Partaj judiciar. Decizia nr. 2091/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2091/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 30-10-2013 în dosarul nr. 1573/267/2007*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2091/2013
Ședința publică de la 30 Octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte D. F. T.
Judecător V. G.
Judecător M. A. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant Hirghiduși M. V., împotriva sentinței civile nr.850 din 18.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._, recurenții pârâți B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.11.2012 și a sentinței civile nr. 850 din 18.06.2013 ambele pronunțate de Judecătoria Novaci în dosar nr._ și de recurenții intervenienți D. A. și D. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.11.2012 și a sentinței civile nr. 850 din 18.06.2013, ambele pronunțate de Judecătoria Novaci în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat recurentul reclamant Hirghiduși M. V., asistat de avocat M. - G. M. și recurenta intervenientă D. F., asistată de avocat D. C., lipsă fiind recurenta pârâtă B. A. V. V. și recurenții pârâți G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F., reprezentați de avocat M. G., recurentul intervenient D. A., reprezentat de avocat D. C. și intimata pârâtă B. E..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că nu mai sunt alte cereri, s-au constatat recursurile în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat M. G. M. pentru recurentul reclamant Hirghiduși M. V. a lăsat la apreciere motivele de recurs invocate de acesta, cu motivarea că recursul se referă la cheltuieli de judecată, însă verificând aceste cheltuieli, se reține că acestea au fost corect stabilite .
Avocat M. G. pentru recurenții pârâți a criticat atât încheierea de admitere în principiu, cât și sentința, invocând motive de netemeinicie și nelegalitate
În ceea ce privește încheierea de admitere în principiu din 6.11.2012, s-a susținut că Hirghiduși S. D. mama recurentului a fost fiica lui Hirghiduși V. și V. ce a fost înfiată cu toate efectele filiației firești cu actul nr._, această situație rezultând din certificatul de deces al autoarei, în care sunt trecuți ca părinți firești Hirghiduși V. și Hirghiduși V..
În raport de acest act, s-a susținut că prima instanță în mod greșit a reținut că prin încheierea de admitere în principiu că aceasta nu are vocație succesorală față de tatăl ei Hirghiduși V., ori din moment ce a fost înfiată de către Hirghiduși V. și V., este clar că recurenta trebuie să culeagă ¾ din casa nouă de locuit compusă din 3 camere, terenuri și bunuri imobile, acestea fiind realizate în timpul căsătoriei de către autorul Hirghiduși V. cu soția sa V., căreia îi revine drept cotă de ½+ ¼ de pe urma soțului său, iar reclamantului Hirghiduși V. M. îi revine cota de ¼.
De asemenea s-a susținut că din casa veche cu 2 camere, bucătărie și sală pe care Hirghiduși V. a realizat-o cu prima soție a reclamantului Hirghiduși M. în revine cota de ¾, iar celorlalți recurenți le revine cota de 1/6 fiecare.
În ceea ce privește dovada actului de înfiere sau a certificatului de naștere ori a mențiunilor de pe cuprinsul actului de stare civilă, s-a arătat că nu a putut fi obținut acest act, deoarece nu se eliberează la cerere și în aceste condiții instanța de judecată trebuia să solicite organului competent lămuriri sub acest aspect.
Avocat D. C. pentru recurenții intervenienți D. A. și D. F. a solicitat a criticat încheierea de admitere în principiu și sentința ca fiind nelegale în raport de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 și 9 c.pr.civ.și art. 6 din CEDO
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susținut că atât încheierea de admitere în principiu cât și sentința au fost date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, că deși instanțele anterioare în ciclurile procesuale parcurse au admis cererea de intervenție formulată de intervenienți în interesul pârâților acre sunt nepoții intervenienților, adică copiii fiicei lor G. Hirghiduși Dabiela S. înfiată cu efecte depline de sora ei Hirghiduși V. și Hirghisuși V., decedată în 1995, instanța a respins cererea de intervenție în interesul pârâților ca fiind prescfrisă, încălcându-se dispoz. art.52 c.pr.civ. și nu s-au respectat îndrumările obligatorii date prin dec. civ. 574/20.03.2012
S-a mai susținut că instanța a confundat cererile recurenților, respectiv cererea reconvențională și cererea de intervenție în interesul pârâților, fără a pune în discuție aceste cereri, cererea de intervenție a fost respinsă după ce au fost audiați 6 martori, cu o motivare neadecvată, că în cauză se impunea deschiderea cronologică a mai multor succesiuni ,iar instanța a omis să se pronunțe cu privire la toate bunurile ce fac obiectul emolumentului succesoral.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și a sentinței și trimiterea cauzei spr4e rejudecare, iar într-o teză subsidiară s-a solicitat admiterea recursului, modificarea încheierii de admitere în principiu și a sentinței în sensul admiterii cererilor formulate de părți.
Cu privire la recursul formulat de recurenta pârâtă B. A. V. a solicitat admiterea recursului ,iar cu privire la recursul declarat de reclamant, a solicitat respingerea recursului ca nefondat .
Pentru aceleași motive s-a solicitat și admiterea recursului declarat prin aceeași cerere de către G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F..
Avocat M. G. cu privire la recursurile declarate de G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. și de intervenienți, a solicitat admiterea acestora.
