., domiciliat în mun.G., .. 3, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI G. – prin reprezentant legal PRIMARUL MUNICIPIULUI G., cu sediul în mun. G., ., împotriva sentinței civile nr. 4676/8.05.2013 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 Decembrie 2013.
Președinte, A. P. | Judecător, R. J. | Judecător, F. L. N. |
Grefier, C. B. |
Red.Jud.RJ/30.01.2014
Tehnored.gr.CB/30.01.2014
Ex. 2.
Fond – D. G. B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1077/2013. Tribunalul GALAŢI | Anulare act. Decizia nr. 119/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
