Fond funciar. Decizia nr. 826/2015. Tribunalul GALAŢI

Tribunalul GALAŢI - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 826/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 826/2015

Dosar nr._ Operator de date cu caracter personal:2949

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

Decizia civilă nr. 826

Ședința publică de la 28 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. B.

Judecător: D. G. N.

Grefier: F. D.

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de către apelanta-reclamantă V. A., domiciliată în ., în contradictoriu cu intimații V. S. și V. V., ambii cu domiciliul în G., .. 8, ., ., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PISCU, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE G., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 855/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile cauzei și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 21.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta când instanța, pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise de părți, a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 10.01.2014, pe rolul Judecătoriei Liești, sub nr._, petenta V. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații V. S., V. V., C. L. de Fond Funciar Piscu, prin Primar și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor G., prin Prefect, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._-47 eliberat la data de 17.02.1993, privind suprafața de 1283 mp, teren situat în intravilanul .> În motivarea acțiunii, petenta a precizat că este mama intimatului V. S., iar imobilul casă de locuit și teren în suprafață de 1283 m.p. din intravilanul . pe rolul acestuia și al soției sale, V. V., este de fapt proprietatea sa și a defunctului său soț, V. A..

Petenta a mai precizat că a cumpărat casa împreună cu soțul ei în anul 1971 de la fam. S., dar întrucât la acel moment legea interzicea deținerea în proprietate a mai multor imobile, au fost nevoiți să facă acte pe numele mamei, S. E.. A mai precizat că au fost de acord să treacă imobilul pe numele mamei sale, întrucât soțul ei V. S. era singurul copil al acesteia și nu exista niciun pericol din această perspectivă. S-a mai precizat că, în anul 1974, S. E. a decedat, iar actul de vânzare cumpărare încheiat între aceasta și S. M. a fost distrus de inundații. A mai menționat petenta că, deși acest act a fost distrus, în registru agricol aferent acestei perioade figurează adevăratul proprietar al imobilului.

A arătat petenta că din adeverința nr. 1163/17.05.2011 eliberată de Primăria Piscu, reiese că în registrul cadastral și agricol al acesteia figurează ca proprietari pe casă și teren intimații V. S. și soția acestuia, V. V., la poziția 177, vol III, începând cu perioada 1974-1980. Petenta a învederat că este cu neputință ca cei doi intimați să figureze cu casa și terenul pe rolul lor, încă din anul 1974, deoarece aceștia nu erau nici măcar căsătoriți, intimata numindu-se la acel moment C..

În final, petenta a mai arătat că nu-și explică felul în care s-a modificat Registrul Agricol, în sensul consemnării fiului și nurorii sale, în condițiile în care ea și soțul ei au locuit permanent în casă, iar la momentul cumpărării acesteia, în anul 1971, Vald S. avea doar 15 ani.

În drept, petenta a indicat ca temei al acțiunii dispozițiile art. III alin. 1 lit. a din Legea 169/1997 de modificare și completare a Legii nr. 18/1991.

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, în temeiul art. 42 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991.

Intimatul V. S., legal citat, s-a prezentat în fața instanței și a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinării, intimatul a precizat că a stăpânit în mod continuu imobilul în litigiu, încă din anul 1979, de când s-a căsătorit cu soția sa, V., fiind înscris în Registrul Agricol cu suprafața de 1283 m.p., iar după apariția Legii fondului funciar a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Intimatul a menționat că petenta a făcut numai afirmații micinoase în legătură cu imobilul, dovadă fiind faptul că după inundați, casa în care aceasta locuia a fost distrusă, iar petenta a fost mutată în Cartierul Un zâmbet din . și în prezent.

Intimatul a mai aratat că petenta nu este îndreptățită la reconstituire, nici în nume propriu și nici în numele bunicii, S. E., deoarece, nici ea și nici autorii acesteia nu au avut în proprietate acest teren. În final, intimatul a precizat că imobilul nu a fost cumpărat în anul 1971, așa cum a susținut petenta, aspect ce reiese și din adeverința emisă de Primăria Piscu, unde se precizează că în perioada 1971-1973 imobilul a fost trecut în Registrul Agricol pe numele lui S. M..