Avocat M. G. M. pentru recurentul reclamant Hirghiduși M. V. a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 11.06.2007 sub număr dosar_, reclamantul Hirghiduși M. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții Brăitaru E., Hirghiduș V., Hirghiduș G. I. și Hirghiduș G. N., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor mobile și imobile rămase la decesul autorilor Hirghiduși N. V. și Hirghiduși V., cu ultimul domiciliu în . Gorj.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este fiul autorilor, iar pârâții Hirghiduși G. și Hirghiduși V. sunt nepoții lui Hirghiduși V. și ai lui Hirghiduși V.; că la decesul autorului Hirghiduși V. ca bunuri imobile realizate împreună cu pârâta Brăitaru E. au rămas: una casă de locuit, compusă din 2 camere, bucătărie și sală, construită din piatră acoperită cu țiglă; o anexă atașată casei din cărămidă și acoperită cu tablă.
La decesul autorului Hirghiduși V. tatăl său și al lui Hirghiduși V. au rămas ca bunuri imobile și mobile, la care au vocație succesorală și pârâții Hirghiduși: una casă de locuit compusă din 3 camere, cămară, baie, hol, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă; bucătărie de vară, din lemn, acoperită cu țiglă și mai multe terenuri precum și bunurile mobile înscrise în procesele verbale din dosarele de executare nr. 45/E/2004 și 74/E/2004.
În drept a invocat prevederile art. 728 cod civil.
În ședința publică din 14 martie 2008, a fost depusă la dosar cererea de intervenție formulată de D. A. și D. F., în interesul pârâților A. V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V., prin care se solicită să se aibă în vedere și pasivul succesoral la partajul de pe urma autorului Hirghiduși V., fiind evaluate cheltuielile ocazionate de înmormântarea acestuia la suma de_ lei RON, reclamantul fiind doar moștenitorul său.
La data de 28.02.2008, a fost depusă la dosar cerere de intervenție formulată de intervenienții D. A. și D. F. în interesul pârâților AmzaVasilica V.,Hirghiduș G. I. F. și Hirghidul G. D. V., existentă la dosar la fila nr. 86 precum și cerere reconvențională.
În ședința publică din data de 26 septembrie 2008 s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care a fost admisă în principiu acțiunea reclamantului cu precizările ulterioare; a fost respinsă cererea reconvențională formulată în cauză ca fiind făcută de persoane fără calitate procesuală; a fost admisă în parte cererea de intervenție în interesul pârâților, formulată de intervenienții D. A. și D. F.; s-a constatat că pârâta Brăitaru E. nu are calitate procesuală pasivă în proces și în consecință: s-a constatat deschisă succesiunea autorului Hirghiduș V. decedat la data de 10.02.2004 și calitatea de moștenitori legali, cu vocație succesorală a soției Hirghiduș V.,a reclamantului în calitate de fiu rezultat din prima căsătorie, și a pârâților din proces, prin reprezentarea autoarei D. S.; s-a constatat că averea succesorală a autorului și a moștenitorilor săi este: cota de ½ din: o casă de locuit formată din 2 ca,mere, bucătărie și sală; o anexă din cărămidă; un teren în suprafață de 4985 mp; s-a constatat că averea succesorală a autorului(din cea de a doua căsătorie) se compune din cota de1/2 din:un imobil casă de locuit, compusă din 3 camere, cămară, baie și hol; o bucătărie de vară din lemn; terenurile reconstituite în Titlul de proprietate nr._/2004, cu excepția suprafeței de 4985 mp cumpărat în timpul căsătorie; bunurile mobile din Procesele verbale de executare nr.74/E/2004 și 45 /E/2004; s-a constatat calitatea de moștenitori legali cu vocație succesorală a soției supraviețuitoare Hirghiduși V. în cotă de 2/8(1/4) și a reclamantului și pârâților din proces în calitate de fiu al autorului cu o cotă de 4/7 și respectiv de nepoți de fiică, veniți prin reprezentate, fiecare cu câte o cotă de 4/8; s-a constatat că bunurile mobile aparținând gospodăriei casnice revin soției supraviețuitoare Hirghiduși V. în totalitate; s-a constatat deschisă succesiunea autoarei Hirghiduș V. decedată la 27 februarie 2004 și calitate de moștenitori legali, cu vocație succesorală a pârâților din proces, în calitate de nepoți de fiică ai autoarei, fiecare cu câte o cotă de 5/24; s-a constatat că averea succesorală rămasă de pe urma autoarei se compune din cota de ½ din bunurile realizate în timpul căsătoriei cu autorul Hirghiduș V. incluse în succesiunea acestuia și toate bunurile gospodăriei casnice indicate în procesele verbale de executare; s-a constatat că pasivul succesoral rămas în urma decesului autoarei Hirghiduși V. se compune din suma de 3000 lei(30.000.000 lei), sumă ce se va împărți între pârâți. Au fost numiți ca experți în cauză G. I. ( terenuri) S. P. ( bunuri mobile) și I. N. - construcții.
Prin sentința civilă nr. 2096/19.12.2011, dată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, s-a admis acțiunea civilă pentru partaj judiciar, formulată de reclamantul Hirghiduși M. împotriva pârâților Brăitaru E., A. V. V., G.-Hirghiduși D.-V., G. Hirghiduși I. F., în contradictoriu cu intervenienții D. A. și D. F..
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de D. A. și D. F..
S-a admis în parte cererea de intervenție în interesul pârâților, formulată de intervenienții D. F. și D. A..
S-a constatat că pârâta Brăitaru E., nu are calitatea procesuală pasivă.
S-a omologat raportul de expertiză și s-au atribuit bunurile conform variantei I de lotizare.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței au declarat recurs reclamantul Hirghiduși M., pârâții B. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. și intervenienții D. A. și D. F., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie .
Prin decizia civilă nr. 574/20.03.2012 pronunțată de tribunalul Gorj în dosarul nr._, au fost admise recursurile, au fost casate încheierea de admitere în principiu și sentința și cauza s-a trimis spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
S-a reținut că sentința pronunțată în cauză, precum și încheierea de admitere în principiu nu sunt motivate în fapt și în drept, necuprinzând nici motivele pentru care s-au înlăturat cererile părților și astfel nu există posibilitatea exercitării controlului judiciar asupra acestora .
Că, deși în cauza dedusă judecății s-a solicitat a se constata deschise succesiunilor autorilor Hirghiduși V. și Hirghiduși V., prima instanță nu a administrat probatorii complete în cursul cercetării judecătorești, cu martori și acte, pentru a determina ce bunuri au rămas la decesul fiecăruia dintre cei doi autori, în vederea stabilirii componenței masei succesorale, care sunt moștenitorii acceptanți ai celor două succesiuni, cotele ce revin acestora, pasivul succesoral și respectiv cuantumul cheltuielilor de înmormântare și de care dintre moștenitori a fost suportat, în vederea unei juste soluționări a cauzei.
Deși prin cererile de intervenție formulate în cauză s-a invocat că intervenienții au edificat imobilul casă de locuit și anexele pentru fiica lor D. S. D., adoptată de Hirghiduși V., prima instanță nu a administrat probatorii complete în cursul cercetării judecătorești în acest sens.
Cu ocazia rejudecării, s-a dat indicația citării legale a părților din proces și în contradictoriu cu acestea vor fi administrate probatorii cu martori și acte, pentru a se determina bunurile ce compun masele succesorale ale autorilor, moștenitorii acceptanți și cotele ce revin acestora, în vederea unei juste soluționări a cauzei.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la data de 03.04.2012, sub număr dosar_ .
În completarea probatoriilor conform dispozițiilor instanței de control judiciar, în vederea pronunțării unei noi încheieri de admitere în principiu, a fost încuviințată proba testimonială, fiind audiați martorii reclamantului P. C. (fila 51), S. V. (fila 68) pecum și martorii pârâților și intervenienților T. G. (fila 69), B. E., C. I., Măgâlea M., R. Eufimia (filele 92-95).
Nu s-a prezentat martorul P. I., deși citat în două rânduri cu mandat de aducere, împrejurare față de care instanța a făcut aplicarea art. 188 C.p.civ.
Prin Încheierea de Admitere în Principiu din 06.11.2012, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. E..
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, în ceea ce privește capătul de cerere privind deschiderea succesiunii autoarei Hirghiduși V..
A fost respinsă excepția neacceptării în termen a succesiunii autorului Hirghiduși V., de către reclamant.
S-a admis în parte în principiu acțiunea.
S-a constatat deschisă succesiunea autorului Hirghiduși V., decedat la data de 10.02.2004, cu ultimul domiciliu în .. Gorj.
S-a constatat că au vocație succesorală și au acceptat moștenirea autorului reclamantul Hirghiduși M., în calitate de fiu, cu o cotă de 3/4 și Hirghiduși V., soție supraviețuitoare - postdecedată, cu o cotă de 1/4, având ca moștenitori pe pârâții B. (A.) V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V., prin reprezentarea fiicei predecedate Hirghiduși D. S..
S-a constatat că masa bunurilor se compune din: 1/2 din imobilul-casă de locuit din 2 camere, bucătărie și sală, construită din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă;1/2 din anexa construită din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, atașată la casă;1/2 din imobilul-casă de locuit din 3 camere, cămară, baie și hol, construit din cărămidă și acoperit cu țiglă;terenurile pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit autorului prin TP nr._/12.08.2004.1 /2 din bunurile mobile reținute prin procesele-verbale de inventariere întocmite de executorul judecătoresc V. F. în dosarele nr. 45/E/2004 și 74/E/2004.
A fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce îi privește pe intervenienții D. F. și D. A..
A fost respinsă în principiu cererea de intervenție.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților în cotele arătate, respectiv 3/4 reclamant și 1/4 pârâți.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că potrivit art. 6735-6736 C.p.civ., în cazul împărțelii judiciare, dacă părțile nu se învoiesc, instanța este datoare să stabilească bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia, creanțele născute între coproprietari, datoriile transmise prin moștenire, creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii, pronunțând atunci când este cazul o încheiere care să cuprindă elementele arătate mai sus.
Cu privire la excepțiile invocate, s-a avut în vedere că, pentru a culege o moștenire, o persoană trebuie să aibă, pe lângă capacitate succesorală art. 654 Civ. din 1864 (în vigoare la data decesului autorilor), și vocație succesorală concretă.
Că, în dreptul nostru sunt chemate la moștenire, în temeiul legii, persoanele care sunt în legătură de familie cu defunctul, adică rudele defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei și din adopție, iar alături de acestea și soțul supraviețuitor al defunctului.
Pentru rudele defunctului, legea determină vocația concretă la moștenire în funcție de două criterii tehnico-juridice – clasa de moștenitori și gradul de rudenie.
În speță, se constatat pe de o parte că, la data decesului autorului Hirghiduși V. (10.02.2004), acesta era căsătorit cu Hirghiduși V., soție supraviețuitoare care a decedat ulterior (26.02.2004).
Căsătoria autorului cu prima soție, B. E., mama reclamantului Hirghiduși M., a fost desfăcută prin divorț la data de 13.04.1961, potrivit hotărârii judecătorești depuse la dosar.
Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor erau reglementate, la data deschiderii succesiunii autorului, prin Legea nr. 319/1944, iar ca și condiții cerute acestuia pentru a putea moșteni sunt, pe lângă condițiile generale ale dreptului la moștenirea legală, aceea de a avea calitatea de soț la data deschiderii moștenirii.
Prin urmare, s-a apreciat că în mod corect s-a invocat (prin întâmpinarea aflată la fila 53 dosar fond) excepția lipsei calități procesuale pasive a pârâtei B. E., aceasta nemaiavând, la data decesului autorului, calitatea de soție, prin urmare nefiind îndeplinite condițiile pentru a moșteni.
În raport de aceleași considerente expuse mai sus, întrucât reclamantul nu are vocație succesorală față de autoarea Hirghiduși V., aceasta fiind ce-a de-a doua soție a tatălui său, instanța a admis excepția invocată din oficiu, a lipsei calității procesuale active a reclamantului, în ceea ce privește succesiunea acesteia.
În dezbaterea succesiunii autorului Hirghiduși V., față de invocarea excepției neacceptării în termen a moștenirii de către reclamant, s-a avut în vedre că dreptul de opțiune succesorală, potrivit art. 685 și urm. C.civ., poate îmbrăca una din următoarele forme: acceptare pură și simplă, voluntară (expresă/tacită) sau forțată, sub beneficiu de inventar, sau renunțare la moștenire.
În cauză, reclamantul a făcut dovada exercitării unor acte și fapte prin care a acceptat moștenirea defunctului Hirghiduși V., respectiv cererea adresată executorului judecătoresc de inventariere a bunurilor rămase (procese verbal încheiate în 19.03.2004 și 22.04.2004), plata impozitelor pentru bunurile succesiunii, participarea la punerea în posesie pentru terenurile cuprinse în titlul de proprietate eliberat moștenitorilor autorului. Aceste împrejurări, coroborate cu declarațiile martorilor audiați, în sensul că reclamantul nu a participat la înmormântarea tatălui întrucât nu a fost anunțat de celelalte rude, au dus la concluzia că acesta a acceptat, în termenul prevăzut la art. 700 C.civ. succesiunea autorului.
În ceea ce o privește pe mama pârâților, Hirghiduși-G. S. D., decedată în anul 1995, s-a reținut că aceasta este fiica adoptivă a numitei Hirghiduși V., fiind fiica naturală a intervenienților D. A. și D. F., față de care s-a invocat că ar fi fost înfiată cu efecte depline.
Sub acest aspect, s-a avut în vedere că, în materie de adopție (înfiere), Codul familiei intrat în vigoare la 01.02.1954, a adoptat sistemul dualist, reglementând două feluri de adopție: cu efecte restrânse și cu efecte depline.
În speță, deși s-a invocat iar martorii au arătat că aceasta a fost înfiată și crescută de autoarea Hirghiduși V. sau chiar de către cei doi autori împreună, nu s-a depus la dosar actul de înfiere de către autorul Hirghiduși V., prin urmare nefăcându-se dovada că ar avea vocație succesorală față de acesta.
În ceea ce privește masa bunurilor succesorale rămase de pe urma autorului, în raport de probele administrate, s-a constatat că aceasta se compune din jumătate din imobilul casă de locuit din 2 camere, bucătărie și sală, construită din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă anexa construită din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, atașată la casă, edificate cu prima soție, pe terenul cumpărat cu aceasta.
În legătură cu terenul respectiv, instanța a avut în vedere că acesta, împreună cu celelalte terenuri cuprinse în TP nr._/12.08.2004, fac parte în totalitate din moștenire, întrucât regimul juridic al acestora a suferit transformări prin preluarea de către stat iar dreptul de proprietate a fost reconstituit în întregime pe numele autorului.
De asemenea, s-a reținut în masa succesorală și jumătate din imobilul-casă de locuit din 3 camere, cămară, baie și hol, construit din cărămidă și acoperit cu țiglă, edificat de autor cu cea de-a doua soție, în ceea ce privește anexa bucătărie de vară, edificată din lemn, constatându-se că nu mai exista la data deschiderii succesiunii, aspect ce rezultă din declarația martorilor audiați în primul ciclu procesual (filele 80-82) care au arătat că anexele din lemn au fost demolate, coroborate cu constatările experților numiți în primul ciclu procesual pentru evaluare și lotizare (fila 359).
Deși s-a reținut, de către aceiași experți, că la fața locului s-ar regăsi alte anexe neindicate în IAP, s-a observat că în instanță reclamantul nu a precizat masa bunurilor, sub acest aspect.
Totodată, instanța a reținut, în masa partajabilă, bunurile mobile cuprinse în procesele-verbale de inventariere întocmite de executorul judecătoresc V. F. în dosarele nr. 45/E/2004 și 74/E/2004, în condițiile în care soțul supraviețuitor nu beneficiază de dreptul special de moștenire asupra mobilelor și obiectelor aparținând gospodăriei casnice (art. 5 din Lg. nr. 319/1944), venind în concurs cu descendentul defunctului.
