Obligaţie de a face. Sentința nr. 07/2013. Tribunalul GORJ

Tribunalul GORJ - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 07/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 4761/318/2012

Dosar nr._

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 174/2013

Ședința publică de la 03 Aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. A. C.

Judecător V. G.

Grefier C. B.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant P. I.I. împotriva sentinței civile nr._ din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat apelantul reclamant P. I.I., asistat de avocat S. C., lipsă fiind intimata pârâtă . Sa reprezentată de consilier juridic U. L..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând apelul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat S. C. pentru apelantul reclamant P. I.I. a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtului . SA să execute lucrările de sistematizare pe verticală pe baza unui proiect întocmit de o societate de specialitate pe cele două loturi de teren situate în Motru, Cartier Știucani, .. 26 și 28, respectiv pe teren cu suprafața de 1511 mp și pe un teren cu suprafața de 1508 mp .

În dezvoltarea motivelor de apel s-a susținut că sentința primei instanțe este nelegală în raport de dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5 c.pr.civ., întrucât instanța de fond nu a cercetat și nu s-a pronunțat motivat cu privire la acțiunea apelantului reclamant, raportat la dispozițiile art. 969 și 979 cod civil invocate ca temei de drept al acțiunii, hotărârea fiind nemotivată în drept sub acest aspect.

S-a mai susținut că sentința apelată este nelegală și în raport de dispozițiile art. 969-970 Cod civil, întrucât în cauză în mod greșit instanța de fond nu a făcut aplicarea acestor dispoziții legale, deși se impunea.

O altă critică adusă sentinței se referă la nelegalitatea sentinței în raport de dispozițiile art. 4 alin. 1 din Leg. 33/1994, sub acest aspect arătându-se că în raport de probele state al dosarul cauzei prima instanță a reținut greșit că reclamantul nu are calitatea de strămutat.

Consilier juridic U. L. pentru intimata pârâtă . SA a solicitat respingerea apelului ca nefondat, potrivit motivelor depuse prin întâmpinare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr. dosar_, reclamantul P. I. ion a chemat în judecată pe pârâta S. Națională a Lignitului Oltenia S.A, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să oblige pârâta să execute lucrările de sistematizare pe verticală, pe baza proiectului întocmit de o societate de specialitate, a celor două loturi de teren situate în Motru, cartier Știucani, .. 26 și 28, jud. Gorj, respectiv terenul cu suprafața de 1.511 m.p., având numărul cadastral 451/11, întabulat în C.F. nr._ a mun. Motru, și terenul cu suprafața de 1.508 m.p., având numărul cadastral 451/12, întabulat în C.F. nr._ a mun. Motru, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamantul P. I. I. și mama sa, P. D., au fost strămutați din comuna Slivilești, ., unde domiciliau, ca urmare a lucrărilor miniere executate în zonă de pârâta S.N.L.O S.A., astfel că în baza contractelor de schimb autentificate sub nr. 3311 din 17.11.2010 și, respectiv 3315 din 17.11.2010, de Notarul Public P. O., au dobândit în proprietate terenurile precizate mai sus, situate în intravilanul mun. Motru, cartierul Știucani, jud. Gorj, unde au fost strămutați și alte persoane din localitate.

A menționat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 56 din 05.01.2011 de Notarul Public P. O., mama reclamantului, P. D., i-a vândut acestuia cota sa indiviză din cele două loturi, astfel că acesta este proprietarul exclusiv al acestora, pe care a edificat o casă de locuit și anexe gospodărești. Prin autorizația pentru executare de lucrări nr. 93 din 27.11.1991, eliberată fostei Regii Autonome a Lignitului Tg. J., a cărei succesoare, prin reorganizare, este pârâta SNLO S.A., de Prefectul județului Gorj, aceasta a fost autorizată pentru „executarea lucrărilor de deschiderea și exploatarea rezervelor de lignit din perimetrul minier Jilț Nord și Roșiuța-Strămutați Știucani în orașul Motru", respectiv executarea lucrărilor necesare în acest sens în actualul cartier Știucani al mun. Motru, jud. Gorj.

