Pretenţii. Decizia nr. 553/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 553/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 18400/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 553
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte M. G.
Judecător N. U.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 14.11.2013 privind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant Țăpoșanu M. V., împotriva sentinței civile nr.4885 din 20.06.2013, pronunțată de Judecătoria Tg J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă Societatea C. E. Oltenia SA, prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J..
Procedura completă din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, tribunalul, deliberând, pronunță următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._/318/2012, reclamantul Țăpoșanu M. V. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâtul C. E. Oltenia SA, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei estimative de 10.000 lei, reprezentând paguba suferită prin distrugerea și degradarea imobilului proprietatea sa compus din casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent, situat în intravilanul și extravilanul comunei Samarinești, jud. Gorj, ce se învecinează la nord cu D.c. 84A, la est cu P. M. F. și C. V., la sud cu C. Ș. și la vest cu Centrocop, M. N. N., moșt. T. Sevastița, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că este proprietarul exclusiv al unei case de locuit cu suprafața construită de circa 100 m.p., din cărămidă, cu patru camere, hol, debara și sală deschisă, acoperită cu tablă, a unui fanar cu magazie, construită din lemn, acoperită cu țiglă și a unei fântâni, cât și a terenului siliște de casă cu suprafața totală de 13.324 m.p., situat în intravilanul și extravilanul comunei Samarinești, ., în tarlaua 13, parcelele 370, 371 și 372 și tarlaua nr. 64, parcelele 41 și 41/1, cu vecinătățile arătate.
A susținut că a dobândit acest imobil prin actul de partaj voluntar încheiat cu mama sa Țăpoșanu N. și sora sa P. V., autentificat sub nr. 482 din 28.02.2007 de Notarul Public P. O., pe care îl anexează în copie.
A mai arătat că, autorul său Țăpoșanu M. M. a dobândit în deplină și exclusivă proprietate terenul arătat cu suprafața totală de 13.324 m.p. în baza Legii nr. 18/1991, conform titlului de proprietate nr._ din 26.04.2002 și schița cadastrală anexă la acesta, eliberate de comisiile de fond funciar, iar pârâta S.C. CE. OLTENIA S.A. este succesoarea Societății Naționale a Lignitului Oltenia S.A., care la rândul ei, este succesoarea fostei Companii Naționale a Lignitului Oltenia S.A. astfel că se subrogă în drepturile și obligațiile acestora născute din actele și faptele juridice săvârșite de acestea.
A precizat că, toate construcțiile proprietatea sa și terenul aferent acestora cu suprafața totală de 13.324 m.p., situat în intravilanul și extravilanul comunei Samarinești, satul Băzăvani, jud. Gorj, compus din suprafața de 3.304 mp teren situat în intravilan, în tarlaua 13, parcelele 370, 371 și 372, și suprafața de 10,020 mp teren situată în extravilan în
tarlaua 64, parcelele 41 și 41/1, au suferit distrugeri și degradări majore, constând în
crăpături, fisuri, scufundări și alunecări, procese care s-au accentuat în ultima perioadă de timp și sunt într-o continuă și permanentă evoluție, toate acestea, datorită lucrărilor miniere de exploatare a cărbunelui executată de M. Horăști, în special datorită deschiderii și exploatării cărbunelui în abatajul nr. 100.
Că, întreg terenul proprietatea sa cu suprafața de 13.324 m.p. prezintă crăpături în adâncime, scufundări și alunecări, iar procesul de degradare și distrugere continuă, astfel că necesită lucrări pentru stoparea procesului prin stabilizarea terenului și pentru readucerea acestuia în starea anterioară, motiv pentru care formulez prezenta cerere în baza disp. legale arătate, iar pentru stabilirea cauzelor procesului de degradare și distrugere a imobilului proprietatea sa, compus din teren și construcții, a fost nevoit să apeleze la o persoană autorizată, efectuând o expertiză tehnică de specialitate, raportul de expertiză fiind întocmit de specialistul atestat A.N.R.M. București C. I., pe care îl anexez în copie.
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. legale și disp. art. 274 C. proc. civ..