În drept, intimatul a indicat dispozițiile Lg. 18/1991.

Intimata C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor G. - prin Prefect, legal citată, nu a trimis reprezentant în fața instanței, dar a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că la eliberarea titlului de proprietate contestat s-au avut în vedere actele depuse de către V. S., precum și propunerile Comisiei Locale Piscu. Totodată, s-a aratat că prin adresa nr. 1380/25.03.2014, Primăria . adus la cunoștință că intimații V. S. și V. V. figurează în Registrul Agricol din perioada 1976-prezent cu o casă de locuit și o suprafață de teren de 1283 m.p. pentru care a fost eliberat T.P. nr._-47/1995.

Referitor la petentă, intimata a afirmat că aceasta și soțul ei figurează în Registrul Agricul din anul 1976 cu o casă de locuit și teren în suprafață de 2886 m.p.

S-a mai învederat instanței, că în anul 2005, în urma inundațiilor, imobilul petentei a fost deteriorat, iar aceasta a fost strămutată în cartierul Un Zâmbet, unde a primit în proprietate o casă și teren de 1000 m.p. în folosință gratuită.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civ.

Intimata C. L. de Fond Funciar Piscu, prin Primar, legal citată, nu a trimis reprezentant în fața instanței și nu a trimis la dosar întâmpinare.

Pentru termenul de judecată din 12.08.2014, O.C.P.I. G. a depus la dosar documentația ce a stat la baza emiterii T.P. nr._-47/1995, precum și anexa Hotărârii nr. 2640/_ (filele 60-62 d.f.).

Pentru termenul de judecată din 11.11.2014, C. L. de Fond Funciar Piscu, prin Primar, a depus la dosar un punct de vedere și înscrisuri, filele 76-78, din care rezulta că petenta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1283 m.p., impozitul pentru acest teren fiind achitat de către intimatul V. S..

La termenul din data de 03.12.2014 a fost administrat interogatoriul intimaților V. S. și V. V., precum și al petentei V. A..

Prin sentința civilă nr. 855/17.12.2014, Judecătoria Liești a respins acțiunea ca nefondată, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, potrivit titlului de proprietate nr._-47/17.02.1993 s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de teren de 0,1283 ha, situată în intravilanul satului Piscu, .. Reconstituirea s-a făcut către intimatul V. A. S. (fila 31 d.f.).

Petenta V. A. a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._-47/17.02.1993, întrucât terenul ce a fost reconstituit nu era proprietatea inimatului V. S., ci a sa și a defunctului său soț, întemeindu-si actiunea pe un act de vânzare-cumpărare ce nu mai există în prezent.

În drept, cu privire la posibilitatea petentei de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,1283 ha, instanța a constatat că potrivit art. 11 din Legea nr. 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

De asemenea, potrivit art. 6 alin. 13 din Legea nr. 1/2000, in situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

Totodată, conform art. 27 din Legea nr. 18/1991, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. i) din H.G. nr. 890/2005, comisiile locale pun în posesie prin delimitare în teren persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute și înmânează titlul de proprietate. În același sens, conform art. 36 alin. 1 din H.G. nr. 890/2005, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.

Instanța a constatat că potrivit adeverinței nr. 1163/17.05.2011, emise de Primăria Piscu către petentă, a rezultat că în Registrul cadastral din anul 1979, în Cv. 4, P 44 figura înscris numitul V. A. S. cu o suprafață de 1283 m.p., teren intravilan. Se mai preciza că numiții V. S. și V. V. figurau în Registrul rol agricol al . și teren intravilan la poziția 177, vol. III, începând cu perioada 1974-1980, iar în perioada 1971-1973 acest imobil aparea pe numele S. M. - fără a fi trecută vreo mențiune cu privire la o înstrăinare către V. S. (fila 4 d.f.).