A mai arătat reclamantul că pe baza acestei autorizații, fosta R.A.L. Tg. J. a întocmit un deviz de lucrări pentru realizarea operațiunii de strămutare a locuitorilor din localitatea Știucani pe actualul amplasament, pe loturi de teren puse la dispoziție și date în proprietate persoanelor strămutate de către aceasta, așa cum este și cazul său și al mamei sale, P. D., respectiv pentru amenajarea terenurilor pe care urmau să fie reconstruite gospodăriile acestora, deviz ce a fost întocmit de fostul Institut de Proiectare Gorj S.A., în care la nr. crt. 1, 2 și 4 sunt prevăzute lucrări de „1. Proiectare", „2. Studii topo, geo" și Sistemat pe verticală" a terenurilor. Or, fosta R. TG. J. S.A. și nici succesoarea acesteia, pârâta S.N.L.O S.A. nu au executat nici până în prezent aceste lucrări, deși s-au obligat, ca și față de celelalte persoane strămutate, să execute ulterior aceste lucrări, motiv pentru care apa provenită din ploi și zăpezi nu se scurge în sistemul de canalizare publică, ci băltește pe terenul proprietatea sa, făcându-i imposibilă folosirea acestuia și-i afectează totodată casa de locuit, construcțiile gospodărești anexe și celelalte bunuri din gospodăria sa.

Reclamantul a precizat că în cursul anului trecut pârâta a început lucrările de sistematizare pe verticală a terenurilor proprietatea sa, dar care au fost abandonate într-un stadiu incipient și nu le-a reluat nici până în prezent, deși a făcut numeroase demersuri în acest sens, promițându-i-se de fiecare dată că acestea vor fi reluate și finalizate la o dată ulterioară, ca și pentru întregul cartier Știucani, pe baza unui proiect de execuție comandat de pârâtă la proiectul general S.C. Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie și Proiectare Mine pe Lignit S.A. C..

A mai arătat reclamantul că, în primăvara acestui an, a fost nevoit să apeleze la serviciile pârâtei pentru evacuarea, prin pompare, a apei acumulate pe terenul proprietatea sa, iar în cursul anului trecut pârâta a executat lucrările de sistematizare pe verticală la terenul unuia dintre vecini.

Pârâta S. Națională a Lignitului Oltenia S.A(actuala . SA) a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Tg-J., arătând că instanța competentă în cauză este Judecătoriei Motru, întrucât loturile a căror sistematizare pe verticală se cere se află pe raza mun. Motru, iar conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Cod proc. civilă "cererile privitorare la bunuri imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele", respectiv Judecătoria Motru.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.

Pârâta a arătat că între SNL Oltenia SA Tg-J. și reclamantul P. I. și P. D. (mama acestuia) a intervenit contractul de schimb încheiat la data de 17 noiembrie 2010, autentificat sub nr. 3311 la BNP P. O., prin care reclamantul a transmis SNL Oltenia SA Tg-J. dreptul de proprietate asupra următoarelor imobile, situate în satul Știucani, .:

-suprafața de 1538 mp teren intravilan - din actul de proprietate, respectiv suprafața de 1537 mp teren intravilan din documentația cadastrală, tarlaua 6, ., cu vecini la est moștenitori D. C-tin, la vest G. S., la sud DC 86, la nord D. D., având nr. cadastral_, întabulat în CF nr._ a comunei Slivilești, din care suprafața de 721 mp teren curți construcții, suprafața de 293 mp teren arabil și suprafața de 523 mp teren vii;

-o construcție(casă) –C1, cu suprafața construită la sol de 81 mp, situată pe terenul curți construcții în suprafață de 721 mp;

-o construcție(casă) -C2 (casă bătrânească), cu suprafața construită la sol de 32 mp, situată pe ternul curți construcții în suprafață de 721 mp, împreună cu magazine 1+2, șopron, cotețe, grajd, wc, patul, afumătoare, împrejmuire fațadă, împrejmuire interioară trifazic, fântână, alee betonată, canalizare, hălângă vie;

-suprafața de_ mp teren pădure extravilan și a primit în schimb dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul mun. Motru, Cartier Știucani, .. 28, județul Gorj, cu nr. cadastral 451/11, întabulat în CF nr._ a mun. Motru, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 1595 a mun. Motru, în suprafață de 1.511 mp arabil, cu vecini la Est . Vest . SNLO -EMC Motru, la Nord SNLO - EMC Motru.

