Anulare act. Hotărâre din 10-12-2013, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 27858/318/2010**
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 2445/2013
Ședința publică de la 10 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. T.
Judecător G. R.
Judecător V. N.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă A. M. împotriva sentinței civile nr. 5508 din 12.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți T. A., T. L., S. G., S. I. și I. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă A. M. asistată de avocat B. N. și intimata pârâtă T. L. asistată de avocat Rugeranu A., lipsă fiind intimatele moștenitoare pentru T. A., T. A. C., T. H. și intimații pârâți S. G., S. I. și I. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și înscrisuri de depus, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul părților.
Avocat B. N. pentru recurenta reclamantă A. M. a expus pe larg motivele de recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul constatării nulității contractului de vânzare cumpărare din 11.08.2006 și pe cale de consecință să fie obligați moștenitorii lui T. A. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în litigiu, iar în subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea completării probatoriului.
Avocat R. A. pentru intimatele T. L., T. A. C. și T. H. solicită respingerea recursului conform motivelor din întâmpinare, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că prima critică adusă de recurenta reclamantă sentinței instanței de fond, potrivit căreia T. A. a decedat anterior pronunțării de fond a dosarului, situație în care trebuiau introduși în cauză moștenitorii acestuia, fapt ce nu s-a realizat lovind astfel cu nulitate sentința atacată este nefondată, întrucât T. A. a decedat după ce s-au terminat dezbaterile în fond a cauzei, fiind aplicabile dispozițiile art. 242 alin. 1 și 2 C.pr.civ., iar mai mult recurentei reclamante nu i s-a adus nicio vătămare.
De asemenea, precizează că al doilea motiv de recurs, respectiv că instanța de rejudecare nu a respectat îndrumările celor două decizii de casare este nefondat, întrucât instanța de fond a respectat îndrumările deciziilor de casare și nu i s-a înrăutățit situația în propria cale de atac, precum și faptul că prin cele două decizii de casare nu s-a stabilit dreptul de proprietate.
A mai precizat că în ceea ce privește capătul de cerere în revendicare formulat de recurenta reclamantă este nefondat, întrucât reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul revendicat, iar pe de altă parte pârâții dețin acest teren în baza contractului de vânzare cumpărare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Tg-J. la data de 21.12.2010, sub nr._, reclamanta A. M. a chemat în judecată pârâții T. A., T. L., S. G. și pe ceilalți moștenitori ai lui S. G., S. I. și I. M. (precizați la fila 23), pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4460/11.08.2006 la BNP din Tg-J., ., jud. Gorj, având ca obiect vânzarea-cumpărarea unui teren în suprafață de 1883 m2, situat în pct. „Izlaz”, ..
În motivarea acțiunii arată că a primit, în anul 1973, prin testament autentic de la Cămin M. (bunica sa) un teren în suprafață de 600 m2 cu vecinătățile din act, situat în punctul „Izlaz”, extravilanul satului Răchiți, ., iar diferența de până la aproximativ 1600 m2se afla la acea dată sub ape, ulterior, după amenajarea hidrotehnică, apele secând, toți proprietarii de teren s-au extins, fiecare păstrându-și aliniamentele și vecinătățile.
Că în anul 2006, toamna, terenul ce i-a aparținut fiind moștenire de la bunica sa paternă a fost închis, aflând ulterior că familia T. a închis terenul deoarece l-ar fi cumpărat de la S. G. și a încercat să se înțeleagă amiabil cu familia T., explicându-i că terenul respectiv este al său și arătându-i actul, dar i s-a spus că îl cumpără și de la ea, iar dacă nu vrea, îl va lăsa de frică.
Ulterior reclamanta a precizat acțiunea (fila 23, 27), menționând că al doilea capăt din acțiune îl reprezintă revendicarea întemeiată pe art. 480 C. civil și următoarele deoarece potrivit actului depus la dosarul cauzei de aceasta, terenul respectiv este în proprietatea sa și a soțului său de peste 40 de ani și niciodată nu au vândut terenul vreunei persoane fizice sau juridice prin niciun fel de act și nu știe cum această suprafață de teren a sa a putut fi vândută de S. G. lui T. A. și T. L., iar valoarea terenului revendicat pentru timbrare este de 3000 lei.