Analizând copiile depuse de petentă ce i-au fost anexate la adresa menționată mai sus, instanța a constatat că potrivit Registrului Agricol al ., începând cu anul 1971, în ., figura înscris S. I. M. și familia sa, iar potrivit înscrierilor din același Registru, începând cu anul 1976, la numărul 622 din . intimații V. S. și V. V. cu suprafața de 0,13 m.p.(filele 16-19 d.f.) Totodată, în Registrul cadastral al . 4, . figura înscris intimatul V. S. cu suprafața de 1283 m.p. (fila 19)

Instanța a observat că, deși în adresa nr. 1163/17.05.2011 emisă de Primăria Piscu se mentiona că intimații V. S. și V. V. figurau înscriși în Registrul rol agricol al . și teren intravilan la poziția 177, vol. III, începând cu perioada 1974-1980, din copia de pe acest registru rezulta că cei doi intimați figurau înscriși începând cu anul 1976.

Mai mult, din adresa nr. 1380/25.03.2014 emisă de Primăria . Prefectului, jud. G., reiesea că numiții V. S. și V. V. figurau înscriși în Registrul rol agricol din perioada 1976 (poziția 177, vol. III, nr. 622) și până în prezent cu casă de locuit și suprafață de 1283 m.p., teren intravilan pentru care i s-a eliberat T.P._-47/17.02.1993, imobile pentru care a achitat impozitele și taxele locale la zi. (fila 41)

Instanța a apreciat aceste neconcordanțe drept o eroare materială strecurată în adresa nr. 1163/17.05.2011 emisă de Primăria Piscu.

Instanța a mai constatat că Titlul de Proprietate nr._-47/17.02.1993 emis pe numele intimatului V. S. a fost eliberat în baza înscrierilor existente în Registrul Agricol al .-43, 59-62 d.f.).

Din adresa nr. 3779/02.10.2014 emisă de Primăria . că petenta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1283 m.p. înscrisă în T.P._-47/17.02.1993, intimatului V. S. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,13 ha intravilan, suprafață înscrisă în anexa 2b, poziția 339, iar taxele și impozitele pentru această suprafață de teren și imobilul construit pe el au fost achitate de către intimatul V. S.. (filele 75-78 d.f.).

În urma analizării înscrisurilor existente la dosar instanța a constatat ca potrivit adresei nr. 1380/25.03.2014 emise de Primăria . Prefectului, jud. G. (fila 41 d.f.) petenta V. A. și soțul acesteia, V. A. (în prezent decedat) figurau înscriși în anul 1976 (la poziția 235, vol. III, nr. casă 677) - cu casă de locuit și teren în suprafață de 2886 m.p., iar în anul 1999, conform actului de vânzare-cumpărare nr. 951/26.04.1999 numiții V. A. și A. au vândut imobilul casă și teren nepoatei de fiică, A. C. M., care locuiește în G..

În anul 2005, ca urmare a inundațiilor, imobilul mai sus menționat a fost deteriorat și numita V. A. a fost strămutată în Cartierul Un Zâmbet, unde a primit o construcție de 43 m.p. și suprafața de 1000 m.p. teren în folosință (fila 41 d.f.).

Potrivit adeverințelor nr. 3838 și 3839/26.10.2007, în Registrul agricol din perioada 2001-2005, la poziția 71, vol. X, figurau înscriși numiții V. A. și A. cu o casă de locuit în suprafață de 71 m.p. construită în anul 1956 având mențiunea - act vânzare-cumpărare nr. 951/26.04.1999 casă, plus 2886 m.p. numitei A. C. M., iar în urma inundațiilor din anul 2005, locuința i-a fost afectată 100%, motiv pentru care i-a fost atribuit în folosință suprafața de 1000 m.p. teren intravilan în Cartierul Un Zâmbet, iar NCH București le-a construit locuință gratuit (filele 83, 84 d.f.).