A mai arătat că prin contractul respectiv reclamantul a primit de la SNL Oltenia SA Tg-J. suma totală de 629.651 lei, din care suma de 377.451 lei reprezentând diferența de valoare dintre cele două imobile, respectiv contravaloarea diferenței de teren și contravaloarea construcției - casă de locuit și uzufruct, iar restul sumei de 255.200 lei reprezintă diferența dintre terenul pădure înstrăinat de către P. I. și P. D. și terenul înstrăinat de către SNL Oltenia SA Tg-J..

S-a susținut că prin contractul de schimb încheiat, SNL Oltenia SA Tg-J. nu și-a asumat nici o obligație cu privire la reconstrucție, ci i s-a plătit reclamantului contravaloarea imobilele, astfel că reclamantul nu a avut calitatea de strămutat, astfel că obligațiile pe care reclamantul le consideră în sarcina pârâtei, aparțin de fapt acestuia, SNL Oltenia SA Tg-J. neasumându-și nicio obligație cu privire la sistematizarea pe verticală a loturilor predate reclamantului la momentul încheierii contractului de schimb. Obligația SNL Oltenia SA Tg-J. să execute lucrările de sistematizare pe verticală subzistă doar pentru terenurile pe care au fost și vor fi edificare construcții persoanelor care au calitatea de strămutați.

In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-118 Cod proc. civilă.

Reclamantul a depus note de ședință prin care a solicitat respingerea excepției de necompetență teritorială a instanței, arătând că disp. art. 13 alin. 1 C. proc. civ. Privesc numai acțiunile reale imobiliare, iar acțiunea de față este una personală.

Prin încheierea de ședință din 20.06.2012, instanța a respins excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Tg-J., ca neîntemeiată, întrucât acțiunea are ca obiect obligația de a face, motiv pentru care acțiunea este personală și atrage competența teritorială de la sediul pârâtei, conform art. 7 C.p.civ.

În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți și proba testimonială cu martorii Sperlea G. și Sperlea N., precum și proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții, solicitate de reclamant.

În cadrul probei cu înscrisuri, s-au depus următoarele:autorizație pentru executare lucrări nr.93/27.11.1991, evaluare generală strămutați localitatea Știucani, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 56/5.01.2011 de BNP P. O., plan de amplasamnet și delimitare a imobilului,plan de încadrare în zonă a imobilului,extras de plan cadastral de carte funciară, notificare, contract de schimb autentificat sub nr. 3311/17.11.2010, proces verbal din 1.02.2006 încheiat la sediul EMC Motru, planșe foto, proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.323/25.11.1997,sentința civilă nr.60/25.02.2010, decizia nr.307/13.10.2010 a Curții de Apel C..

Raportul de expertiză a fost întocmit de expertul R. D., instanța stabilind următoarele obiective:

1.- să se identifice prin amplasament, formă, dimensiuni și vecinătăți și să se transpună în planul de situație anexă la raport terenurile proprietatea reclamantului P. I. I. cu suprafața de 1511 mp și, respectiv, 1508 mp, situat în intravilanul Municipiului Motru, Cartier Știucani, .. 26 și 28, jud. Gorj, având nr. cadastral 451/11 și, respectiv 451/12.

2.- să se stabilească lucrările ce trebuie efectuate la terenurile identificate la pct. 1 pentru sistematizarea pe verticală a acestora în raport de normele legale și tehnice în vigoare.

3.- să se stabilească ce categorie de folosință are terenul pe care se solicită efectuarea sistematizării pe verticală

4.să se verifice dacă reclamantul are calitatea de strămutat

5. să se identifice și să se descrie ce lucrări de sistematizare pe verticală sunt necesare pentru folosirea liniștită și utilă a terenului de către reclamant

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 24.08.2012, pârâta formulând obiecțiuni cu privire la acesta.