De asemenea, reclamanta a solicitat grănițuirea celor două proprietăți pentru a se stabili linia de hotar datorită faptului că pârâții au devenit proprietarii suprafețelor de teren ce se învecinează cu suprafața de teren pe care o deține și a invocat prescripția achizitivă de 30 de ani (art. 1890 C. Civil), susținând că stăpânește acest teren de peste 40 de ani, neîntrerupt, sub nume de proprietar, nefiind niciodată tulburată, și în mod public împreună cu soțul său, A. S..
Prin sentința civilă nr. 7746/6.10.2010 a fost respinsă acțiunea așa cum a fost precizată ulterior și obligată reclamanta să achite pârâților T. A. și T. L. suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă A. M., și prin decizia civilă nr.170/25.01.2012 a fost admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin sentința civilă nr.8916/2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr_ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A. M., s-a constatat intervenită uzucapiunea cu privire la terenul amplasat între vâneață la apus și restul terenului deținut de pârâții T. la răsărit, având lățimea de 6 m în cererea formulată de reclamanta A. M. în contradictoriu cu pârâții cumpărători T. A. și T. L. și cu moștenitorii vânzătorului S. G., numiții S. G., Stochitescu I. și I. M., s-a respins cererea pentru constatarea uzucapiunii pentru terenul situat între vâneață la răsărit și drumul de . de 6 m, s-a respins acțiunea în revendicare cu privire la acest teren, situat între vâneață și drumul de . act de renunțarea la cererea pentru grănițuire și s-a disjuns acțiunea pentru constatare nulitate absolută contract de vânzare cumpărare și pentru revendicarea terenului situat între vâneață la apus și restul terenului deținut de pârâții T. la răsărit, lat de 6 m.
Cererea disjunsă a fost înregistrată sub nr._/318/2012, instanța dispunând, prin încheierea pronunțată în ședința publică din 20.09.2012, suspendarea judecății în temeiul art. 244 alin.1 pct. 1C.p.civilă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ .
Împotriva sentinței nr.8916 din 14.06.2012 au declarat recurs reclamanta și pârâții T. A. și T. L., iar prin decizia nr. 3286/2012 a Tribunalului Gorj au fost admise recursurile, casată sentința și trimisă cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se că, prin îndrumările de casare, instanța de control judiciar a dispus identificarea terenului prin efectuarea unei expertize și să se lămurească calitățile părților în raport cu cererile formulate, dar, în mod eronat și cu încălcarea dispozițiilor art 315 C pr civilă, instanța s-a pronunțat doar pentru suprafața amplasată intre Vâneață la apus și restul terenului deținut de pârâții T. la răsărit având lățimea de 6 m, fără a identifica această suprafață în niciun fel, a respins cererea de uzucapiune pentru o altă suprafață neindividualizată și acțiunea în revendicare, fără a arăta pentru care anume teren, și a disjuns restul cererii, deși se impunea cu necesitate soluționarea unitară a cauzei.
Cu ocazia noii rejudecării, dosarul a fost înregistrat sub nr._ și s-a dispus conexarea dosarului nr._/318/2012 ce are ca obiect cererea disjunsă prin sentința pronunțată în dosarul nr._, au fost solicitate dosarele nr.800/P/2009 și nr. 3869/P/2009 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., dosare ce se restituie la soluționarea cauzei, după atașarea xerocopiilor filelor 1,2,8,11,12,15-23, 31-33,37-39,43-45 din dosarul nr.800/P/2009.
Prin sentința civilă nr.5508/12 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ au fost respinse excepțiile invocate de pârâți.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta A. M., domiciliată în comuna R., . în contradictoriu cu pârâții T. A., T. L., domiciliați în Târgu-J., .. 95 A, județul Gorj, S. G., S. I., domiciliați în comuna R., . și I. M., domiciliată în comuna R., ., ulterior precizată având ca obiect constatare nulitate contract, uzucapiune și revendicare.
