Pretenţii. Decizia nr. 311/2015. Tribunalul GALAŢI

Decizia nr. 311/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 14432/233/2013

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIE I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ NR. 311

Ședința publică din data de 23.04.2015

Completul constituit din:

Președinte: L. B.

Judecător: D. G. N.

Grefier: V. B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către apelanta-pârâtă Z. D., împotriva sentinței civile nr. 4727/09.05.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE P. NR. 308, având ca obiect „pretenții”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.04.2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., la data de 30.07.2013, sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. nr. 308 a chemat în judecată pe pârâta Z. D., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata sumei de 507,40 lei reprezentând cota parte de contribuție la costul reparației hidroizolației acoperișului blocului F3, Micro 16, . de 507,40 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la data de 30.06.2013 ca nivel de referință pentru stabilirea numărului de zile întârziere din perioada 01.04._13, respectiv 822 zile.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că pârâta este proprietarul apartamentului nr. 60 situat in municipiul G., .. 15, . cu proprietarul ., a solicitat reparația acoperișului blocului, tip șarpantă, urmând să achite costul proiectului. S-a arătat că proiectul a fost realizat de Proiect SA Simtex G., costul urmând a fi de 4760 lei, după livrarea proiectului pârâta a achitat suma de 500 lei, iar oferta de preț pentru execuția lucrării a fost de_ lei fără TVA, proprietarii opunându-se din cauza prețului prea ridicat.

În această situație s-a optat pentru reparație cu hidroizolație, a fost aleasă firma ., costul lucrării fiind de_,34 lei pentru trei scări, cota parte a pârâtei fiind de 614,40 lei, pentru apartament cu 4 camere.

S-a mai învederat că din luna martie 2011, pârâta și-a exprimat refuzul de a-și plăti cota parte, plătind numai 107 lei, susținând că a achitat suma de 500 lei cu chitanța nr._/06.02.2010 care reprezintă de fapt contravaloare proiect șarpantă.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 50 și art. 49 din Legea nr. 230/2007.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 C. Proc. Civ.

În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 3-14, 20-30 d.f.).

La data de 13.01.2014, pârâta a formulat întâmpinare (filele 34-36 d.f.), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâta a arătat, în esență, faptul că a solicitat reclamantei ca suma de 500 lei, achitată pentru proiectul șarpantei să fie considerată ca avans pentru hidroizolație, achitând si suma de 100 lei cu chitanța nr._/31.03.2011.

În final, pârâta a mai arătat că reclamanta solicită obligarea acesteia la plata penalităților de întârziere pentru o sumă pe care aceasta nu o datorează, invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere faptul că de la data presupusă scadentă și până la data introducerii cererii de chemare în judecată au trecut mai mult de 3 ani.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

La întâmpinare au fost atașate înscrisuri (filele 37-41 d.f.).

La data de 29.01.2014, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a reluat aspectele menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată și a solicitat, în esență, respingerea ca nefondată a excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare, motivat de faptul că de la data la care pârâta avea obligația să achite suma datorată, respectiv luna martie 2011, și până la 30.07.2013 au trecut 28 de luni, atașând la dosarul cauzei înscrisuri (filele 55-61 d.f.).

În cauză, la termenul de judecată din data de 11.04.2014, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar și a pus în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 4727/09.05.2014, Judecătoria G. a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 507,40 lei, reprezentând contravaloare reparații. A mai fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 507,40 lei reprezentând penalități de întârziere.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a analizat cu prioritate, în temeiul art. 248 C.pr.civ., excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Instanța a reținut că prescripția este acea sancțiune de drept civil care constă în stingerea dreptului subiectiv civil ori a dreptului la acțiune neexercitat în termenul de prescripție. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

În cazul acțiunilor patrimoniale, termenul de prescripție este cel general de 3 ani, instituit de art. 3 din Decretul nr. 167/1958. Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau de a cere executarea silită, în cauză de la data scadenței facturilor emise de creditoare. Instanța a reținut că având în vedere faptul că prin emiterea fiecărei facturi ia naștere un drept de creanță distinct în favoarea creditoarei, termenul de prescripție de 3 ani curge separat pentru debitul constatat de fiecare factură în parte.