În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de numiții D. A. și D. F., se reține că aceștia au invocat că ar fi construit casa de locuit de trei camere, anexa și șoprul, susținerile lor și ale martorilor propuși spre audiere în al doilea ciclu procesual sunt combătute prin conținutul actului autentic – contract de întreținere din 05.09.1991 încheiat între autori și G. Hirghiduși D. S., căsătorită, prin care se arată că au fost dobândite de cei doi soți, prin contribuție egală, construcțiile ce au făcut obiectul convenției iar contractul a fost desființat, prin sentința nr. 747/18.06.1998 (fila 58 fond), după decesul întreținătoarei, pe temeiul că soțul acesteia nu a mai continuat îndeplinirea obligațiilor, ca efect al acestei sancțiuni bunurile reintrând în patrimoniul întreținuților.
În Încheierea de admitere în principiu s-a mai reținut că, prin aceeași cerere de intervenție, titularii au învestit instanța cu un capăt propriu de cerere, denumit impropriu „cerere reconvențională”, prin care au solicitat să se aibă în vedere pasivul succesoral reprezentat de cheltuielile ocazionate de înmormântarea lui Hirghiduși V., evaluate la 10.000 lei RON, suportate de intervenienți.
Potrivit Deciziei nr. 6/19.01.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii, că cererile privind lichidarea pretențiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare și respectarea tradițiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripție atât în situațiile în care sunt formulate în cadrul acțiunii de ieșire din indiviziune, cât și atunci când sunt formulate pe cale separată.
S-a reținut în considerente că există situații când cheltuielile de înmormântare, pomeniri și parastase au fost suportate de către un terț străin de succesiune. Într-o astfel de ipoteză, terțul solvens le poate pretinde de la succesorii lui de cujus, în termenul general de prescripție care curge de la data efectuării acelor cheltuieli.
În materie patrimonială, regula este prescriptibilitatea acțiunilor în justiție, iar excepția de la aceasta nu se poate face decât printr-o dispoziție expresă derogatorie a legii.
Or, nici în Codul civil, nici în Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și nici în vreun alt act normativ nu există vreo prevedere în acest sens, astfel că, având în vedere natura patrimonială a dreptului, s-a impus concluzia că acțiunile referitoare la cheltuielile de înmormântare, ca sarcini ale moștenirii, au un caracter personal și sunt prescriptibile.
Întrucât, așa cum s-a arătat, acțiunea în legătură cu cheltuielile de înmormântare și cele ocazionate de parastase și obiceiuri practicate ulterior în memoria defunctului are un caracter personal, deoarece urmărește valorificarea unui drept de creanță, îi sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, fiind deci supusă termenului general de prescripție de 3 ani.
O atare acțiune este prescriptibilă în termenul arătat, indiferent dacă pretenția se valorifică în cadrul partajului sau pe cale separată, deoarece instituția prescripției are în vedere natura dreptului și nu cadrul procesual în care acesta se valorifică.
În speță, decesul autorului s-a produs la data de 10.02.2004 iar cererea de intervenție vizând cheltuielile ocazionate de înmormântarea acestuia a fost depusă la 28.02.2008, cu depășirea termenului general de prescripție.
După pronunțarea Încheierii de Admitere în Principiu, în temeiul art. 6736 alin. 1 C.p.civ., instanța a desemnat experți pentru evaluarea bunurilor reținute în masa partajabilă și formarea loturilor, la data de 20.011.2012 au fost desemnați expert evaluator S. P., expert topograf S. E. și expert constructor Romanos P..
După depunerea lucrărilor de către fiecare expert în parte, la data de 21.05.2013 s-a depus expertiza comună privind evaluarea bunurilor și propunerile de lotizare.
Prin sentința civilă nr.850 din 18.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul Hirghiduși M., în contradictoriu cu pârâții B. E., cu același domiciliu, B. (A.) V. V., cu domiciliul în com. Bengești-Ciocadia, . în fapt în .. Gorj, G.-Hirghiduși D.-V., G. Hirghiduși I. F..
S-a respins cererea de intervenție formulată de intervenienții D. A. și D. F. și a fost omologat raportul de expertiză întocmit în comun de expert Romanos P., S. E. și S. P. în varianta I și s-a atribuit Lotul 1 reclamantului Hirghiduși M., iar Lotul II pârâților B. (A.) V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V., după cum urmează:
L. I - Hirghiduși M.; suprafața de 54,17 mp din casa de locuit situată în satul Bumbești-Pițic, jud. Gorj – valoare 25.270 lei; suprafața de 9,27 mp din anexa atașată la casă – valoare 883 lei; suprafața de 31,47 mp din anexa cu două încăperi – valoare 12.490 lei; bunurile mobile – valoare 3.920 lei; terenul curți-construcții situat în T 3, P 95 cu suprafața de 1.222 mp - valoare 11.120,20 lei, cu vecinătăți: N – DN 67, E – Sfanciog R., S- rest proprietate, V – S. C.; teren intravilan arabil situat în T 3, P 94 cu suprafața de 1.183 mp – valoare 10.647 lei, cu vecinătăți: N- rest proprietate, E – Sfanciog R., S – rest proprietate, V – moșt. F. C.; Teren intravilan, viță de vie, situat în T 3, P 93, cu suprafața de 1.026 mp – valoare 11.080,80 lei, cu vecinătățile: N – rest proprietate, E – Sfanciog R., S – rest proprietate, V- moșt. F. C.; Teren itnravilan, pășune, situat în T 8A, P 6, cu suprafața de 1.426 mp – valoarea de 5.848 lei, cu vecinătățile: N – rest proprietate, E – moșt. B. G., S . DN 67, V – moșt. Hirghiduși N.; Teren extravilan, pășune, situat în T 8, P 6, cu suprafața de 3.538 mp – valoare 7.076 lei, cu vecinătățile: N – moșt S. P., E – moșt. B. G., S- rest proprietate, V – moșt . Hirghiduși N.; teren extravilan, fânețe, situat în T 40, P 171,cu suprafața de 2.500 mp – valoare 5.000 lei, cu vecinătățile: N – Primărie Stoina, E – Hirghiduși P., S – moșt. Hirghiduși N., V – L. G..
