Revendicare imobiliară. Încheierea nr. 10/2015. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 10/2015 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 3624/233/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. N.
Judecător M. A.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea apelului promovat de apelant I. M., cu domiciliul în G., ..6C, ., în contradictoriu cu intimații A. C. și A. C., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.6832/23.06.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ ./2012.
La apelul nominal au răspuns apelantul personal, legitimat cu CI, CNP_, prezent apărătorul intimaților, avocat N. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S - a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul solicită oprirea acestui proces în situația în care se află pentru a aduce argumente.
Apărătorul intimaților arată că nu sunt motive pentru suspendarea cauzei.
Tribunalul constată că nu există motive și nu au fost indicate temeiuri pentru suspendarea prezentei cauze astfel că cererea de oprire a procesului formulată de recurent este neîntemeiată motiv pentru care o respinge.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apelantul I. M. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Apărătorul intimaților solicită în temeiul art.296 C.pr.civ. respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise. Solicită a se avea în vedere faptul că își erijează dreptul de proprietate pe un înscris sub semnătură privată, reprezentată de o simplă promisiune de vânzare cu privire la 2500 mp. Solicită respingerea apelului ca nefondat.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 17.03.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.03.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
R. N. M. AlexaLuminița T.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 221/2015
Ședința publică de la 17 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. N.
Judecător M. A.
Grefier L. T.
Pe rol fiind soluționarea apelului promovat de apelant I. M., cu domiciliul în G., ..6C, ., în contradictoriu cu intimații A. C. și A. C., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.6832/23.06.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ ./2012.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.03.2015 când având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 17.03.2015 dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ la data de 28.02.2012, reclamanții A. C. și A. C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I. M., obligarea acestuia să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 390 mp (T141, P30, nr. cad. 4448 și CF_), situat G., Drumul de centură, grănițuirea celor două proprietăți, obligarea la demolarea părții din construcție ridicată pe proprietatea reclamanților, pe o suprafață de 5 mp și evacuarea pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafață de 1667 m.p. situat în G., Drumul de centură T141, P30, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1635/23.08.2011 de la vânzătorul A. I. care a dobândit terenul în baza contractului autentificat sub nr. 2728/21.22.2001 și că pârâtul locuiește, împreună cu alte persoane, într-o construcție neautorizată, cu mai multe încăperi, ridicată parțial pe terenul proprietatea lor, ocupând o suprafață de teren cu lungimea de 100 m și lățimea de 3,9 m. Au precizat că solicitând pârâtului să facă dovada dreptului său de proprietate acesta a prezentat un înscris sub semnătură privată, în care figurează ca promitent cumpărător al imobilului învecinat,
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 480 C.civ.
Urmare expertizei efectuate în cauză, la termenul de judecată din 18.11.2013, în urma depunerii raportului de expertiză, reclamanții și-au micșorat câtimea suprafeței revendicate de la 390 mp la 368 mp.
Judecătoria G. prin sentința civilă nr.6832/23.06.2014 a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților imobilul în suprafața de 368 m.p. situat în mun. G., Drumul de Centura, jud. G., identificată în raportul de expertiză întocmit de expert C. I. prin coordonatele A-B-3-4-A.
A stabilit linia de hotar dintre cele două proprietăți pe coordonatele A-B din raportul de expertiză menționat, raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A obligat pârâtul la desființarea construcțiilor edificate pe terenul reclamanților.
A respins capătul de cerere vizând evacuarea pârâtului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1635/23.08.2011 (filele 97-98) reclamantul A. C. a dobândit de la A. I. dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 1667 m.p. (T141, P 30, nr. cad. 4448 și CF_) situat G., Drumul de centură.
Vânzătorul, la rândul său, a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de la C. G., în baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 2728/21.22.2001 (filele 106-107), care l-a moștenit de la defuncta sa mama A. M., conform certificatului de moștenitor nr. 22/2001 (fila 108) cât și în urma încheierii contractului de partaj voluntar autentificat sub nr. 1946/2001.
În urma constituirii dreptului de proprietate, numitului A. P. i s-a atribuit imobilul teren, în suprafață de 5.000 m.p., situat în extravilanul mun. G. T141 P30, cu următoarele vecinătăți: la nord - Timoș F., la est - Centura, la sud - I. P și la vest – Drum, potrivit titlului de proprietate nr._-31 eliberat la data de 10.03.1993.
A. M., soția supraviețuitoare a defunctului A. P., a dobândit imobilul în baza sentinței civile nr. 7550/1999 pronunțată în dosarul nr. 785/1998, rămasă irevocabilă la data de 31.08.1999.
Pârâtul și-a întemeiat dreptul de proprietate pe un înscris sub semnătură privată (fila 99) prin care A. G. vinde suprafața de 2500 m.p. la data de 23.03.1994 numiților D. V. și I. M..
Demersurile promitentului-cumpărător de a obține recunoașterea dreptului său de proprietate au făcut obiectul dosarelor nr. 9598/2001 și nr._, în ambele cauze, instanța respingând acțiunea.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică specialitatea topografie care a concluzionat că pârâtul a ocupat suprafața de 368 m.p. din proprietatea reclamanților. Împotriva raportului de expertiză părțile nu au formulat obiecțiuni iar instanța nu a identificat vicii în ceea ce privește modalitatea de întocmire, motiv pentru care a validat concluziile raportului de expertiză.
Suprafața aflată în posesia pârâtului reprezintă 1/2 din suprafața totală ce a făcut obiectul unei convenții de vânzare-cumpărare, prin act sub semnătură privată, prin care A. G. transmite dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2.500 m.p. cumpărătorilor D. V. și I. M..