Prin sentința civilă nr._ din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul P. I. I., cu domiciliul în Motru, cartier Știucani, ., nr. 26, 28, jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în Turceni, .-15, jud. Gorj, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că la data de 17 noiembrie 2010 între SNL Oltenia SA, pe de o parte, și reclamantul P. I. și P. D. (mama reclamantului), pe de altă parte, a intervenit contractul de schimb autentificat sub nr. 3311 la BNP P. O., prin care ultimii au transmis SNL Oltenia SA dreptul de proprietate asupra următoarelor imobile, situate în satul Știucani, .:

-o construcție(casă) –C1, cu suprafața construită la sol de 81 mp, situată pe terenul curți construcții în suprafață de 721 mp;

-suprafața de_ mp teren pădure extravilan și au primit în schimb dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul mun. Motru, Cartier Știucani, .. 28, județul Gorj, cu nr. cadastral 451/11, întabulat în CF nr._ a mun. Motru, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 1595 a mun. Motru, în suprafață de 1.511 mp arabil, cu vecini la Est . Vest . SNLO -EMC Motru, la Nord SNLO - EMC Motru.

În același contract se menționează că reclamantul și mama acestuia au primit de la SNL Oltenia SA suma totală de 629.651 lei, din care suma de 377.451 lei reprezentând diferența de valoare dintre cele două imobile, respectiv contravaloarea diferenței de teren și contravaloarea construcției - casă de locuit, împrejmuire fațadă,împrejmuire interioară ,inclusiv despăgubiri și uzufruct, iar restul sumei de 252.200 lei reprezintă diferența dintre terenul pădure înstrăinat de către P. I. și P. D. și terenul înstrăinat de către SNL Oltenia SA .

Prin contractul de schimb autentificat sub nr. 3315 din 17.11.2010 de Notarul Public P. O., aceștia au dobândit în proprietate și terenul cu suprafața de 1.508 m.p arabil, având numărul cadastral 451/12, intabulat în C.F. nr._ a mun. Motru.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 56 din 05.01.2011 de Notarul Public P. O., mama reclamantului, P. D., a vândut reclamantului cota sa indiviză din cele două loturi, astfel că acesta este proprietarul exclusiv al acestora, pe care a edificat o casă de locuit și anexe gospodărești.

Prin cererea dedusă judecății, reclamantul solicită obligarea pârâtei să efectueze lucrările de sistematizare pe verticală pe baza proiectului întocmit de o societate de specialitate, a celor două loturi de teren situate în Motru, cartier Știucani, .. 26 și 28, jud. Gorj.

Instanța a reținut că reclamantul nu are calitatea de strămutat, între părți derulându-se o procedură judiciară de expropriere, așa cum rezultă din hotărârile judecătorești aflate la dosar, finalizată prin învoiala părților în ceea ce privește exproprierea și cuantumul despăgubirilor, ulterior intervenind și contractele de schimb mai sus menționate.

Că, pârâta nu și-a asumat contractual nicio obligație cu privire la sistematizarea pe verticală a loturilor predate reclamantului la momentul încheierii contractului de schimb și nici ulterior și astfel nu se poate reține existența în cauză a unui act juridic generator al obligației de a face cu conținutul solicitat de reclamant.

De asemenea, instanța a constatat că pârâta nu a săvârșit nici un fapt licit sau ilicit generator al obligației de a face, iar împrejurarea că reclamantul a înțeles să ridice o casă pe terenul agricol primit în schimb nu naște în sarcina acesteia obligația de a asigura folosința liniștită și utilă a acestei case.

Este adevărat că partea contractului de schimb, asemenea vânzătorului, răspunde de viciile ascunse ale lucrului însă numai în situația în care lucrul este impropriu întrebuințării după destinație sau dacă viciile micșorează într-atât valoarea de întrebuințare încât cealaltă parte, în cunoștință de cauză, nu ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preț mai redus, însă în speță, terenul primit în schimb având destinație agricolă, nu se poate susține că este impropriu întrebuințării după destinație și astfel nu există nici un act sau fapt juridic care să dea naștere obligației pârâtei să amenajeze terenul cu categoria de folosință agricolă înstrăinat în categoria de folosință curți-construcții.