Instanța a constatat că în prezenta cauză, termenul general de prescripție de 3 ani nu s-a fost împlinit, deoarece acesta a început să curgă din martie 2011, iar la data de 30.07.2013 a fost introdusă acțiunea, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (filele 4-6, 55-61 d.f.).

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că pârâta este proprietarul apartamentului nr. 60 situat in municipiul G., .. 15, . parte din Asociația de P. nr. 308.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (filele 4-6 d.f.), a reținut că a fost efectuată reparația de hidroizolație a acoperișului Blocului F3, din municipiul G., .. 15, iar din costul lucrării de 31.656,34 lei pentru 3 scări, cota parte a pârâtei este de 614,40 lei, apartament cu 4 camere (fila 10 d.f.).

Instanța a constatat că pârâta a achitat suma de 100 lei reprezentând contravaloare reparații, conform chitanței . nr._/31.03.2013 (fila 40 d.f.).

Cu privire la suma de 500 lei achitată cu chitanța nr._/01.06.2010 (fila 40 d.f.), instanța a apreciat că aceasta reprezintă contravaloare proiect șarpantă, astfel încât din suma totală de 614,40 lei ce îi revine pârâtei, aceasta a achitat suma de 100 lei, motiv pentru care mai are de achitat suma de 514,40 lei reprezentând contravaloare reparații. Instanța a constatat că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 507,40 lei, sumă la care s-au calculat penalități de întârziere.

În drept, instanța de fond a reținut că în conformitate cu art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Potrivit art.16 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica, potrivit prevederilor legale.

Potrivit art.46 din același act normativ, toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.48 alin. 1, stabilirea si repartizarea sumei care priveste proprietatea . proprietar din cadrul condominiului se fac proportional cu cota-parte indiviza din proprietatea ., cheltuielile efectuate de asociatia de proprietari pentru plata unor servicii de utilitati publice sau de alta natura, legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu se factureaza individual pe fiecare dintre acestea, se repartizeaza dupa acelasi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu furnizorul respectivului.

Prima instanță a subliniat că, potrivit art. 12 alin. A lit. d din HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, proprietarii au dreptul să conteste sumele de plată afișate în termen de 10 zile de la afișare. Instanța a apreciat că, în lipsa acestei contestări, legea prezumă că sumele au fost acceptate, astfel că nu se poate admite o nouă punere în discuție a cuantumului lor.

De asemenea, potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.

Instanța de fond a apreciat că prin înscrisurile depuse la dosar, pretențiile reclamantei au fost dovedite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Z. D., solicitând modificarea ei, deoarece a depus două întâmpinări, iar instanța de fond a analizat doar una din ele.

Apelanta a invocat, în esență, că proiectul pentru construirea acoperișului tip șarpantă a fost plătit doar de unii proprietari, nefiind calculată cota parte pentru toți, iar reclamanta nu a recuperat cota parte de la toți proprietarii.

S-a mai invocat compensarea sumei achitate în avans pentru plata proiectului pentru acoperiș tip șarpantă cu cea datorată pentru hidroizolație, astfel încât apelanta a precizat că a achitat doar 100 lei.

Apelul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru de 38,03 lei.