Instanța a constatat, având în vedere și concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, că suprapunerea celor două suprafețe survine în urma vânzărilor succesive, în urma cărora reclamanții au dobândit suprafața de 1.667 m.p., reprezentând 1/3 din suprafața inițială de 5.000 m.p. pentru care a fost constituit dreptul de proprietate numitului A. P. și a promisiunii de vânzare-cumpărare, în urma căreia pârâtul a dobândit stăpânirea de fapt asupra unei pătrimi din suprafața inițială, acest din urmă act fiind încheiat cu neobservarea regimului juridic al transmiterii dreptului de proprietate, cu necesitate prin înscris autentic.
În drept, potrivit art. 480 C.civ. de la 1864, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
În cauză, așa cum s-a arătat, pârâtul a ocupat suprafața de teren de 386 m.p. din suprafața de teren aflată în proprietatea de drept a reclamanților, astfel încât cererea acestora de restituire a fost găsită ca fiind întemeiată.
Pentru aceste considerente, instanța a admis capătul de cerere vizând revendicarea, obligat pârâtul la desființarea construcțiilor edificate pe terenul reclamanților și a respins capătul de cerere vizând evacuarea pârâtului, având în vedere faptul că prin chiar efectul admiterii capătului de cerere referitor la revendicarea pârâtul a fost obligat a lăsa în deplină stăpânire terenul deținut, în fapt, fără titlu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. M..
La termenul de judecată din 11.11.2014 calea de atac a fost recalificată în apel.
Pârâtul a criticat hotărârea primei instanțe, în esență, pentru aprecierea eronată a probelor administrate
A precizat în motivarea căii de atac demersurile inițiate în vederea recunoașterii dreptului său de proprietate, care au făcut obiectul dosarul nr.9598//2001 și nr._ ale Judecătoriei G., menționând că a plătit numiților A. Parasta, A. G. și A. A., încă din anul 1994, suma de 625.000 lei vechi pentru partea sa din suprafața de 1250 mp.
Pe de altă parte, a invocat și faptul că nu s-a ținut seama că în cauză poate opera uzucapiunea de la 10 la 20 de ani.
Totodată, a invocat și nulitatea absolută a titlului de proprietate deținut de reclamanți, cât și a actelor subsecvente acestuia.
Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
Tribunalul analizând temeinicia și legalitatea sentinței apelate prin prisma motivelor invocate și potrivit art.295 alin.1 C.pr.civ., constată că apelul este nefundat pentru cele ce se vor arăta:
Contrar celor invocate de pârât în apelul declarat, prima instanță a apreciat n mod just probele administrate și a aplicat corect legea în speță.
Apelantul pârât nu are titlu de proprietate pentru terenul revendicat de reclamanți.
Înscrisul sub semnătură privată încheiat în anul 1994, de care se prevalează, nu reprezintă titlu pentru pârât.
În considerentele sentinței civile nr.2191/18.03.2008 pronunțată de Judecătoria G., irevocabilă prin decizia civilă nr.765/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ s-a statuat cu putere de lucru judecat că acest înscris de care se prevalează pârâtul nu poate sta la baza perfectării vânzării – cumpărării terenului de 1250 mp situat în extravilanul mun. G., Tarlaua 141, .> Acțiunea în perfectarea actului de vânzare cumpărare pentru acest teren, ce a făcut obiectul dos. 9598/2001 al Judecătoriei G. a fost respinsă, în al doilea ciclu procesual, în mod irevocabil, prin hotărârile mai sus menționate.
Ori, față de această situație, apelantul nu mai poate reitera apărări ce au făcut obiectul unor alte judecăți deoarece cele statuate prin acele hotărâri au intrat în puterea lucrului judecat.
Prima instanță în mod corect a reținut că reclamanții au titlu de proprietate pentru terenul revendicat, ocupat fără drept de pârâtul care a edificat construcții pe teren, astfel cum rezultă și din expertiza instrumentată în cauză.
Pârâtul nu poate opune uzucapiunea de la 10 la 20 de ani deoarece posesia sa nu se întemeiază pe un just titlu.
El a ocupat fără drept o parte din terenul proprietatea reclamanților, motiv pentru care în mod corect a fost obligat să-l lase acestora în deplină proprietate și pașnică folosință, fiind obligat în același timp și la desființarea construcțiilor.
Cât privește nulitatea absolută a titlului de proprietate deținut de reclamanți precum și a actelor subsecvente care stau la baza acestora, tribunalul constată că motivul pentru care s-a invocat aceasta în apel este legal de susținerea pârâtului referitoare la condițiile în care acesta consideră că a uzucapat, ori de vreme ce s-a reținut că posesia pârâtului nu s-a întemeiat pe un just titlu, nici apărările sale cu privire la acest aspect nu pot fi reținute.
Așa fiind, pentru considerentele expuse și în temeiul art.296 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi respins ca nefundat.
Văzând și disp.art.316 în referire la art.298 combinat cu art.274 Cod de procedură civilă apelantul va fi obligat la cheltuieli de judecată către intimații – reclamanți, conform chitanței depusă de aceștia din urmă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul promovat de apelantul I. M., cu domiciliul în G., ..6C, ., în contradictoriu cu intimații A. C. și A. C., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.6832/23.06.2014 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ ./2012, ca nefondat.
Obligă pe apelantul pârât la plata către intimații – reclamanți a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.03.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
R. N. M. AlexaLuminița T.
Red.jud. M.A./09.06.2015
Tehnored.gref.L.T./09.06.2015
Ex.6/ comunicat 4 ex.
Judecător fond A. B.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 125/2015. Tribunalul GALAŢI | Pretenţii. Decizia nr. 133/2015. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
