Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Hotărâre din 06-09-2013, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 06-09-2013 în dosarul nr. 19771/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.366
Ședința publică de la 06 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. B.
Judecător D. F. T.
Grefier E. C.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți C. E. și C. A., împotriva sentinței civile nr. 2235 din 13.03.2013, pronunțată de Judecătoria Tg J., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant C. A., intimatul pârât T. I., intimatul pârât M. M. A. asistat de avocat D. C., intimații pârâți T. T., T. C. asistați de avocat B. A., intimații pârâți V. V., P. D., lipsă fiind apelanta reclamantă C. E., intimații pârâți V. I., P. B. V., P. O. F., T. Rădița, P. A., C. I. A., C. A., M. M., M. F. și intimații M. A. Naționale, O. de C. și Publicitate Imobiliară Gorj.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură s-au depus concluzii scrise din partea intimaților pârâți P. D., P. A., din partea apelanților C. A., C. E., însoțite de următoarele înscrisuri în xerocopie: cerere de înscriere înregistrată sub nr. 451/19.1.2006; încheierea nr._ emisă de OCPI Gorj; chitanțele nr._, 873/12.01.2006; încheierea nr. 453 conex 1007 conex 451/1 conex 467 conex 463 conex 730 conex 464/2006 emisă de OCPI Gorj; extras de carte funciară, plan parter.
Nemaifiind alte cereri de formulat, s-a acordat cuvântul părților.
Apelantul reclamant C. A. a solicitat în principal admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii ce are ca obiect rectificarea cărții funciare_ provenită din conversia cărții funciare nr._, iar în subsidiar a solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului .
Avocat B. A. pentru intimații pârâți T. T., T. C. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, invocând în drept dispozițiile art. 115-118 c.pr.civ. și art. 274 c.pr.civ.
S-a susținut că prima instanță a analizat în mod obiectiv probatoriul administrat în cauză, respingând acțiunea reclamanților sub ambele capete de cerere, nefiind în ipoteza niciunuia din cazurile prevăzute de Legea 7/1996, lege aplicabilă în cazul de față de rectificare a cărții funciare .
Avocat D. C. pentru intimatul pârât M. M. A. a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Intimatul pârât T. I. a solicitat respingerea apelului ca nefondat .
Intimata pârâtă V. V. a solicitat admiterea apelului declarat de reclamantul C. A..
Intimatul pârât P. D. a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._ /2013, ccpetenții C. A. și C. A., în contradictoriu cu intimații M. A. Naționale și OCPI Gorj J., au solicitat instanței rectificarea cărții funciare_ provenită din conversia cărții funciare nr._ și rectificarea încheierii nr._/14.05.2012 și a releveului care a stat la baza acestora, în sensul radierii holurilor pentru apartamentele nr.1, 6, 7 și 8, arătând că sunt proprietarii apartamentului în baza contractului de vânzare - cumpărare nr.42/22.12.2005, având calitatea de cumpărători, iar intimatul M.A.N. are calitatea de vânzător, iar în baza releveului efectuat de expertul M. M. A., imobilul a fost intabulat.
Au arătat reclamanții că prin sentința civilă nr._/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosar nr._/313/2010 a fost admisă acțiunea iar ei au fost obligați să ridice pereții în suprafață de 2,4 mp, astfel încât să se elibereze suprafața de 2,4 mp din sala din față, să desființeze debaraua și sala închisă de pe sala din spate și așa cum rezultă din contractul menționat, suprafața vândută/cumpărată nu include cele două săli pentru care nu există acte.
Au mai arătat că prin decizia civilă nr.240/22.05.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a admis apelul lor, s-a modificat sentința apelată, respingându-se acțiunea, iar prin decizia nr._/06.11.2012 Curtea de Apel C. a admis recursul declarat, a fost modificată decizia Tribunalului Gorj în sensul respingerii apelului și reținerii sentinței Judecătoriei Tg-J..
Au susținut de asemenea că la baza contractului de vânzare - cumpărare a stat contractul de închiriere care nu cuprinde sălile ca și actul de dezmembrare și că din moment ce sălile nu au fost intabulate, nici holurile de acces pentru apartamentele nr. 1,6,7,8 din acest .bulate.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.907 și următoarele N.C.C.