S-a luat act că reclamanta a renunțat la judecata capătului de cerere privind grănițuirea și a fost obligată să plătească pârâților cheltuieli de judecată în cuantum de 5170 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, la data de 11.08.2006, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4460 la BNP T. I. prin care vânzătorul S. G. a înstrăinat cumpărătorilor T. A. și T. L. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1883 m.p. teren arabil situat în extravilanul satului Răchiți, ., tarla 434, parcela_, pct. „Izlaz”, cu nr. cadastral 929, având ca vecin la N–A. C. V., la E–drum exploatare, la S–L. V. și la V–T. L. și T. A..
Că în cuprinsul actului s-a menționat că vânzătorul a dobândit terenul prin moștenire părintească și l-a stăpânit de peste 40 de ani neîntrerupt, pașnic, public, continuu și sub nume de proprietar, prețul vânzării fiind de 1000 lei, echivalentul a 286 Euro la cursul de referință de 3, 5 lei/Euro, pe care i-a primit integral de la cumpărători.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză s-a reținut că în registrul posesorilor de la Primăria R. din anul 1986 apare A. S. (soțul reclamantei) ca posesor al parcelei_ cu suprafața de 1183 mp și parcela_ cu suprafața de 815 mp, însă la data efectuării expertizei deținea suprafața de 2108 mp la N de terenul în litigiu, după distanța de 12 m (cumpărată de pârâții T. de la A. V.), deci mai mult decât echivalentul suprafețelor pe care le deținea în 1986.
Că potrivit discuțiilor purtate de expert cu reclamanta aceasta a făcut un schimb de teren acum 10-12 ani, fără acte, cu vecinul de la S, Simera V.V. (socrul vânzătorului din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4460 la BNP T. I.), fiind comasate astfel cele două parcele într-o singură parcelă.
Că această susținere este regăsită și în declarațiile date de soțul reclamantei în dosarul nr.800/P/2009, dar și în cuprinsul declarației (fila 40 din dosarul nr._ ) martorului L. V. (propus de către reclamantă), vecinul de la S din anul 1980, care arată că familia A. nu a mai folosit terenul în litigiu după anii 1990, iar în procesul verbal de identificare a imobilului înregistrat la Primăria R. sub nr.2786/07.07.2006, acesta recunoaște ca vecin pe S. G. cu privire la suprafața în litigiu de 1883 mp identificată (la data de la data de 02.07.2006) de inginer Aghiuș S. în prezența celorlalți proprietari ai terenurilor din punctul „Izlaz”, inclusiv în prezența soțului reclamantei (indicat în fotografii și declarația martorei P. L.).
Că expertiza întocmită în cauză infirmă susținerile reclamantei în senul că a deținut în zona în litigiu două terenuri cu lățimea de 6 m, respectiv 8 m deoarece planurile cadastrale și registrul posesorilor nu dovedesc decât parcela_ cu suprafața de 1183 mp (lungime de 269 m și lățime medie de 4,40) și parcela_ cu suprafața de 815 mp (lungime de 275 m și lățime medie de 2,96 m), deci suprafața totală de 1198 mp, cu o lățime de 7,36 m, la nivelul anului 1986, însă în prezent deține o lățime de 8,05 m și suprafața de 2108 mp în parcela_ și parțial în . Simera V.V.).
S-a reținut că reclamanta este proprietara suprafeței de 2108 mp în . în . Simera V.V.) situată în Răchiți “Islaz”, suprafață aflată în posesia reclamantei și dovedită cu declarația martorului L. V., procesul verbal înregistrat la Primăria R. sub nr.2786/07.07.2006, registrul posesorilor din 1986, mențiunile din registrul agricol, anterioare anului 2006, anul achiziționării de către pârâții T. a mai multor terenuri în zona în litigiu.
Că suprafața de 1883 m.p. teren arabil situat în extravilanul satului Răchiți, ., tarla 434, .”, cu nr. cadastral 929, descrisă în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4460 la BNP T. I. excede celei indicate în registrul posesorilor din 1986 și în registrul agricol, anterior anului 2006, iar posesia neîntreruptă este infirmată de chiar martorul propus de către reclamantă (L. V.).