Prin sentința civilă nr._/15.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2012, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat referitor la capătul de cerere privind despăgubiri pentru casă, anexe gospodărești și teren intravilan și a fost respins acest capăt de cerere. De asemenea, au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescrierii dreptului la acțiune referitor la capătul de cerere privind despăgubiri pentru terenul extravilan, acest capăt de cerere fiind disjuns și înaintat serviciului Registratură, formându-se astfel dosarul nr._ cu termen de judecată la data de 29.11.2012.
La termenul de judecată din data de 29.11.2012 reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că obiectul acțiunii privește următoarele terenuri situate în extravilanul comunei Samarinești, .. Gorj: suprafața de 2.500 m.p. teren arabil, situat în tarlaua 64, . învecinează la nord cu H.C. Jilț, la est cu C. V., la sud cu restul terenului proprietatea sa și la vest cu moșt. T. Sevastița; suprafața de 7.500 m.p. teren pășune, situat în tarlaua 64, . se învecinează la nord cu restul terenului proprietatea sa, la est cu C. V., la sud cu C. Ș. și la apus cu moșt. T. Sevastița; suprafața de 9.600 m.p. teren, situat în tarlaua 64, . se învecinează la nord cu Ocolul Silvic Motru, la est cu moșt. P. A., la sud cu hotarul Motru - Horăști și la vest cu moșt. P. I..
La termenul de judecată din data de 31.01.2013 reclamantul și-a precizat,din nou acțiunea, arătând că suprafața reală a terenului pășune este de 1 ha și 9.600 mp și și-a majorat câtimea despăgubirilor, solicitând ca pârâtul să-l despăgubească și cu contravaloarea venitului de care a fost lipsit de pe terenurile în litigiu pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și în continuare până la plata efectivă a sumei datorate pentru readucerea terenurilor în starea anterioară. La același termen de judecata a fost încuviințată efectuarea unei expertize agricole, fiind numită expert doamna C. Speranța și fiind fixat următorul obiectiv: să se calculeze uzufructul pe care l-ar fi obținut reclamantul, de pe terenurile in litigiu, in ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii.
Pentru termenul de judecată din data de 13.06.2013, reclamantul a depus la dosar precizări cu privire la acțiune, arătând că își restrânge obiectul cererii în despăgubiri la terenurile în suprafață de 2.500 mp, 7.500 mp și 9.600 mp și că înțelege să-și majoreze câtimea obiectului pretențiilor pentru acest capăt de cerere la suma de 150.829,52 lei. De asemenea, a solicitat să se ia act de renunțarea la capătul de cerere în despăgubire reprezentând uzufructul terenurilor în litigiu.
Prin sentința civilă nr.4885 din 20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg J., în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea ulterior precizată formulată de reclamantul Țăpoșanu M. V. cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat S. C. situat în Tg-J., .. 17, parter, jud.Gorj în contradictoriu cu pârâtul C. E. Oltenia SA cu sediul în Turceni, ., jud. Gorj și la sucursala Divizia Minieră Tg-J. cu sediul în Tg-J., .. 1-15, jud. Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul este proprietarul unui teren extravilan în suprafață de 10.020 mp înscris în titlul de proprietate nr._/26.04.2002 al autorului Țăpoșanu M., în tarlaua 64 parcelele 41 și 44/1 și având în vedere că terenurile au fost degradate ca urmare a activității miniere, reclamantul a formulat prezenta acțiune pentru despăgubiri reprezentând distrugerea și degradarea terenului.
În raportul de expertiză întocmit în cauză, expertul P. D. a concluzionat următoarele:
Cu privire la suprafața de 2520 mp teren arabil, situat pe raza satului Băzăvani, . 64. . arătat că din cauza faptului că acest teren se află situat pe un platou din partea nordica a Dealului Băzăvani intreaga suprafața este afectata de fenomene de băltire întrucât respectivul platou nu are panta de scurgere spre canalul artificial HC 2520 mp executat cu ani in urma de fosta M. subterana Horasti preluata in momentul de fata de pârâta . -Sucursala Divizia Miniera Tg-J. . Se poate concluziona că din cauza degradărilor suferite din vina pârâtei respectivul teren prezintă pe intreaga sa suprafața fenomen de băltire si imprastiere.