Împotriva sentinței a declarat apel apelantul reclamant P. I.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtului . SA să execute lucrările de sistematizare pe verticală pe baza unui proiect întocmit de o societate de specialitate pe cele două loturi de teren situate în Motru, Cartier Știucani, .. 26 și 28, respectiv pe teren cu suprafața de 1511 mp și pe un teren cu suprafața de 1508 mp .

În dezvoltarea motivelor de apel s-a susținut că sentința primei instanțe este nelegală în raport de dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5 c.pr.civ., întrucât instanța de fond nu a cercetat și nu s-a pronunțat motivat cu privire la acțiunea apelantului reclamant, raportat la dispozițiile art. 969 și 979 Cod civil invocate ca temei de drept al acțiunii, hotărârea fiind nemotivată în drept sub acest aspect.

. SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat .

Astfel, prin întâmpinare raportat la motivele de apel s-a arătat că prima instanță și-a motivat sentința arătând că elementul esențial pentru a fi admisibilă o acțiune având ca obiect obligația de a face este acea de a face dovada raportului juridic obligațional, întrucât în principiu obligația de a face este consecința unui raport juridic, respectiv un act sau un fapt juridic licit sau ilicit.

Sub acest aspect s-a arătat că fosta SNL Oltenia Sa, actualmente . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. a încheiat contractul de schimb autentificat sub nr. 3311/17.11.2010, contract de schimb prin care P. I. și P. D. au transmis către SNL Oltenia Sa următoarele bunuri imobile situate în satul Știucani ., compuse din -suprafața de 1538 mp teren intravilan - din actul de proprietate, respectiv suprafața de 1537 mp teren intravilan din documentația cadastrală, tarlaua 6, ., cu vecini la est moștenitori D. C-tin, la vest G. S., la sud DC 86, la nord D. D., având nr. cadastral_, întabulat în CF nr._ a comunei Slivilești, din care suprafața de 721 mp teren curți construcții, suprafața de 293 mp teren arabil și suprafața de 523 mp teren vii;

-o construcție(casă) –C1, cu suprafața construită la sol de 81 mp, situată pe terenul curți construcții în suprafață de 721 mp;

-suprafața de_ mp teren pădure extravilan

SNLO SA a transmis lui P. I. și P. D. dreptul de proprietate asupra terenului din Motru, Carier Știucani, .. 28, cu nr. cadastral 451/11 intabulat în CF_ a Mun. Motru provenită din conversia de pe hârtie a CF 1595 a Mun. Motru în suprafață de 1511 mp arabil cu vecini la E- . V- .- SNL Oltenia EMC Motru la N- SNLO –EMC Motru.

Tot prin acest contract de schimb SNLO SA a achitat suma de 629.651 lei din care suma de 377,451 lei reprezintă diferența de valoare dintre cele două imobile, respectiv c.valoarea diferenței de teren și c.valoarea construcției casă de locuit, împrejmuire fațadă și împrejmuire interioară, inclusiv despăgubiri și uzufruct, iar restul sumei de 252.200 lei reprezintă diferența dintre terenul pădure înstrăinat de P. I. și P. D. și cel înstrăinat de SNLO SA.

S-a mai arătat că reclamantul P. I. nu are calitatea de strămutat, deoarece între părți s-a derulat o procedură de expropriere, care s-a finalizat prin decizia civilă 307/13 oct. 2010 a Curții de Apel C. în dosarul_/95/2007.

Analizând motivele de apel invocate, se reține că apelul este nefondat, cu următoarea motivare ;

Cu privire la primul motiv de apel prin care se critică sentința cu privire la faptul că nu este motivată în fapt și în drept, se reține că, critica formulată nu este întemeiată, cu următoarea motivare ;

Dispozițiile legale prin care s-a consacrat principiul general potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate a fost edictate în scopul de a se asigura o bună administrare a justiției, de a întări încrederea justițiabililor în hotărârile judecătorești și de a da posibilitatea instanțelor superioare să-și exercite controlul judiciar. De aceea judecătorii sunt obligați să arate în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept care le-au format convingerea.