Legal citată, intimata nu a depus întâmpinare.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, dar ținând seama și de prevederile art. 477 NCPC, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Cu privire la primul motiv de apel, neanalizarea apărărilor din cea de-a doua întâmpinare depusă în fața instanței de fond, instanța de apel constată, ca urmare a analizei comparate a înscrisurilor depuse de apelantă, f. 7-12 dosar apel, că apărările din cele două întâmpinări sunt identice, în cea de a doua fiind prezentate mai multe elemente ale situației de fapt care însă nu au relevanță în determinarea soluției. Mai mult, instanța de fond a analizat excepția prescripției dreptului material la acțiune, pornind de la susținerile pârâtei din cea de-a doua întâmpinare, f. 10-12, excepție pe care a respins-o ca neîntemeiată, iar soluția nu a fost criticată prin motivele de apel, astfel încât nu va fi reanalizată de instanța de apel.

Instanța de apel constată că apelanta nu contestă nici valoarea proiectului pentru reparația tip șarpantă, nici costul reparației tip hidroizolație, solicitând doar să se constate că a achitat suma de 500 lei pentru proiectul pentru reparația tip șarpantă, care ar trebui, în opinia sa, să fie considerată ca avans pentru hidroizolație, că a achitat si suma de 100 lei conform chitanței nr._/31.03.2011, astfel încât nu mai datorează nimic pârâtei, cu consecința respingerii acțiunii ca nefondate.

Instanța de apel nu poate reține apărările apelantei ca fiind întemeiate, deoarece chiar dacă nu s-a mai efectuat reparația acoperișului tip șarpantă, nu înseamnă că proprietarii nu datorează plata cuvenită societății pentru efectuarea proiectului.

În prezentul litigiu, nu are relevanță nici dacă intimata-reclamantă Asociația de proprietari nr. 308 a recuperat de la toți proprietarii cota parte ce le revenea din contravaloarea proiectului pentru șarpantă, deoarece apelanta-pârâtă datorează acea sumă indiferent de faptul dacă alți proprietari au plătit sau nu partea ce le revenea, întrucât apelanta nu poate fi exonerată de răspundere pe motiv că unii dintre vecini nu și-au îndeplinit la rândul lor obligațiile, aceasta fiind o problemă juridică pe care o are de rezolvat Asociația de proprietari cu fiecare proprietar în parte.

Totodată, cât timp obiectul litigiului nu este reprezentat de sumele de bani datorate de pârâtă pentru efectuarea proiectului de reparație tip șarpantă, modul cum a fost împărțită suma plătită pentru proiect între proprietari nu prezintă relevanță în prezenta cauză.

Pentru reparația prin hidroizolație a acoperișului Blocului F3, din municipiul G., .. 15, costul lucrării a fost de 31.656,34 lei pentru 3 scări, iar cota parte a pârâtei este de 614,40 lei, după cum a reținut prima instanță. Apelanta-pârâta nu a contestat această sumă, dar a apreciat că din această sumă se impunea a fi scăzută suma de 500 lei achitată pentru proiectul de șarpantă.

Or, în mod întemeiat a reținut prima instanță că pârâta datorează, conform cotei sale părți, atât contravaloarea proiectului pentru șarpantă, chiar dacă nu a mai fost executat, cât și contravaloarea hidroizolației, astfel încât nu poate opera vreo compensare.

Cum pârâta a achitat suma de 100 lei reprezentând contravaloare reparații hidroizolație, conform chitanței . nr._/31.03.2013 (fila 40 d.f.), în mod întemeiat, raportat la principiul disponibilității, a fost apelanta-pârâtă obligată să achite intimatei-reclamante suma de 507,40 lei.

Având în vedere că motivele de apel formulate sunt neîntemeiate, precum și că apelanta-pârâta nu a criticat în apel dispoziția primei instanțe cu privire la obligarea sa la plata de penalități și dispozițiile art. 480 NCPC, apelul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de pârâta Z. D., domiciliată în G., .. 15, ., împotriva sentinței civile nr. 4727/09.05.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Asociația de P. nr. 308, cu sediul în G., ., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

L. B. D. G. N. V. B.

Red. Jud. NDG/

Tehnored. B.V./ /4ex

Comunicat 2ex..

Jud. Fond: A. Z.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 311/2015. Tribunalul GALAŢI