Cu privire la suprafața de 7500 mp situata in extravilanul satului Băzăvani, . Gorj, ./1, s-a constatat că acest teren nu este afectat de foste lucrări miniere, iar restul de 5000 mp pașune in pantă, prezintă pe intreaga sa suprafața un număr de 7(sapte crovuri)unde pe timp de precipitații si după topirea zăpezilor se
acumulează apa, fapt pentru care aceasta este un pericol de declanșare a fenomenelor
de alunecare deja existente la partea de Nord a pantei terenului. Se poate trage concluzia ca din totalul de 7500 mp menționata in titlul de proprietate a reclamantului ca având categoria de folosința pădure, suprafața de 2500 mp nu este deloc afectata, iar diferența da 5000 mp (actualmente pasune) este afectată fenomene de scufundări prin tasare si prin alunecări de teren in partea de nord (de jos) a pantei.
Cu privire la suprafața de 19.600 mp înscrisa in titlul de proprietate al reclamantului
nr._ din data de 26.04.2002 s-a constatat că aceasta figurează ca fiind amplasată in
extravilanul satului Băzăvani, ., Tarlaua 64. . având categoria de folosința pășune. S-a stabilit că suprafața de pășune de 5000 mp situată pe partea sudică a unui platou este degradată, prezentând fenomen de crăpare a solului si o vegetație ierboas săracă care pe perioada caniculare de vara este supusa fenomenului de pieire. S-a mai constatat ca pe un al doilea platou din partea nordică a terenului se regăsesc o . fenomene de alunecări determinate de foste lucrări miniere executate cu ani in urmă și că din cei 0,9600 ha pășune doar 0,5000 ha, pășune este afectată la data de 25.04.2013, la care se mai adaugă o suprafața de 900 mp ce este afectata de fenomen de alunecări la părțile celor 2 platouri ale părții de nord a terenului.
Expertul a mai stabilit că există legătură de cauzalitate între degradările suferite de cele trei suprafețe litigioase (S=2520 mp ; S=7500 mp si respectiv S= 19.600 mp) si lucrările miniere executate cu mulți ani in urma de către fosta M. Horăști, cele trei terenuri in litigiu din proprietatea reclamantului fiind foarte mult degradate de fostele lucrări miniere care au determinat producerea unor fisuri profunde ale scoarței terenului in structura suprafeței de 1,900 ha pășune, iar pe această suprafață, in prezent in partea de nord a celor doua platouri, s-au declanșat fenomene de alunecare care sunt active si in momentul de față, iar covorul erbaceu ( pășunea) este degradat pe o suprafața de 0,5000ha.
Terenul in suprafața de 0,2520 ha arabil din proprietatea reclamantului prezintă in totalitate fenomene de înmlăștinire datorită fenomenului de tasare si scufundare ușoară.
Expertul a concluzionat că pentru stoparea procesului de degradare a terenurilor din proprietatea reclamantului, cât si pentru readucerea lor la situația anterioara, sunt necesare a se executa o . lucrări de redare in circuitul agricol, precum si a unor lucrări de ecologizare a acestor suprafețe.
Pentru redarea in circuitul agricol si ecologizare a suprafeței 0.5000 ha sunt necesare lucrări de redare in circuitul agricol necesare umplerii celor 7(sapte)crovuri și lucrări de ecologizare a suprafeței de 0,5000 ha pășune din cele 0,7500 ha.
Expertul a concluzionat că pentru eliminarea celor 7 crovuri existente pe terenul reclamantului pentru redarea in circuitul agricol a suprafeței de 670 mp sunt necesare următoarele operațiuni: încărcat in auto cu ajutorul unui excavator a sterilului de 5250 mc necesar umplerii celor 7 crovuri existente pe terenul reclamantului, transport cu auto a cantității de 5250 mc steril(umplutura) la distanta de 15 km, împrăștiat cu buldozerul a cantității de 5250 mc steril pe S=750mp ocupat de crovuri, compactare mecanică cu un cilindru compactor a celor 5250 mc steril.