Motivarea trebuie să se refere la actele dosarului cauzei soluționate și să fie în concordanță cu ele.

Sub acest aspect se reține că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul P. I I. a chemat în judecată pe pârâtă pentru ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată să execute lucrări de sistematizare pe verticală pe baza proiectului întocmit de o societate de specialitate a celor două loturi de teren din Motru Cartier Știucani, .. 26-28 județul Gorj, respectiv pentru terenul de 1511 mp cu vecini la E-. V-. EMC Motru și N SNLo EMC Motru și terenul de 1508 mp arabil cu vecini al E- . S-SNLO EMC Motru, N- SNLO EMC MOtru, ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare încheiat între P. D..- vânzătoare și P. I. – cumpărător, contract autentificat de BNP P. O. sub nr. 56/5.01.2011.

În motivarea acțiunii s-a arătat că P. I. și mama sa au fost strămutați din comuna Slivilești . urmare a lucrărilor miniere executare de pârâtă, a intervenit contractul de schimb autentificat sub nr. 3311/17.11.2010 încheiat între cei doi și SNLO SA ( filele 29-32 dosar instanță fond ) și că prin autorizația de executare lucrări 93/1991 eliberată fostei Regii Autonome a Lignitului Tg-J., a cărei succesiunea prin reorganizare a fost SNL Oltenia, în prezent C. E. Tg-J. prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J., pârâta a rămas obligată atât față de P. I., cât și față de mama sa P. D. să efectueze lucrări de sistematizare pe verticală pentru cele două terenuri, situate în Motru, cartier Știucani.

Prima instanță în motivarea acțiunii sale a verificat și s-a pronunțat dacă între părți există un raport juridic obligațional, întrucât în principiu obligația de a face este consecința unui raport juridic, respectiv act sau fapt juridic licit sau ilicit, reținând că pârâta nu și-a asumat nici o obligație cu privire la sistematizarea pe verticală a loturilor predate reclamantului la momentul încheierii contractului de schimb și nici ulterior.

Sub acest aspect tribunalul reține că potrivit disp. art. 969 Cod civil convențiile legale făcute au putere de lege între părțile contractante. Convențiile dintre părți au putere de lege și ele trebuie să fie aplicate întocmai, când sunt clare și precise și nu dau loc la interpretare.

Reține tribunalul că mai întâi a intervenit un contract de schimb între P. I. și P. D. pe de o parte și pe de altă parte SNLO Sa . Prin acesta P. I. și P. D. au predat către fosta SNL Oltenia următoarele bunuri:

-o construcție(casă) –C1, cu suprafața construită la sol de 81 mp, situată pe terenul curți construcții în suprafață de 721 mp;

În schimb SNL Oltenia SA a predat lui P. I. și P. D. un teren situat în intravilanul Mun. Motru Cartier Știucani .. 28 cu nr. cadastral 451/11, intabulat în CF_ provenită din conversia de pe hârtie a CF 1595 a Mun. Motru, suprafața fiind 1511 mp arabil vecin la E- . V- .- SNLO Motru, la N –SNLO –EMC Motru .

De reținut, că prin același contract P. I. și P. D. au primit de la SNL Oltenia SA cu titlu de diferență de valoare suma totală de 629.651 lei, din care suma de 377.451 lei reprezentând diferența de valoare dintre cele două imobile, respectiv contravaloarea diferenței de teren și contravaloarea construcției - casă de locuit, împrejmuire fațadă, împrejmuire interioară, inclusiv despăgubiri și uzufruct, iar restul sumei de 252.200 lei reprezintă diferența dintre terenul pădure înstrăinat de către P. I. și P. D. și terenul înstrăinat de către SNL Oltenia SA .

Astfel, se reține că de fapt pe de o parte are loc un schimb în natură, iar pentru diferența de valoare pentru bunurile supuse schimbului se plătește prețul de 629.651 lei, din contract nerezultând alte obligații precum cele invocate de apelant în sensul de a fi obligată pârâta să execute lucrări de sistematizare pe verticală pentru terenurile ce au făcut obiectul contractului.