Din interogatoriul administrat petentei V. A. instanta a retinut că la achiziționarea terenului în litigiu a fost încheiată o chitanță de mână, prin Primărie, și că impozitul a fost plătit de către ea. După moartea soacrei sale, fiul lor, respectiv intimatul V. S., a vrut să se mute în casa situată pe acel teren, iar petenta și soțul ei au fost de acord. Soțul ei a hotărât ca fiul lor să stea acolo, dar nu a întocmit niciun act. Pentru terenul în litigiu nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din interogatoriul intimatei V. V. a retinut că până în anul 1976 a locuit împreună cu socrii săi, la locuința acestora, iar începând cu anul 1976 și până în prezent s-au mutat în casa situată pe terenul în litigiu. A mai precizat că această casă a fost cumpărată de socrii săi pentru fiul lor și că au declarat la primărie că această casă va fi a fiului lor. A mai precizat că au în proprietate și un apartament în G. și folosesc ambele imobile.

Intimatul V. S. a declarat la interogatoriu și în declarația suplimentară că, în perioada 1971-1974, în casa construită pe imobilul în litigiu a locuit bunica sa, S. E., dar fără a fi înscrisă casa pe numele acesteia. A mai precizat că până la îndeplinirea stagiului militar a locuit împreună cu soția la casa părintească, iar începând cu anul 1977 s-a mutat în casa sa (casa în litigiu), fără a cere permisiunea părinților săi, întrucât era casa sa. A mai precizat că terenul în litigiu i-a fost atribuit de Primărie, fiind trecut în registrul comunal, fără a avea vreun act.

A mai declarat intimatul că această casă a fost cumpărată în anul 1974, fără a se întocmi vreun act, de la o familie de rromi. Despre vânzare s-a făcut mențiune în registru, în sensul că au fost trecuți noii proprietari, primăria le-a dat casă rromilor, iar terenul era al primăriei. După ce bunica sa s-a despărțit, s-a mutat în această casă. Casa a fost cumpărată de tatăl său pentru el, mergând la primărie și trecându-l pe el în Registru. În anul 1974 a murit bunica sa, iar tatăl său i-a spus că trebuie să se căsătorească și să se mute în această casă, în caz contrar, primăria îi va lua terenul. S-a căsătorit înainte de a merge în armată ca sa poată păstra terenul și casa, dar s-au mutat după ce s-a întors din armată. Au demolat casa veche și au construit o altă casă. A plătit impozit pentru casă și teren. A mai precizat că i s-a emis Titlu de Proprietate, în baza înregistrărilor din Registru, fără a face cerere de reconstituire, dar acest lucru s-a făcut pentru toată lumea. Nu cunoaște dacă tatăl său a făcut cerere, dar el știe că titlurile s-au emis în baza înscrierilor din Registru.

Așa cum s-a menționat anterior, conform art. 11 din Legea nr. 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din înscrisuri (actele de proprietate, cartea funciară, cadastru etc.) sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

Instanta a retinut ca petenta nu a administrat nicio probă care să conteste înscrierile existente în registrul cadastral și registrul agricol al . cererea pe niște afirmații pe care nu le-a susținut cu niciun mijloc de probă. Faptul că atât ea, cât și intimatul V. S., au afirmat că banii cu care a fost cumpărată casa în litigiu au aparținut petentei și soțului ei nu are nicio relevanta, atâta timp cât intimatul a fost trecut în registre cu acordul părinților săi. Mai mult, potrivit art. 249 C. pr. civ., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

Emiterea Titlului de proprietate nr._-47/17.02.1993 s-a făcut în baza înscrierilor existente, fără a avea relevanță de unde au provenit banii pentru achizitionarea imobilului.

În consecință, în absența unor probe concrete, instanța a apreciat ca nu are temei în a reține o altă soluție decât cea care a condus la reconstituirea suprafeței de teren de 1283 mp situată în intravilanul satului Piscu, . înscrisă în titlul de proprietate nr._-47/17.02.1993.

Împotriva acestei soluții a declarat apel petenta V. A., solicitând schimbarea ei în tot și în rejudecare, admiterea acțiunii.

Apelanta a învederat că pârâții sunt fiul și nora sa, dar că nu înțelege cum a fost posibil să se emită titlu de proprietate pe numele fiului său în condițiile în care acesta nu a avut niciodată proprietatea imobilului și nici nu a formulat vreo cerere de reconstituire. A reluat cele invocate în fața primei instanțe, arătând că a cumpărat imobilul împreună cu soțul său, în 1971, de la familia S., dar legea interzicea deținerea mai multor imobile, astfel încât au făcut actele pe numele mamei, S. E., întrucât defunctul său soț, V. A., era unicul copil al acesteia și urma să o moștenească. În 1974 a decedat S. E., iar actul de vânzare-cumpărare încheiat cu S. M. a fost distrus de inundații, dar în registrul agricol aferent acelei perioade nu figurează V. S..