Expertul a mai arătat că după umplerea cu steril celor 7 crovuri este absolut necesar ca suprafața de 750 mp să fie copertată cu strat de 0.20 m sol fertil care cuprinde lucrări de încărcat cu excavatorul a cantității ce 150 mc de sol fertil depozite special amenajat, transportul a celor 150 mc sol fertil cu auto la distanta de 15 cm, împrăștiat cu buldozerul pe suprafața de 750 mp a solului fertil . 0,20m, compactat cu cilindru compactor a cantității de 150 mc sol fertil pe S— mp x 0,20 grosime, semănat ierburi perene manual pe suprafața de 750 mp pentru fixa solului fertil, administrat ingrasamine chimice pe baza de azot pe suprafața de 750 mp, administrat ingrasaminte chimice pe baza de superfosfat pe suprafața 750 mp.
Că, valoarea totală pentru aducerea celor trei terenuri la starea inițială, inclusiv TVA este de 150.829,52 lei.
S-a mai reținut de instanța de fond că potrivit art. 1349 C.pr.civ.” cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu intenție sau culpă, este obligat să-l repare”, iar potrivit art. 1386 C.civil „ repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință, prin plata unor despăgubiri stabilite prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească”. Deci, repararea prejudiciului se face in principal în natură, iar executarea prin echivalent a obligației este o formă de reparație subsidiară în situația în care repararea în natură nu este posibilă. Așadar, reclamantul nu a făcut dovada că anterior formulării acestei acțiuni ar fi solicitat pârâtei executarea în natură a obligației de reparare a prejudiciului și că aceasta ar fi refuzat sau că reparația în natură nu ar fi fost posibilă. Numai în aceste situații ar fi posibilă acordarea de despăgubiri.
Rațiunea pentru care nu se pot acorda direct despăgubiri este aceea că lucrările necesare pentru redarea terenului în circuitul agricol sunt lucrări complexe așa cum rezultă din raportul de expertiză, aceste lucrări fiind finanțate de la bugetul de stat și care presupun o procedură specială reglementată expres și amănunțit cu etape bine determinate pe baza unei documentații avizate intocmite de specialiști din cadrul instituțiilor menționate expres de lege pentru zone extinse.
Astfel, instanța a constatat că in speță sunt aplicate disp. art.4 din H.G. nr. 926/2003 potrivit cărora „ (l)Cheltuielile pentru conservarea, închiderea definitivă a minelor și carierelor, inclusiv monitorizarea factorilor de mediu postînchidere, fundamentate în programele tehnice de dezafectare și ecologizare, elaborate în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare aferente, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Economiei și Comerțului, în baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatorul principal de credite. (3) Cheltuielile efectuate pentru închiderea minelor și carierelor se vor evidenția în contabilitate, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 republicată și ale reglementărilor contabile aplicabile. Astfel, persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, vor aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001, cu modificările ulterioare, iar persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin. (4) și (6) din Legea nr. 82/1991, republicată, vor aplica prevederile Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002. (4)Gestionarea fondurilor pentru închidere și reconstrucție ecologică a suprafețelor de teren afectate se realizează de Ministerul Economiei și Comerțului, cu respectarea prevederilor legale privind încredințarea lucrărilor. (5)Cererile de deschidere a creditelor bugetare se vor face lunar de către ordonatorul principal de credite și vor fi însoțite de deconturile justificative întocmite de agenții economici, precum și de ordonatorul principal de credite pentru cheltuielile prevăzute acestuia de legislația în vigoare, potrivit anexei nr. 3. (6)Deconturile justificative se vor întocmi pe baza programelor tehnice de dezafectare, ecologizare sau de conservare a minelor și a cheltuielilor efectiv realizate, rezultate din situațiile de lucrări întocmite lunar de agenții economici și de ordonatorul principal de credite. (7)Deconturile justificative vor fi verificate și avizate de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București.
De asemenea, instanța a reținut că legea fondului funciar nr.18/1991 republicată prevede în mod expres la art. 82 că: (l)Terenurile care prin degradare și poluare și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare. (2)Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii și Alimentației și de Ministerul Apelor, Pădurilor și protecției Mediului, la propunerile ce au la bază situațiile înaintate de comune, orașe și municipii. (3)Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialiști, al cărei regulament de organizare și funcționare se aprobă de Ministerul Agriculturii și Alimentației și de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. (4)Documentațiile întocmite se avizează de organele județene agricole și silvice și de protecția mediului și se înaintează la Ministerul Agriculturii și Alimentației care, împreună cu ministerele și departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanțare și execuție.