Din probele administrate s-a reținut că terenul în litigiu nu a fost acoperit de ape, așa cum se susține în cererea de chemare în judecată, iar în declarația depusă la fila 47 din nr._, reclamanta precizează că terenul de la Vâneață spre apus este acoperit cu piatră adusă de viiturile din 1970-1975 (aspect infirmat de martori) și nu l-a mai folosit până la preluarea de către pârât, susțineri ce sunt însă în contradicție cu cele ce vizează prescripția achizitivă, dar conforme declarației martorului propus de către reclamantă (L. V.), martor care arată că până în anii 1990 terenul situat la N de proprietatea sa a fost folosit de către familia A., după care a fost folosit de către vânzătorul S. G. care a înstrăinat singurul teren cel îl deținea în zonă, așa cum reiese și din schița depusă la fila 41 în dosarul nr._/318/2009, schiță întocmită de inginer A. S. pentru toate suprafețele situate în punctul în litigiu, în care sunt incluse cele cumpărate de pârâții T., cât și cele ce se învecinează cu primele.
Că actul de partaj din 1948 depus la fila 21 în dosarul nr._/318/2009 identifică la punctul 1 din lotul atribuit de Arbagic M. fiicei sale M. (mama reclamantei) un pogon și un sfert (6125 mp) în hotarul comunei Bucureasa, însă aceste mențiuni generale nu au fost completate cu alte probe care să confirme că este vorba de punctul în litigiu, după care se impunea să se probeze că mama reclamantei mai avea la data decesului teren în acest punct, iar suprafața este mult mai mare decât cea indicată de reclamanta care a avut o poziție oscilantă cu privire la modul de dobândire a terenului, neconcordanțe ce constituie încă un motiv pentru a aprecia că nu este vorba de terenul în litigiu.
Că nu sunt îndeplinite condițiile prescripției achizitive invocate de către reclamantă și nu există nici un caz de nulitate a contractului încheiat, suprafața de 1883 m.p. teren arabil situat în extravilanul satului Răchiți, ., tarla 434, parcela_, pct. „Izlaz”, cu nr. cadastral 929, descrisă în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4460 la BNP T. I. fiind proprietate vânzătorului, conform registrului posesorilor din 1986, registrului agricol, procesului verbal înregistrat la Primăria R. sub nr.2786/07.07.2006, expertizei întocmită în cauză, probe ce se coroborează cu declarația martorului propus de reclamantă (L. V.), cât și declarațiile martorilor propuși de pârâți.
Împotriva sentinței reclamanta A. M. (prin procurator A. I.) a declarat recurs criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut că pârâtul T. A. a decedat anterior pronunțării pe fond a dosarului, situație în care trebuiau introduși în cauză toți moștenitorii acestuia, fapt ce nu s-a realizat lovind astfel cu nulitatea sentința recurată.
Că, instanța de rejudecare a încălcat cele dispuse prin cele două decizii ale Tribunalului Gorj, respectiv decizia civilă nr.3286/12.11.2012 pronunțată în dosarul nr._ și decizia civilă nr.170 din 25 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr._ atât în ceea ce privește tranșarea unor probleme de drept legate de dreptul de proprietate cât și în ceea ce privește îngreunarea situației în propria cale de atac, practic prin încălcarea acestor drepturi fundamentale neavând parte de un proces echitabil.
Arată că ambele instanțe au statuat asupra dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la terenul în litigiu prin deciziile 170/2012 și 3286/2012, urmând ca la rejudecare să fie clarificată doar întinderea dreptului de proprietate, iar în ceea ce privește capătul de cerere privind revendicarea să compare titlurile de proprietate ale părților
Că s-a dispus administrarea de probatorii pentru capetele de cerere disjunse privind revendicarea și nulitatea contractului de vânzare cumpărare, iar la rejudecare, în mod greșit s-a reținut că în zonă ar deține un singur teren cel cu lățimea de 8 m însumând suprafețele din tarlale diferite, astfel încât nu a fost soluționată cauza pentru terenul în litigiu ci pentru alt teren.