Mai mult, prin contractul de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică sub nr. 56/5.01.2011 P. D. vinde fiului său P. I. două terenuri, respectiv terenul de 1511 mp cu vecini la E-. V-. EMC Motru și N - SNLO - EMC Motru și terenul de 1508 mp arabil cu vecini la E- . S-SNLO EMC Motru, N- SNLO EMC Motru .

Prin contract se arată că vânzătoarea P. D. a dobândit terenurile conform actului de schimb autentificat sub nr. 3311/17.11.2010 și a contractului de schimb cu nr. 3315/17.11.2010.

Din raportul de expertiză întocmit de R. D. ( filele 96-97 dosar fond ), se reține că cele două suprafețe de teren S1 cu nr. cadastral 451/11 și S 2 1508 mp cu nr. cadastral 451/12 au fost alipite, formând suprafața totală de 3019 mp, căreia i s-a atribuit nr. cadastral_.

Pe cale de consecință corect instanța de fond a reținut că în raport de dispozițiile art. 969 Cod civil convențiile dintre părți au fost aplicate întocmai, ele fiind clare, precise și nu dau loc la interpretări, astfel între părțile ce au făcut obiectul contractelor de schimb respectiv P. I. și P. D. pe de o parte și SNLO pe de altă parte nu au fost stipulate clauze cu privire la lucrări de amenajare a terenului, instanța reținând corect starea de fapt chiar dacă nu a făcut trimitere la dispozițiile art. 969 Cod civil.

S-a mai susținut în apel că nu au fost analizate dispozițiile cuprinse în art. 970 Cod civil. Nici acest motiv nu poate fi primit ca și critică.

Potrivit dispozițiilor art. 970 Cod civil convențiile trebuie executate cu bună credință, ele obligă nu numai la ceea ce este expres cuprins în ele, dar și la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligații după natura sa.

Sub acest aspect s-a susținut că reclamantul P. I. și mama sa au fost strămutați cu gospodăria lor situată în . au fost obligați să încheie cele două contracte de schimb cu pârâta cu privire la cele ouă loturi de teren pentru reconstruirea gospodăriei pe actualul amplasament, invocându-se autorizația de construire nr. 93/27.11.1991 și că este echitabil pentru egalitate de tratament ca pârâta să execute lucrările de sistematizare pe verticală.

Nu poate fi primită această critică, deoarece în contractele sinalagmatice în care cauza obligațiunii fiecărei părți este obligațiunea celeilalte părți contractante, se aplică principiul că, contractul trebuie executat cu bună credință. Din contractele invocate nu rezultă alte obligații decât cele care au fost asumate prin contracte, obligațiile asumate fiind respectate .

Cu privire la critica referitoare la nelegalitatea sentinței în raport de dispozițiile Legii 33/1994.

S-a susținut că în mod greșit prima instanță a reținut că apelantul reclamant P. I. nu are calitatea de strămutat, că dimpotrivă între părți nu a avut loc un contract de schimb voluntar, ci un schimb obligatoriu ca urmare a exproprierii în baza Legii 33/1994, calitate în care intimata pârâtă avea obligația să execute lucrările de sistematizare pe verticală la cele două loturi de teren primite în schimb pentru reconstrucția gospodăriei care a făcut obiectul exproprierii . S-au invocat dispozițiile art. 4 alin. 1 din Leg. 33/1994.

Nici acest motiv nu poate fi primit .

Prin Legea 33/27 mai 1994 s-a instituit un cadru de natură să asigure atât legalitatea procedurilor de expropriere și stabilirea despăgubirilor, cât și apărarea dreptului de proprietate privată. Prin articolul 4 invocat de apelant se prevede că cei interesați pot conveni atât asupra modalității de transfer a dreptului de proprietate, cât și asupra cuantumului și naturii despăgubirii cu respectarea dispozițiilor legale privind condițiile de fond, de formă și de publicitate, fără a se declanșa procedura de expropriere prevăzută de lege.

În cazul în care acordul de voință al părților privește numai modalitatea de transfer a dreptului de proprietate, dar nu și cuantumul sau natura despăgubirii, instanțele judecătorești vot lua act de înțelegerea părților și vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii, potrivit capitolului 4 din lege.