Totodată, instanța a reținut că in speță sunt aplicabile și disp. art. 52 din Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003, potrivit cărora: “(1) Inițiativa de încetare a activității unei mine sau cariere aparține titularului licenței de exploatare, care prezintă autorității competente o cerere însoțită de planul de încetare a activității actualizat, cuprinzând:…b) programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării, ce va include și programul de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere. În cazul companiilor și societăților naționale miniere, programul va fi aprobat în prealabil de ministerul de resort;…d) autorizația de gospodărire a apelor și autorizația de mediu pentru închiderea minei sau a carierei respective; e) procedura de dezafectare și de eliberare a terenului…(3) Închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de . prezentei legi și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare…(4) Perimetrele miniere cu activitate de exploatare temporar închisă, avizată conform art. 51 alin. (3), pot fi date în concesiune/administrare altui titular după oprirea activității. În acest scop autoritatea competentă va organiza concurs public de ofertă.” Art. 53 „(1) Responsabilitatea urmăririi obligațiilor rezultate din planul de încetare a activității minei sau a carierei aparține autorității competente. Pentru companiile și societățile naționale miniere această urmărire se va face împreună cu ministerul de resort. (3) Punerea în aplicare a programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere se va face de către titular, cu fonduri proprii. Pentru companiile și societățile naționale miniere monitorizarea factorilor de mediu postînchidere se va face de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.” Art. 55 „(1)Agenția Națională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuții principale:h) avizează documentațiile privind executarea activităților miniere, precum și documentațiile de încetare a activităților miniere, numai cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție ecologică”. Art. 56 Ministerul de resort asigură desfășurarea activităților miniere conform prezentei legi, astfel: d) este ordonator principal de credite pentru alocațiile bugetare pentru retehnologizare-dezvoltare, programe de prospecțiune, după cum sunt prevăzute în planul anual geologic elaborat conform lit. c), cercetare tehnologică, protecția și refacerea mediului, restructurare, conservarea/închiderea minelor sau a carierelor, conform lit. k), măsurile de protecție socială în cazul închiderii minelor, conform lit. j), și alte activități în domeniul resurselor minerale; g) avizează, împreună cu autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, normative de protecție a mediului specifice activității miniere; i) avizează studiile de fezabilitate și planurile de dezvoltare a companiilor și societăților naționale miniere, precum și încetarea definitivă sau temporară a activităților de exploatare”.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Țăpoșanu M. V., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea cererii de apel, apelantul reclamant a arătat că sentința este vădit nelegală în raport de situația de fapt care a fost reținută în mod corect de instanță, însă, a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, astfel că în motivarea sentinței instanța de fond a reținut în mod corect că potrivit art. 1349 C.civ., „cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu intenție sau din culpă este obligat să-l repare”, dar citind în mod selectiv disp.art.1386 C.civ a reținut în mod greșit că potrivit acestor dispoziții legale repararea prejudiciului se face în natură prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință prin plata unor despăgubiri stabilite prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească, având în vedere că societatea intimată refuză să execute aceste lucrări, astfel că apelantul pârât a optat pentru executarea lucrărilor în regie proprie.
Totodată, s-a susținut că instanța de fond a făcut în mod greșit aplicația în cauză a dispozițiilor art.4 din HG nr.926/2003, art.82 și 83 din Legea nr.18/1991, care nu sunt aplicabile în cauză cu excepția art.37 alin.5 din Legea nr.85/2003, care este incident în cauză.
În dezvoltarea acestui motiv s-a susținut că HG nr. 926/2003 are ca obiect de reglementare aprobarea conservării, închiderii definitive și monitorizării factorilor de mediu post închidere unor mine și cariere, etapa a VII, ceea ce nu este cazul în speță deoarece terenul în litigiu este situat în afara perimetrului de licență și exploatare a cărbunelui de către intimata pârâtă și nu a făcut niciodată obiectul unor lucrări miniere, iar degradarea terenului este rezultatul faptei culpabile a intimatei pârâte și apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 1357 și următoarele C.civil.
De asemenea, s-a susținut că dispozițiile legii minelor nr.85/2003 și ale HG nr.926/2003 sunt aplicabile numai terenurilor pe care s-au desfășurat activități miniere și care au făcut obiectul unor licențe de exploatare, iar terenul în litigiu este proprietate privată a apelantului reclamant.