Prin cererea formulată la data de 14.12.2012 reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților V. I. și V. V., P. B. V., P. O. F., T. I., T. Rădița, P. D., P. A., Taurul T., Taurul C., C. I. A., C. A., M. M., M. F. și M. M. A..
La termenul din 16.01.2013 petenții C. A. și C. A. au formulat precizare la acțiune înțelegând să solicite instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se constate în contradictoriu cu toți pârâții că suprafața de 4,41 mp însemnând 14,30 % din părțile comune ale imobilului se află în proprietatea exclusivă a reclamanților cuprinsă în contractul de vânzare cumpărare și coproprietatea asupra părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente este reglementată de art. 646 și urm. din NCC.
Că, numai dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată.
Au mai arătat că sunt considerate părți comune: terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafața construită, cât și din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafață excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăți obișnuite; că raportat la textul de lege enunțat, suprafața de 8,7 mp nu este în coproprietate forțată și perpetuă prin natura sa, deoarece este vorba de holul din fața apartamentului, iar fiecare dintre cele 8 ce compun imobilul respectiv are ieșire separată și independentă, accesul proprietarilor nedepinzând de holul la care facem referire și trecerea oricărui dintre proprietarii vecini prin acest spațiu este inutilă și va face decât să stânjenească, deoarece ferestrele apartamentului sunt exact pe acest hol.
Că, în același imobil s-a dispus intabularea de construcții efectuate pe spațiile comune către T. Tiberu și C., T. I. și Rădița, C. I. și A., Pasareanu B. V. și O. F..
La data de 15.02.2012, pârâții Taurul T. si Taurul C., au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii cu precizarea ulterioară.
La data de 20.02.2013, pârâtul M. A. Naționale a formulat întâmpinare, prin s-a arătat că apartamentele din imobilul 663 situat în municipiul Tg.J., ..52, jud.Gorj, înscrise în Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului sub nr.MF103930, cod clasificare 8.29.09, au trecut în proprietatea privată a statului și administrarea Ministerului A. Naționale în baza H.G._ pentru aprobarea Normelor metodologice privind vânzarea de către M. A. Naționale a locuințelor de serviciu pe care le are în administrare și trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor locuințe din administrarea sa. Aceste apartamente au făcut obiectul vânzării către titularii contractelor de închiriere în condițiile Legii nr.562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au in administrare sj ale Normelor metodologice aprobate prin H.G. 195/2005. Unitatea Militară nr.025I7 C. a fost abilitată în baza Ordinului ministrului apărării naționale nr.M.60/2005 pentru abilitarea centrelor de domenii și infrastructuri din subordinea Direcția Domenii și Infrastructuri să vândă unele locuințe de serviciu din administra rea MAp.N., să vândă locuințele de serviciu aflate în domeniul privat al statului și administrarea M.. adresa arătată mai sus.
Pentru a fi vândute și ulterior ipotecate în favoarea vânzătorului, locuințele trebuiau înscrise în Cartea Funciară distinct, pe apartamente cu suprafețe în folosință exclusivă și cu suprafețe în folosință comună. Documentația de înscriere în cartea funciară a condominiilor a fost întocmită de către ing. M. M. A., persoană autorizată de OCPI să execute lucrări de specialitate, agreată și de către cumpărători conform Cererii de recepție pe care o anexăm.
La data de 06.03.2013 petenții au precizat acțiunea în sensul că solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate, în contradictoriu cu pârâții M. A. Naționale, V. I., V. V., P. B. V., P. O. F., T. I., T. Rădița, P. D., P. A., T. T., T. C. C. I. A., C. A., M. M., M. F. că suprafața de 5,8 mp sala fata si 5,87mp sala spate însemnând 14.04% din părțile comune ale imobilului se află în proprietatea exclusivă a reclamanților cuprinsă în contractul de vânzare cumpărare nefiind comune prin natura lor și definiția legii .
Au arătat că, coproprietatea asupra părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente este reglementată de art.646 și urm. din Noul cod civil și numai dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidențial există spatii cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spatiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată.