A precizat că în 2011 a aflat că în registrul cadastral și agricol figurează ca proprietari V. S. și soția sa, V. V., înscriși cu casa și teren intravilan la poz. 177 vol. III, încă din 1974, ceea ce era cu neputință deoarece aceștia nici nu erau căsătoriți în 1974.

Apelanta a arătat că instanța de fond nu a făcut cercetările care se impuneau, a respins proba cu martori și și-a însușit susținerile pârâților, apreciind că Primăria Piscu a procedat corect la reconstituire și la emiterea titlului de proprietate „din oficiu”. A mai învederat că deși a sesizat inadvertențele dintre registrul agricol și registrul de rol și inconsecvența Comisiei Locale Piscu în adeverințele emise, în loc să solicite clarificări, a apreciat că este vorba de o eroare materială strecurată în adresa nr. 1163/17.05.2011.

A învederat apelanta că pârâții au recunoscut că au primit în anul 1984 locuință de la Combinatul Siderurgic G., astfel încât era imposibil să dețină două locuințe, potrivit Legii nr. 4/1973, dar instanța a respins această susținere.

A mai arătat că nu este adevărat că pârâtul a fost trecut în registrul agricol la cererea defunctului său tată, deoarece în 1971, când a fost cumpărată casa, V. S. avea doar 15 ani, după cum nu este adevărat nici că defunctul său tată l-a obligat să se căsătorească înainte de a pleca în armată pentru a putea păstra casa, întrucât până la plecarea în armată au locuit cu ei în cealaltă casă.

Apelanta a arătat că instanța de fond s-a limitat la a reține că nu contează cine a cumpărat imobilul, în condițiile în care C. L. Piscu nu a lămurit situația imobilului în perioada 1971 – 1976, când apar înscriși pârâții, neexistând nicio mențiune privind modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate, nefiind depuse înscrisurile care au stat la baza emiterii titlului, iar pârâții au recunoscut că nu au făcut cerere de reconstituire. Apelanta a precizat că, din câte știe, soțul său a făcut cerere și că nu înțelege cum a fost posibil să fie radiată S. E. din registrul agricol.

A învederat că prin întâmpinare C. Județeană a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1283 mp s-a făcut la cererea lui V. S. și pe baza fișei de punere în posesie semnată de acesta, însă a depus doar adeverința nr. 1380/25.03.2014 emisă de . numită Anexa 2/339 emisă tot de . pentru eliberarea titlului de proprietate înregistrată sub nr. 1091/13.03.2014.

Apelanta a apreciat că în aceste condiții instanța nu putea fi lămurită și că a reținut fără suport că V. S. a achitat impozitul pentru imobil.

Intimații V. S. și V. V. au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată întrucât din probele administrate, mai ales interogatoriul reclamantei, a reieșit că voința defunctului V. A. a fost ca imobilul să le aparțină.

A arătat intimatul V. S. că a stăpânit continuu imobilului, după cum rezultă și din adresa eliberată de Primăria Comunei Piscu în care se precizează că din 1979, de când s-a căsătorit cu V. V., figurează înscris în registrul agricol cu suprafața de 1283 mp, iar după apariția Legii nr. 18/1991 a formulat cerere de reconstituire, pe când apelanta și-a amintit abia după 13 ani că ar mai avea o casă pentru care a încheiat contract de vânzare-cumpărare pe numele altei persoane, contract care însă nu a existat niciodată.

A arătat că apelanta a făcut afirmații mincinoase, în sensul că ar fi locuit în acel imobil, deoarece la inundații casa în care stătea a fost distrusă și a fost mutată în cartierul „Un Zâmbet” din . nu a avut în proprietate terenul pretins, că în între 1971-1973 imobilul era în registrul agricol pe numele lui S. M., care îl deținea fără titlu, fiind imposibil să se încheie cu apelanta un act de vânzare-cumpărare în 1971. A arătat că a intrat în stăpânirea terenului în 1974, când avea 19 ani.