L. II - B. (A.) V. V., Hirghiduși G. I. F. Și Hirghiduși G. D. V.; teren extravilan situat în T 35, P 25, în suprafață de 1.569 mp – valoare 37.656 lei, cu vecinătățile: N – Hirghiduși M. și Sfanciog R., E – Sfanciog R., S- Dc 41/1, V – moșt. F. C..
Au fost obligați pârâții B. (A.) V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V. la 4913,5 lei sultă către reclamant.
Au fost obligați pârâții B. (A. ) V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V., în solidar, la 1345 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că în stabilirea variantei optime de lotizare a bunurilor reținute în masa partajabilă, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 6739 C.p.civ., potrivit cărora la formarea și atribuirea loturilor, se va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
De asemenea, s-au avut în vedere dispozițiile art. 741 C.civ., potrivit cărora la formarea și compunerea părților, trebuie sa se dea în fiecare parte, pe cat se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natura și valoare, evitându-se însă, cat va sta prin putință, divizarea peste măsură a acestora.
În consecință, aplicând aceste criterii legale în raport de probele administrate, ținând cont de cota-parte stabilită fiecărui moștenitor, de domiciliile acestora, de faptul că nu au existat înțelegeri între moștenitori cu privire la modul de stăpânire, instanța a apreciat că varianta I de lotizare corespunde cel mai bine acestor criterii, fiind omologat raportul de expertiză, iar bunurile să fie atribuite conform acestei variante, respectiv Lotul nr. I reclamantului iar Lotul nr. II pârâților, pentru compensarea valorică urmând să fie obligați pârâții B. (A. ) V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V. la 4913,5 lei sultă către reclamant
Sub acest aspect, în raport de concluziile formulate de reclamant, prin apărător, la data de 03.06.2013, s-a reținut că lotul nr. II din varianta nr. I va fi atribuit doar pârâților față de care s-a constatat prin IAP că au vocație succesorală, iar în ceea ce privește valoarea bunurilor mobile, s-a reținut că aceasta a fost în mod corect reținută în totalitate, în condițiile în care acestea au fost incluse în totalitate în lotul ce i se atribuie.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a reținut că reclamantul a efectuat cheltuieli totale justificate prin înscrisurile depuse la dosar în sumă totală de 4781,5 lei compusă din cuantumul taxelor de timbru și timbrele judiciare, onorariile de experți, în toate ciclurile procesuale, precum și 200 lei onorariu avocat în primul ciclu procesual.
Având în vedere dispozițiile art. 274-277 C.p.civ., ținând seama de natura raporturilor juridice dintre părți și obiectul cauzei, instanța a obligat pârâții B. (A. ) V. V., Hirghiduși G. I. F. și Hirghiduși G. D. V., în solidar, la 1345 lei cheltuieli de judecată către reclamant, sumă compusă din 1145 lei (1/4 din cheltuielile de judecată cu excepția onorariului de avocat) și 200 lei, onorariul integral pentru apărătorul ales.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul reclamant Hirghiduși M. V., iar împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.11.2012 și a sentinței civile nr. 850 din 18.06.2013 au formulat recurs pârâții B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. și intervenienții D. A. și D. F., criticând ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie .
În ceea ce privește recursul declarat de reclamantul Hirghiduși M. V., care se referă la cheltuielile de judecată, se reține că recursul este nefondat cu următoarea motivare ;
Prin sentința recurată și în raport de dispozițiile art. 274-275 c.pr.civ., au fost obligați B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. la 1345 lei cheltuieli de judecată, suma fiind compusă din 1415 lei reprezentând ¼ din cheltuielile de judecată efectuate cu excepția onorariului de avocat și suma de 200 lei onorariu integral pentru apărătorul ales.
De altfel, recurentul prin apărător avocat M. Georgi M. a arătat că cheltuielile de judecată au fost corect stabilite, astfel că recursul urmează să fie respins ca nefondat .
Cu privire la recursul declarat de recurenții pârâți B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F., se reține că și recursul acestora este nefondat, cu următoarea motivare ;
Se critică încheierea de admitere în principiu și sentința recurată ca fiind nelegale în ceea ce privește calitatea moștenitorilor și compunerea masei succesorale .
Astfel, cu privire la încheierea de admitere în principiu s-a susținut în recurs că G. Hirghiduși D. S. născută la 15.01.1967 și care a decedat la 16 iulie 1995 a fost fiica lui Hirghiduși V., ce a fost înfiată de soțul său Hirghiduși V. ( fila 140 dosar instanță fond ), dovada înfierii fiind actul administrativ nr. 30/18 iunie 1980 și în această situație este clar că recurenții pârâți trebuie să culeagă cota de ¾ din casa nouă de locuit compusă din 3 camere, terenuri și bunuri imobile, deoarece aceste bunuri au fost realizate de Hirghiduși V. și Hirghiduși V. în timpul căsătoriei lor ,iar cota este de ½ + 1/4 de pe urma soțului său Hirghiduși V., iar reclamantului Hirghiduși M. V. îi revine cota de ¼ .
Din casa veche cu 2 camere, bucătărie și sală pe care Hirghiduși V. a realizat-o cu,prima soție reclamantului îi revine cota de ¾ ,iar recurenților pârâți le revine cota de 1/6 pentru fiecare .