Prin sentința civilă nr. 2235 din 13.03.2013, pronunțată de Judecătoria Tg J., în dosarul nr._ s-a respins acțiunea așa cum a fost precizată ulterior formulată de petentul C. A., domiciliat în Tg-J., ..58D, ., în contradictoriu cu intimații M. A. Naționale, cu sediul în București, sector 5, ., OCPI Gorj cu sediul în Tg-J., .. 3, județul Gorj, V. I., V. V., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., P. B. V., P. O. F., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., T. I., T. Rădița, domiciliați în Tg-J., ..58D, ., P. D., P. A., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., Taurul T., Taurul C., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., C. I. A., C. A., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., M. M., M. F., domiciliați în Tg-J., ..58D, . și M. M. A. - Biroul de Expertize Gorj.
Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâții Taurul T. și Taurul C..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de avocat G. C. că în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 109 cod proc civilă, caz în care ar fi fost incidentă într-o măsură aplicare unei astfel de sancțiuni, astfel că instanța nu s-a pronunțat asupra acestei excepții întrucât nu este o excepție propriu zisă, menționată printre cele enumerate de legislația în vigoare.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin contractul de vânzare – cumpărare cu plata în rate nr. 42 din 22.12.2005, reclamanții C. A. și C. E. au cumpărat de la M. A. Naționale prin reprezentanți apartamentul nr.4 din imobilul situat în Tg.-J., ..58, Pavilionul D, jud. Gorj; în acest contract s-a menționat că locuința cu numărul cadastral 6970/1/4 este compusă din 3 camere de locuit cu dependințe, cu o suprafață totală de 57,14 mp în proprietate exclusivă, precum și cota indiviză de 14,30% din suprafața transmisă părților comune ale imobilului, respectiv 8,87 mp.
S-a menționat totodată că odată cu locuința se transmite cumpărătorului și dreptul de folosință pe durata existenței construcției asupra a 14,30% din terenul aferent locuinței, iar dreptul de proprietate al reclamanților a fost intabulat în cartea funciară_ .
S-a reținut că prin acțiunea de față reclamanții au solicitat rectificarea cărții funciare_ provenită din conversia cărții funciare nr._, precum și rectificarea încheierii nr._/2012 emisă de OCPI Gorj la data de 14.05.2012, în sensul radierii holurilor de acces pentru apartamentele 1,6, 7 și 8, ulterior precizându-și acțiunea că înțeleg să se constate că suprafața de 5,8 mp sala fata si 5,87mp sala spate însemnând 14.04% din părțile comune ale imobilului se află în proprietatea exclusivă a reclamanților cuprinsă în contractul de vânzare cumpărare nefiind comune prin natura lor și definiția legii .
Instanța a reținut că, coproprietatea forțată este acea formă de proprietate comună pe cote părți care are ca obiect un lucru care, prin natura sa, este susceptibil să fie folosit în mod permanent de către două sau mai multe persoane, fără posibilitatea de a fi supus partajului judiciar,iar bunul care formează obiectul acestui tip de proprietate comună pe cote părți este, în principiu, un bun a cărui destinație constă în asigurarea utilizări normale a două sau mai multor bunuri principale deținute în regim de proprietate exclusivă sau chiar de coproprietate obișnuită ori de devălmășie.
Pentru o asemenea situație, articolul 647 alin.2 N.C.Civ. prevede că atunci când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului principal; iar raportul de accesorietate dintre bunul aflat în coproprietate și bunurile deservite de acesta explică de ce înstrăinarea dreptului de proprietate asupra unuia din bunurile principale atrage automat, chiar în lipsa unor clauze în acest sens, înstrăinarea cotei părți pe care transmițătorul o deținea din dreptul de proprietate asupra bunului accesoriu.
Că, articolul 647 alin. 1 N.C.Civ. a prevăzut posibilitatea ca fiecare titular să poată utiliza bunul respectiv fără a avea nevoie de consimțământul tacit ori expres al celorlalți coproprietari, însă cu respectarea a două limite, respectiv de a respecta destinația bunului și de a permite exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari, adică să nu aducă atingere drepturilor simultane și concurente de aceeași natură ale celorlalți coproprietari și că nici un coproprietar nu poate face acte de dispoziție cu privire la întregul bun proprietate comună.