Intimata C. Județeană G. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat întrucât din probatoriul administrat a rezultat că titlul de proprietate a fost corect emis pe numele lui V. S..

A învederat că prin adresa nr. 1380/25.03.2014 Primăria Comunei Piscu a învederat că numiții V. S. și V. V. figurau înscriși în registrele rol agricol din perioada 1976 și până în prezent cu o casă de locuit și 1283 mp intravilan, imobil pentru care au achitat impozitele la zi și pentru care s-a emis titlul de proprietate nr._-47. Părinții V. A. și V. A. figurau înscriși în 1976, la poziția 235 vol. II, nr. casă 677, cu casă de locuit și teren în suprafață de 2886 mp, imobil vândut în 1999 nepoatei A. C. M., deteriorat în 2005 de inundații, iar apelanta strămutată în cartierul „Un Zâmbet”, unde a primit în proprietate o construcție de 43 mp și în folosință gratuită suprafața de 1000 mp.

Intimata C. L. Piscu a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului întrucât în registrul agricol la poziția 177 figurează V. S. din 1976, căsătorit din 1975 cu V. V.. La poziția 235 erau trecuți toți membrii familiei V., respectiv V. A., V. A., V. S. și V. E.. V. S. a fost tăiat și s-a făcut trimitere la fila 36, adică la poziția 177, imobil pentru care a plătit impozitele. A mai arătat că apelanta nu a dovedit că ar fi cumpărat imobilul în 1971 pe numele mamei sale.

Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, în conformitate cu disp. art. 479 C.proc.civ., Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele următoare:

În mod corect a reținut prima instanță că, potrivit art. 11 din Legea nr. 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

Potrivit adeverinței nr. 1163/17.05.2011, emise de Primăria Piscu către petentă, a rezultat că în Registrul cadastral din anul 1979, în Cv. 4, P 44 figura înscris numitul V. A. S. cu o suprafață de 1283 m.p., teren intravilan. Se mai preciza că numiții V. S. și V. V. figurau în Registrul rol agricol al comunei Piscu cu casă și teren intravilan la poziția 177, vol. III, începând cu perioada 1974-1980, iar în perioada 1971-1973 acest imobil aparea pe numele S. M., fără a fi trecută vreo mențiune cu privire la o înstrăinare către V. S..

Potrivit Registrului Agricol al comunei Piscu, jud. G., începând cu anul 1971, în ., figura înscris S. I. M. și familia sa, iar potrivit înscrierilor din același Registru, începând cu anul 1976, la numărul 622 din . intimații V. S. și V. V. cu suprafața de 0,13 ha.(filele 16-19 d.f.) Totodată, în Registrul cadastral al . 4, . figura înscris intimatul V. S. cu suprafața de 1283 m.p. (fila 19 d.f.).

Mai mult, din adresa nr. 1380/25.03.2014 emisă de Primăria . Prefectului, jud. G., a rezultat că numiții V. S. și V. V. figurau înscriși în Registrul rol agricol din perioada 1976 (poziția 177, vol. III, nr. 622) și până în prezent cu casă de locuit și suprafață de 1283 m.p., teren intravilan pentru care i s-a eliberat T.P._-47/17.02.1993, imobile pentru care a achitat impozitele și taxele locale la zi. (fila 41 d.f.).

Deși în adresa nr. 1163/17.05.2011 emisă de Primăria Piscu se mentiona că intimații V. S. și V. V. figurau înscriși în Registrul rol agricol al . și teren intravilan la poziția 177, vol. III, începând cu perioada 1974-1980, din copia de pe acest registru rezulta că cei doi intimați figurau înscriși începând cu anul 1976.