În articolul 26 din lege se arată că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

Reține tribunalul, ca de altfel și instanța de fond că prin sentința civilă 60/25.02.2010 a fist admisă cereea formulată în baza Legii 33/1994 de Statul Român prin SNLO SA și Subunitatea EMC Motru cu sediul în Motru, în contradictoriu cu P. I. și P. D.. S-a luat act de învoiala părților cu privire la exproprierea imobilelor construcții și terenuri situate pe raza comunei Slivilești .-a dispus exproprierea acestora și anume: două case de locuit în suprafață de 101,21 mp anexe gospodărești și terenul aferent având categoria de curți construcții în suprafață de 721 mp și 1,94 ha teren forestier, 0,1956 ha teren arabil, 2536 mp teren pășune, 5628 mp teren fânețe, fiind obligat Statul Român prin SNLO să plătească despăgubiri în valorare de 190.146 lei pentru construcții și 264,700 lei pentru terenuri .

Prin decizia Curții de Apel C. 307/13 oct. 2010 a fost admis declarat de P. I., împotriva sentinței 60/25.02.2010, s-a schimbat sentința în sensul că s-a luat act cu privire la învoiala părților cu privire la valoarea de 750.578,94 lei despăgubiri pentru bunurile expropriate, consemnată prin convenția de vânzare cumpărare teren și locuință încheiată la 17 august 2010 și înregistrată la SNLO SA sub nr._/28 aug. 2010 aprobată prin hotărârea 13/2010 al Consiliului de administrație al SNLO.

Reține așadar instanța de control judiciar că P. I. și P. D. au avut calitatea de expropriați, procedură declanșată în baza Legii 33/1994 și de fapt la stabilirea despăgubirilor prin decizia 307/2010 a Curții de Apel C. s-au acordat despăgubiri de 750.578,94 lei despăgubiri pentru bunurile expropriate, potrivit unei convenții de vânzare cumpărare încheiată la 17 august 2010 și înregistrată prin hotărârea 13 a Consiliului de Administrație a SNLO SA .

S-a invocat contractul de schimb între E. S S., E. L. O. pe de o parte și SNLO pe de altă parte . Acest contract de schimb nu prezintă relevanță în cauza de față, deoarece în acesta se prevede în mod clar că aceștia au calitatea de strămutați și sunt prevăzute alte clauze contractuale, precum recuperarea materialelor din demolarea locuinței, transportul gratuit al acestora, etc.

S-a invocat autorizația nr. 93/27.11.1991 eliberată Regiei Autonome a Lignitului Tg-J. pentru deschiderea și exploatarea perimetrelor de lignit Roșiuța, – strămutați Știucani în orașul Motru .

Este adevărat că în anul 1991 s-a constituit un cartier de strămutați în orașul Motru cartierul Știucani, unde Regia Autonomă a Lignitului trebuia să execute niște lucrări de amenajare a teritoriului, lucrări prevăzute într-o evaluare generală ( fila 38-39 dosar instanță fond ) însă aceste lucrări trebuiau efectuate numai pentru cei strămutați, lucrări ce au fost recepționate la 25.11.1997( filele 80-88 dosar instanță fond ).

Cum în cauza de față apelantul reclamant nu a fost strămutat, ci a fost expropriat în baza Legii 33/1994 pe de o parte, iar pe de altă parte prin contractele de schimb nu s-au prevăzut asemenea obligații, se reține că sentința primei instanțe este temeinică și legală, apelul urmând să fie respins ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 296 c.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant P. I.I. împotriva sentinței civile nr._ din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._ .

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică din 03 Aprilie 2013 la Tribunalul Gorj .

Președinte,

M. A. C.

Judecător,

V. G.

Grefier,

C. B.

Red. VG

j.f.P. M.

ex. 4 SL 19 Aprilie 2013

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2336/2013. Tribunalul GORJ		Anulare act. Sentința nr. 22/2013. Tribunalul GORJ →

Obligaţie de a face. Sentința nr. 07/2013. Tribunalul GORJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 07/2013. Tribunalul GORJ