S-au avut în vedere dispozițiile articolului 648 alin.1 N.C.Civ. care stabilește că dacă într-o clădire sau ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație, având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun, sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată, iar la aliniatul 2 al aceluiași articol dispune că „Părțile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spațiile locative care constituie bunurile principale”,iar articolul 649 alin.1 N. C. civ. enumeră părțile comune dintr-o clădire, precizând printre altele și scările, terasele, casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, curtea interioară, fundația, structura de rezistență, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți și /sau spațiile comune.
Că, stabilirea cotelor părți se face prin raportarea suprafeței utila a fiecărui spațiu locativ la totalul suprafeței utila a spațiilor locative din clădire,iar cota parte din dreptul de proprietate asupra părților comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spațiului din clădire care constituie bunul principal, așa încât înstrăinarea sau ipotecarea cotei părți nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal.
S-a reținut că în cauză există pe de o parte dreptul de proprietate exclusivă asupra bunului principal reprezentat de fiecare apartament al părților, ce aparține fiecărui proprietar, și pe de altă parte, dreptul de proprietate comună pe cote părți forțată asupra bunurilor considerate accesorii pe lângă bunurile principale ( holuri de acces și teren aferent) drept care aparține tuturor coproprietarilor.
C. parte aferentă fiecărui apartament care este calculată proporțional cu raportul dintre suprafața locativă a acestuia și suprafața locativă a tuturor apartamentelor, este importantă pentru stabilirea participării la cheltuielile comune, însă nu are relevanță pentru folosirea bunurilor comune și fiecare copărtaș poate folosi nestingherit aceste bunuri indiferent de cota parte, având obligația de a nu aduce atingere dreptului celorlalți coproprietari.
A reținut instanța că mai mulți proprietari din imobil, printre care și reclamanții din prezenta cauză și-au extins locuințele, prin ocuparea unor porțiuni din spațiile comune sală față și spate, solicitând și dobândirea în proprietate exclusivă a acestor suprafețe din părțile comune ale imobilului, apreciindu-se că această atitudine a coproprietarilor nu respectă principiile ce vizează proprietatea comună forțată și perpetuă, reprezentând o încălcare, o știrbire a dreptului de proprietate al celorlalți, cu atât mai mult cu cât, o parte dintre pârâți nu au fost de acord cu atitudinea reclamanților și nici cu prezenta cerere.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții C. E. și C. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii ce are ca obiect rectificarea cărții funciare_ provenită din conversia cărții funciare nr._, iar în subsidiar a solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului .
S-a susținut că prima instanță a respins acțiunea reclamanților fără a analiza cu obiectivitate probatoriul administrat în cauză, întrucât din documentele depuse la dosar și din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare nr.42/22.12.2005 încheiat între apelanții reclamanți și M.A.N. rezultă că în condițiile în care ar fi obligați să rămână în indiviziune cu ceilalți coproprietari pe spațiile comune le-ar fi afectat dreptul de proprietate și dreptul la intimitate, invocând dispozițiile art.26 alin.1 din Constituția României, că instanța de fond ar fi trebuit să dispună o cercetare la fața locului .
S-a mai arătat că prima instanță nu a cercetat nici faptul că din documentele care au stat la baza întocmirii cărții funciare_ reiese faptul că acestea au suferit modificări, ștersături și adăugiri în sensul că inițial le-a fost acordată în proprietate exclusivă, iar prin documentația cadastrală întocmită de inginer M. le-a fost luată din proprietatea exclusivă, trecându-se în indiviziune.
S-a mai susținut de către apelanții reclamanți că spațiile denumite sală față și sală spate nu sunt spații în afara clădirii ele fiind în dreptul fiecărui apartament pe lungimea acestuia, fiind în realitate balcoane ce deservesc apartamentul în fața căruia se află.
Cu referire la articolul 647 alin. 1 C .pr.civ., apelanții au arătat că destinația bunului a fost respectată și că acest spațiu nu folosește celorlalți proprietari pentru acces.
Intimații pârâți T. T. și T. C. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, invocând în drept dispozițiile art. 115-118 c.pr.civ. și art. 274 c.pr.civ.
S-a susținut că prima instanță a analizat în mod obiectiv probatoriul administrat în cauză, respingând acțiunea reclamanților sub ambele capete de cerere, nefiind în ipoteza niciuna din cazurile prevăzute de Legea 7/1996, lege aplicabilă în cazul de față de rectificare a cărții funciare .