Ori, din moment ce chiar reclamantul prin cererea de chemare în judecată îi indică pe recurenții pârâți că sunt nepoții de fiică ai lui Hirghiduși G. S., instanța în baza rolului activ trebuia să solicite organului administrativ actele de înfiere .
O altă critică privește masa succesorală, deoarece emolumentul succesoral reținut prin încheierea de admitere în principiu și prin sentință trebuia evaluat printr-o nouă expertiză .
Analizând motivele de recurs, se reține că recursul este nefondat, cu următoarea motivare:
Astfel, prima instanță a analizat prin încheierea de admitere în principiu din 6.11.2012 excepțiile invocate de părți pe parcursul judecății care se referă la neacceptarea în termen a succesiunii de către recl. Hirghiduși M. V., lipsa calității procesuale pasive a pârâtei B. E., prescripția dreptului prin uzucapiune, lipsa calității procesuale active a reclamantului privind succesiunea autoarei Hirghiduși V. și prescripția dreptului intervenienților de a solicita cheltuielile privind pasivul succesoral.
Astfel, din considerentele încheierii de admitere în principiu și în raport de probele administrate în cauză prima instanță a reținut din acte că la data decesului autorului Hirghiduși V. la 10.02.2004 acesta era căsătorit cu Hirghiduși V., care a decedat la 24.02.2004. Autorul Hirghiduși V. a fost căsătorit anterior cu B. E. care este mama reclamantului Hirghiduși M., căsătorie ce a fost desfăcută prin divorț la 13.04.1961, act depus la dosarul cauzei .
În ceea ce privește drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor, s-a reținut corect că acestea erau reglementate la data deschiderii succesiunii autorului prin leg. 319/1944, iar printre alte condiții cerute de lege este și aceea ca la data decesului soțul supraviețuitor trebuie să aibă calitatea de soț al defunctului la data deschiderii succesiunii .
Prin urmare în mod corect s-a reținut că B. E. nu avea calitatea de soție a lui Hirghiduși V., deoarece divorțul s-a pronunțat la 13.04.1961, iar autorul a decedat la 10.02.2004.
S-a reținut de asemenea corect că Hirghiduși V. M. nu are vocație succesorală nici față de Hirghiduși V., aceasta fiind a doua soție a tatălui său, astfel că în raport de dispozițiile art. 685 cod civil instanța a reținut că Hirghiduși V. M. a făcut dovada exercitării unor acte și fapte, respectiv a adresat o cerere executorului judecătoresc la 10.03.2004 și 22.04.2004 pentru inventarierea bunurilor, a plătit impozitele succesiuni, a participat la punerea în posesie pentru terenurile din titlul de proprietate, instanța reținând corect că în raport de dispozițiile art. 700 Cod civil Hirghiduși V. M. a acceptat succesiunea autorului Hirghiduși V..
S-a susținut prin criticile aduse încheierii de admitere în principiu că prima instanță nu a reținut că ar avea calitatea de moștenitor legal Hirghiduși G. S. D. decedată în 1995 și că aceasta este fiica adoptivă a lui Hirghiduși V., ea fiind fiica naturală a interv. D. A. și D. F. .
S-a invocat că aceasta a fost înfiată cu efecte depline de Hirghiduși V. și Hirghiduși V. .
Prima instanță a reținut corect că la dosar nu s-a depus actul de înfiere, din care să rezulte această stare civilă invocată, fiind depus la dosar atât în fața primei instanțe, dar și în recurs doar certificatul de deces al acesteia, unde la părinți sunt trecuți V. și V..
De reținut că în materie de adopție ( înfiere ) la . codului familiei la 1.02.1954 inițial s-a prevăzut adopția cu efecte restrânse și adopția cu efecte depline.
În speță recurenții au încercat să dovedească prin martori că Hirghiduși S. D. a fost înfiată și crescută de Hirghiduși V. sau chiar de ea împreună cu soțul său, însă nici în recurs și nici în ciclurile procesuale parcurse nu s-a depus nici un act oficial din care să rezulte că Hirghiduși S. D. a fost înfiată fie cu efecte depline, fie cu efecte restrânse.
În consecință, corect prima instanță a reținut că Hirghiduși G. S. D. nu are vocație succesorală de pe urma autorului Hirghiduși V. și a stabilit corect că au vocație succesorală și au acceptat moștenirea autorului Hirghiduși V. –decedat la 10.02.2004 - reclamantul Hirghiduși M. cu o cotă de ¾ și Hirghiduși V. soție supraviețuitoare predecedată ( la 26.02.2004), iar de pe urma lui Hirghiduși V. au rămas ca moștenitori B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. prin reprezentarea fiicei predecedate Hirghiduși D. S..
Cu privire la bunurile succesorale rămase de pe urma autorului s-a reținut corect că masa succesorală se compune din ½ din imobilul casă de locuit cu 2 camere, bucătărie și sală construită din cărămidă, anexa construită din cărămidă și piatră, bunuri pe care Hirghiduși V. le-a realizat cu prima soție B. E. .
În ceea ce privește terenurile s-a avut în vedere titlul de proprietate_/2004, titlul fiind eliberat pe numele autorului Hirghiduși V. .
Tot din masa succesorală s-a reținut corect imobilul casă de locuit cu 3 camere, baie și hol, edificat de Hirghiduși V. cu a doua soție, Hirghiduși V. .