În dezvoltarea acestui motiv s-a mai susținut că singura dispoziție din Legea nr.85/2003, aplicabilă în cauză este art.37 alin.5, potrivit căruia titularul licenței rămâne ținut potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării sau renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau administrării.
S-a concluzionat că potrivit art.1 din Protocolul Adițional 1 la CEDO orice persoană fizică sau juridică are dreptul la apărarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât prin utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Intimata pârâtă Societatea C. E. Oltenia SA a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că Legea nr.85/2003 prevede în mod expres cui revine obligația de executare a lucrărilor de conservare/închidere a minelor sau a carierelor oprite înainte de . legii, respectiv ministerului de resort și prin urmare intimata nu are obligația potrivit legii pentru executarea lucrărilor în ceea ce privește minele a căror activitate a încetat înainte de . legii.
Tribunalul, analizând motivele de apel invocate de apelantul reclamant, constată că apelul este fondat având în vedere următoarele considerente:
Prin precizarea la acțiune formulată la 12.06.2013, reclamantul a solicitat să se ia act că își majorează câtimea obiectului pretențiilor la suma de 150.829 lei stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expert P. D., precizând că își restrânge obiectul cererii în despăgubiri la suprafețele de teren de 2500 mp teren arabil, de 7500 mp teren cu pășune și tern de 9600 mp teren pășune, iar pentru diferența de teren de 1 ha teren pășune își rezervă calea unei cereri separate.
Totodată, s-a solicitat să se ia act că renunță la capătul de cerere în despăgubire reprezentând uzufructul terenurilor în litigiu ca urmare a imposibilităților exploatărilor potrivit categoriei de folosință.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic P. Dumitu tribunalul reține că terenurile înscrise în titlul de proprietate al reclamantului corespund cu cele din teren ca suprafețe, dimensiuni și categorie de folosință și în raport de cele vizualizate la fața locului, coroborate cu documentele existente la dosar și având în vedere concluziile celor trei experți T. T., S. I. și C. I. din rapoartele de expertiză depuse în copie la dosarul cauzei, expertul a concluzionat că cele trei terenuri din litigiu prezintă degradări ce s-au manifestat și se manifestă și în prezent prin fenomene de alunecări, scufundări, tasări, crăpături ale scoarței, precum și fenomenul de băltire.
Totodată, s-a precizat că există o legătură de cauzalitate între degradările suferite de terenurile din proprietatea reclamantului și lucrările miniere executate în zona de fosta mina Horăști și actuala pârâtă CEO SA- Divizia Minieră Tg.J.-M. Motru, respectiv fosta M. Horăști prin deschiderea și exploatarea cărbunelui în abatajul 100, în piliereul de siguranță al satului Bazavani, . parțial acest pilier care a fost și este principala cauză a producerii degradării terenurilor în zonă.
De asemenea, din raportul de expertiză tehnică, studiu geo tehnic întocmit de inginer geolog C. I., depus în xerocopie de către reclamant, rezultă că abatajul 100 frontal a fost amplasat și exploatat în mod abuziv de către M. Horăști fără avizul proiectantului general, care prin adresa din 30.10.2007 nu recunoaște proiectarea și aprobarea, amplasarea, respectiv exploatarea ilegală în pilierul de siguranță al satului Băzăvani.
S-a menționat că amplasarea abatajului 100 în pilerul satului Băzăvani, în zonă fiind casa reclamantului a cauzat o . fapte negative din punct de vedere al exploatării, iar în dreptul zonei cu locuința reclamantului și partea estică a fost degradată, astfel favorizând rupturi de teren care s-au produs pe tot pilierul de la est la vest, degradând în totalitate pilierul de siguranță.
Potrivit art. 1357 alin.1.N.C.P.C.” cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare” și potrivit alineatului 2 autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă, temei juridic invocat de reclamant.
Este adevărat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.85/2003 și HG nr.926/2003, fiind aplicabile numai terenurilor pe care s-au desfășurat activități miniere dobândite prin unul din modurile prevăzute de art. 6 din lege și care au făcut obiectul unei licențe de exploatare, iar terenul reclamantului nu a făcut și nu face parte din perimetrul terenurilor pentru care intimata pârâtă a avut licență de exploatare.