Astfel, apelanta a invocat că intimații V. S. și V. A. figurau înscriși în registru încă din 1974, ceea ce era cu neputință deoarece aceștia nici nu erau căsătoriți în 1974. Instanța constată că, într-adevăr, după cum rezultă din copia certificatului de căsătorie depus la fila 5 d.f., intimații s-au căsătorit în 14.07.1975, însă acest lucru nu influențează soluția pronunțată în cauză, cât timp conform înscrisurilor primare (registrul agricol) aceștia figurează ca proprietari începând cu anul 1976.

Prin urmare, înscrisul secundar eliberat pe baza celui primar, respectiv adresa nr. 1163/17.05.2011 emisă de Primăria Comunei Piscu, poate atesta o situația de fapt eronată (în sensul că intimații ar figura înscriși în registrul agricol din 1974), fără ca acest fapt să producă consecințe juridice, întrucât a fost eliberat spre informarea apelantei și nu a fost folosit în fața unor instituții cu atribuții pentru eliberarea titlului de proprietate.

Pe de altă parte, din adresa nr. 1380/25.03.2014 emisă de Primăria . Prefectului, jud. G., a rezultat că numiții V. S. și V. V. figurau înscriși în Registrul rol agricol din perioada 1976 (poziția 177, vol. III, nr. 622) și până în prezent cu casă de locuit și suprafață de 1283 m.p., teren intravilan pentru care i s-a eliberat T.P._-47/17.02.1993, imobile pentru care a achitat impozitele și taxele locale la zi, ceea ce înseamnă că în înscrisul susceptibil de a produce consecințe juridice se atestă o situație de fapt conformă cu mențiunile din registrul agricol.

Situația de fapt invocată de apelantă, în sensul că a cumpărat imobilul împreună cu soțul său, în 1971, de la familia S., dar actele ar fi fost întocmite pe numele soacrei sale, S. E., întrucât defunctul său soț, V. A., era unicul copil al acesteia și urma să o moștenească, iar actul de vânzare-cumpărare încheiat cu S. M. a fost distrus de inundații, nu sunt susținute de un material probator, rămânând simple afirmații fără valoare juridică. În acest caz, singurul înscris cu valoare probatorie este registrul agricol care atestă situația de fapt reținută de prima instanță.

În acest context nici nu prezintă relevanță dacă intimatul V. S. a fost trecut în registrul agricol la cererea defunctului său tată sau cine a cumpărat imobilul, deoarece motivele pentru care se încheie actul juridic nu au relevanță în acest cadru procesual.

În aceste condiții, critica apelantei potrivit căreia instanța de fond nu a făcut cercetările care se impuneau, respingând proba cu martori, este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât la termenul din 03.12.2014, în fața primei instanțe, chiar apărătorul ales al apelantei a pus concluzii în sensul respingerii probei cu martori, iar instanța a respins proba motivat, apreciind-o ca nefiind utilă pentru soluționarea cauzei raportat la proba cu înscrisuri administrată.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din înscrisuri (actele de proprietate, cartea funciară, cadastru etc.) sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori, apelanta nu a administrat nicio probă care să conteste înscrierile existente în registrul cadastral și registrul agricol al . cererea pe niște afirmații nesusținute de materialul probator, deși potrivit art. 249 C. pr. civ., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ., apelul urmează a fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 453 alin.1 C.pr.civ., va fi obligată apelanta să plătească intimaților V. S. și V. V. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel (onorariu avocat conform chitanței . UNBR_, f. 65 dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de către apelanta-reclamantă V. A., domiciliată în ., în contradictoriu cu intimații V. S. și V. V., ambii cu domiciliul în G., .. 8, ., ., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PISCU, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE G., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 855/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._, ca nefondat.

Obligă pe apelantă să plătească intimaților suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 28.10.2015.

Președinte,

L. B.

Judecător,

D. G. N.

Grefier,

F. D.

Red. jud. D.G.N./04.12.2015

Tehnored. gref. F.D./04.12.2015/ 7 ex.

Jud. fond: M. S.E.

← Obligaţie de a face. Decizia nr. 827/2015. Tribunalul GALAŢI		Pretenţii. Decizia nr. 183/2015. Tribunalul GALAŢI →

Fond funciar. Decizia nr. 826/2015. Tribunalul GALAŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 826/2015. Tribunalul GALAŢI