Arată că deturnându-se litigiul acesta nu a fost rezolvat în limitele investirii fapt ce atrage casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.
Verificând actele și lucrările dosarului în raport de criticile aduse sentinței, tribunalul constată că recursul declarat în cauză este întemeiat și în baza art.312 alin.5 C.pr.civ. se va admite ca atare și se va casa sentința cu trimitere pentru rejudecare la aceeași instanță pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Prin decizia civilă nr.3286/12.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-a dat îndrumarea ca la rejudecare să-i fie identificat terenul în litigiu, să fie stabilită suprafața revendicată de reclamantă, dacă aceasta este cuprinsă în contractul de vânzare cumpărare a cărei nulitate se solicită, să fie analizate motivele de nulitate ale contractului de vânzare cumpărare al pârâților invocate de reclamantă și dacă se impune în raport de capătul de cerere privind revendicarea să fie comparate titlurile de proprietate ale părților.
Deși la rejudecare s-a încuviințat efectuarea unei expertize de specialitate, expertiză ce a fost întocmită de expert M. M., din raportul întocmit aflat la fila 86 din dosar rezultă că o parte din terenul solicitat de reclamantă este cel pe care aceasta îl deținea în anul 1986 în parcela_ având suprafața de 815 mp și care este posibil să fie descris în testamentul autentificat sub nr.4811/1973.
Întrucât din raportul întocmit de către expert G. M. nu rezultă cu claritate dacă terenul în litigiu revendicat de reclamantă este cuprins total sau parțial în testamentul autentificat sub nr.4111/23.11.1973, și în caz afirmativ cu ce suprafață, dimensiuni și vecinătăți, în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4460/11.08.2006 încheiat de BNP din Tg-J., ., județul Gorj, a cărui constatare nulitate absolută se solicită în cauza dedusă judecății, ori în actul de partaj din anul 1948 aflat la fila 21 din dosarul nr._/318/2009.
Nu rezultă cu certitudine din raportul întocmit dacă terenul revendicat de reclamantă este cuprins total sau parțial atât în testamentul amintit cât și în contractul de vânzare cumpărare la care s-a făcut referire și în caz de suprapunere care este suprafața menționată în ambele acte (pentru care există suprapunere) pentru a se putea proceda la o eventuală comparare a titlurilor de proprietate ale părților.
Mai mult, prin sentința recurată nu se analizează și motivează în nici un fel respingerea capătului de cerere privind nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat pentru suprafața de 1883 mp teren arabil situat în extravilanul satului Răchiți.
Soluționând astfel cauza prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, motiv pentru care sentința recurată se va casa cu trimitere pentru rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării vor fi legal citate părțile din proces și în contradictoriu cu acestea se va încuviința efectuarea unei expertize în specialitatea topografie care să identifice cu claritate terenul în litigiu revendicat de reclamantă în raport de actele de proprietate ale ambelor părți mai sus menționate, prin suprafață, dimensiuni și vecinătăți, să precizeze în care din acte este înscris, iar în situația în care este înscris atât în contractul de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită, precum și în testamentul invocat de reclamantă și actul de partaj voluntar, să se precizeze suprafețele pentru care există suprapunere, dimensiunile acestora și vecinătățile pentru a se efectua dacă se impune în raport de capătul de cerere privind revendicarea compararea titlurilor de proprietate ale părților.
Va fi analizat capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4460/11.08.2006 în raport de motivele de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată și precizările ulterioare formulate de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă A. M. împotriva sentinței civile nr. 5508 din 12.07.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți T. A., T. L., S. G., S. I. și I. M., având ca obiect anulare act.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. T. | Judecător, G. R. | Judecător, V. N. |
Grefier, L. P. |
Red.V.N.
Tehnored.L.M.
Jf.G.S.
Ex.3/ 17 Decembrie 2013
| ← Validare poprire. Decizia nr. 2504/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 1827/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