În cauză au formulat cerere de intervenție D. A. și F. care au susținut că au construit casa de locuit cu 3 camere anexă și șopru și au încercat prin proba cu martori acest lucru .
În mod corect prima instanță a reținut că declarațiile martorilor urmează să fie înlăturate, deoarece prin contractul de întreținere din 5.09.1991 încheiat între autori și G. Hirghiduși D. S. se arată că imobilul a fost dobândit de cei doi soți prin contribuție egală ( Hirghiduși V. și V. ), contractul fiind desființat ulterior prin sentința civ. 747/18.06._ după decesul întreținătoarei, pe temeiul că soțul acesteia nu a mai putut să presteze întreținerea .
În ce privește pasivul succesoral s-a susținut de interv. D. A. și F. că au făcut cheltuieli de înmormântare la decesul lui Hirghiduși V., fiind evaluate la 10.000 lei, însă în materie patrimonială și în raport de Decretul 167/1958, în mod corect s-a reținut că s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani, indiferent dacă pretențiile se valorifică în cadrul partajului, sau pe cale separată.
Pe cale de consecință, criticile formulate împotriva încheierii de admitere în principiu sunt nefondate, motiv pentru care recursul se va respinge .
În ceea ce privește sentința, s-a susținut că au fost supraevaluate bunurile cuprinse în masa succesorală .
Nici această critică nu poate fi primită. În cauză s-a efectuat raportul de expertiză de către S. E., expertul identificând bunurile, după care au fost numiți 3 experți: P. Romanos, E. S. și P. S..
În cauză D. A., D. F., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. au formulat obiecțiunii, prin care s-a solicitat refacerea rapoartelor de expertiză, cu motivarea că părțile nu au avut cunoștință de data efectuării expertizei, că experții nu au ținut cont de realitatea din teren, valorile stabilite fiind nereale, iar lotizările sunt în favoarea reclamantului .
Nici această critică nu poate fi reținută la dosarul cauzei existând dovezile prin care au fost încunoștințate părțile, respectiv pentru 10.01.2013 orele 15,30 ( filele 176-179 dosar instanță fond ), iar în ședința publică din 4 iulie 2013 pârâții și intervenienții nu s-au mai prezentat la strigarea pricinii .
În ceea ce privește recursurile declarate de recurenții intervenienți D. A. și D. F., acestea se vor respinge cu aceeași motivare pentru care s-a respins și recursul formulat de B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F..
Astfel în recursul inetrvenienți,lor se reiau aceleași critici în ceea ce privește calitatea de moștenitor a lui Hirghiduși S. D. la succesiunea lui Hirghiduși V., recurenții criticând încheierea și sentința cu motivarea că în mod greșit Hirghiduși S. D. a fost înlăturară de la moștenirea lui Hirghiduși V., deși aceasta fusese înfiată de către Hirghiduși V. și Hirghiduși V..
S-a mai susținut ca un motiv suplimentar că nu s-au respectat de instanță îndrumările date prin decizia de casare 574/20.03.2012.
Nici acest motiv nu este fondat deoar4ece prin decizie au fost admise recursurile lui Hirghiduși M., B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. și intervenienților D., cu motivarea că încheierea de admitere în principiu și sentința 2026/2011 nu sunt motivate în fapt și în drept, nu s-au administrat toate dovezile pentru a se stabili ce bunuri au rămas la decesul fiecărui autor, în vederea stabilirii componenței masei succesorale, care sunt moștenitorii acceptanți, cotele ce le revin și pasivul succesoral.
Este de observat că cu ocazia rejudecării, prima instanță s-a conformat deciziei instanței de casare, fiind ascultați martorii S. V., T. G. ( filele 68,69 ) B. E., M. M., R. Eufimia ( filele 92-95 dosar fond ), s-au pus în discuție toate excepțiile și cererile formulate de părți, astfel că nu poate fi primită această critică.
Nici critica privind evaluarea bunurilor și formarea loturilor nu poate fi primită, pentru considerentele arătate în cuprinsul acestei decizii în recursul formulat de recurenții pârâți.
Alte critici care nu au fost susținute oral se referă numai la cheltuielile de judecată, recurenții susținând că în mod greșit au fost obligați la 1345 lei cu acest titlu către recurentul reclamant.
Critica nu poate fi primită în raport de actele depuse la dosar de către recurentul reclamant și dispozițiile art. 274 c.pr.civ., instanța acordând numai ¼ din cheltuielile de judecată .
Nu a fost încălcat articolul 6 din CEDO deoarece părțile au avut parte de un proces echitabil, au beneficiat de dreptul de apărare, fiind asistate de avocat și nu li s-a încălcat nici un drept procesual.
Pe cale de consecință, văzând și dispozițiile art. 312 c.pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul reclamant Hirghiduși M. V., împotriva sentinței civile nr.850 din 18.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._, recurenții pârâți B. A. V. V., G. Hirghiduși D. V., G. Hirghiduși I. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.11.2012 și a sentinței civile nr. 850 din 18.06.2013 ambele pronunțate de Judecătoria Novaci în dosar nr._ și de recurenții intervenienți D. A. și D. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 06.11.2012 și a sentinței civile nr. 850 din 18.06.2013, ambele pronunțate de Judecătoria Novaci în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Octombrie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, D. F. T. | Judecător, V. G. | Judecător, M. A. C. |
Grefier, C. B. |
Red.VG
j.f.R. F. M.
ex. 2
SL . 31 Octombrie 2013
| ← Pretenţii. Hotărâre din 21-03-2013, Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 858/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