Din probele administrate la instanța de fond, respectiv din concluziile raportului de expertiză rezultă cu certitudine că reclamantul a suferit un prejudiciu din culpa intimatei prin distrugerea și degradarea terenurilor proprietatea sa, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și în mod greșit constată tribunalul că instanța de fond a respins acțiunea având în vedere și disp.art. 1 din Protocolul Adițional nr.1 CEDO potrivit cărora „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la apărarea drepturilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”.
Este adevărat că s-a susținut de către pârâtă prin întâmpinare că operațiunea predării terenului afectat de lucrări miniere în circuitul agricol este finanțată de la bugetul de stat și presupune o procedură specială, reglementată expres și amănunțit, cu etape bine determinate, pe baza unei documentații avizate, întocmite de specialiști din cadrul instituțiilor menționate expres de lege pentru zone extinse, însă terenurile proprietatea reclamantului nu fac parte din perimetrul de licență și de exploatare al intimatei pârâte pentru a fi aplicabile dispozițiile invocate, respectiv disp.art.52 alin.3 și art.56 din Legea nr.85/2003 și disp.art. 82 și 83 din Legea nr.18/1991, republicată, iar în cauză s-au solicitat despăgubiri reprezentând readucerea terenurilor în starea anterioară degradărilor din culpa intimatei pârâte și nu redarea în circuitul agricol a terenurilor pe care s-au executat lucrări miniere.
Astfel, deși este evident că terenul proprietatea reclamantului înscris în titlu de proprietate a fost afectat de lucrările miniere din zonă, terenul prezentând un grad mare de infertilitate, iar întreținerea lor necesită costuri însemnate, instanța de apel consideră că prejudiciul încercat de către reclamant constă în valoarea necesară pentru aducerea celor trei suprafețe în starea inițială așa cum a fost determinată prin raportul de expertiză, respectiv valoarea fiind de 150.829 lei.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciu constând în intenție, neglijență ori imprudență.
S-a reținut că din probatoriul administrat în prezenta cauză rezultă fără putință de tăgadă existența unui prejudiciu, constând în efectul negativ suferit de reclamant ca urmare a faptei pârâtei, prejudiciu ce nu a fost reparat încă.
Activitățile miniere desfășurate de către pârâtă, manifestări exterioare a acestei persoane juridice au introdus în contextul relațiilor sociale un factor nepermis prin care s-a încălcat norma dreptului obiectiv și s-a adus prejudiciu unui drept subiectiv.
Mai reține tribunalul că există un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu, în sensul că activitatea minieră desfășurate de pârâtă a provocat prejudiciu reținut în raportul de expertiză și care constă în imposibilitatea reclamantului de a folosi terenurile potrivit destinației lor.
Având în vedere că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile legale invocate de instanța de fond, întrucât cele trei terenuri ale reclamantului se află în afara perimetrului de licență și exploatare a cărbunelui de către intimata pârâtă și nu a făcut obiectul unor lucrări miniere de către aceasta, iar degradarea terenurilor este rezultatul faptei culpabile a intimatei pârâte, tribunalul urmează a admite apelul și a schimba sentința, în sensul că admite acțiunea așa cum a fost precizată.
În baza art. 274 C.p.civ. urmează a fi obligată intimata pârâtă la 7801 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel reprezentând taxa de timbru, onorariu avocat și onorariu expert.
Văzând și disp. art. 296 Cod procedură civilă:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul reclamant Țăpoșanu M. V., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat S. C. din Tg-J., ..17,parter, județul Gorj împotriva sentinței civile nr.4885 din 20.06.2013, pronunțată de Judecătoria Tg J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă Societatea C. E. Oltenia SA, prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J., cu sediul în Tg-jiu, ..1-15, județul Gorj.
Schimbă sentința în sensul că admite cererea așa cum a fost precizată.
Obligă intimata pârâtă la 150.829, 52 lei față de apelantul reclamant cu titlu de despăgubiri.
Obligă intimata pârâtă la 7801 lei cheltuieli de judecată fond și apel față de apelant.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică din 21 Noiembrie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. jud.N.U./tehn.E.C.
Jud fond. P.C.
/4 ex./ 06.12.2013
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 12-11-2013, Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 1025/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