Au arătat pârâții că reclamanții prin acțiunea formulată recunosc că în prezent toți proprietarii de apartamente din blocul 58 D sunt coproprietari asupra părților și spațiilor comune ale acestui . spatele și din fașa blocului, fiind o coproprietate forțată și perpetuă și care nu poate înceta prin partaj.
Au mai susținut pârâții că la momentul dobândirii apartamentelor de la fostul proprietar, atât reclamanții, cât și pârâții au întocmit un act de dezmembrare cu nr. A 202/2006, act ce a stabilit clar întinderea dreptului de proprietate pentru cele 8 apartamente din . regimului juridic de părți comune pentru sala din față de 31,29 mp și sala din spate de 30,7 mp și terenul aferent acestora .
Intimații pârâți P. D. și P. A. prin întâmpinarea formulată au solicitat respingerea apelului formulat de reclamanți, întrucât prima instanță a apreciat în mod corect administrata în cauză, cercetarea locală și expertiza tehnică nefiind utile cauzei, că actul de dezmembrare cu nr. A 202/2006 a stabilit clar întinderea dreptului de proprietate pentru cele 8 apartamente din . regimului juridic de părți comune pentru sala din față de 31,29 mp și sala din spate de 30,7 mp și terenul aferent acestora .
Pârâta M. A. Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanție de fond ca fiind temeinică și legală, apreciind că prima instanță a analizat și apreciat în mod corect probatoriul administrat în cauză respingând acțiunea reclamanților sub ambele capete de cerere, invocând în drept dispozițiile art. 115-118 și 129 alin. 1 cod procedură civilă .
Tribunalul, analizând motivele de apel formulate de apelanții reclamanți le apreciază ca fiind neîntemeiate, urmând a fi respins apelul acestora, cu următoarea motivare ;
Prin cererea introductivă petenții C. A. și C. A., în contradictoriu cu intimații M. A. Naționale și OCPI Gorj J., au solicitat instanței rectificarea cărții funciare_ provenită din conversia cărții funciare nr._ și rectificarea încheierii nr._/14.05.2012 și a releveului care a stat la baza acestora, în sensul radierii holurilor pentru apartamentele nr.1, 6, 7 și 8, arătând că sunt proprietarii apartamentului în baza contractului de vânzare - cumpărare nr.42/22.12.2005, având calitatea de cumpărători, iar intimatul M.A.N. are calitatea de vânzător, iar în baza releveului efectuat de expertul M. M. A., imobilul a fost intabulat.
Din probatoriile dosarului rezultă că prin contractul de vânzare – cumpărare cu plata în rate nr. 42 din 22.12.2005, reclamanții C. A. și C. E. au cumpărat de la M. A. Naționale apartamentul nr.4 din imobilul situat în Tg-J., ..58, Pavilionul D, jud. Gorj, menționându-se în contract că locuința cu numărul cadastral 6970/1/4 este compusă din 3 camere de locuit cu dependințe, cu o suprafață totală de 57,14 mp în proprietate exclusivă, precum și cota indiviză de 14,30% din suprafața transmisă părților comune ale imobilului, respectiv 8,87 mp, arătându-se totodată că odată cu locuința se transmite cumpărătorului și dreptul de folosință pe durata existenței construcției asupra a 14,30% din terenul aferent locuinței, iar dreptul de proprietate al reclamanților a fost intabulat în cartea funciară_ .
Susținerea apelanților prin care au arătat instanța de fond le-a respins acțiunea fără a analiza probatoriul administrat nu este întemeiată, instanța de fond în mod corect a respins acțiunea reclamanților, reținându-se că, coproprietatea forțată este acea formă de proprietate comună pe cote părți care are ca obiect un lucru care, prin natura sa este susceptibil să fie folosit în mod permanent de către două sau mai multe persoane, fără posibilitatea de a fi supus partajului judiciar,iar bunul care formează obiectul acestui tip de proprietate comună pe cote părți este, în principiu, un bun a cărui destinație constă în asigurarea utilizări normale a două sau mai multor bunuri principale deținute în regim de proprietate exclusivă sau chiar de coproprietate obișnuită ori de devălmășie.
Prin acțiunea de față reclamanții au solicitat rectificarea cărții funciare_ provenită din conversia cărții funciare nr._, precum și rectificarea încheierii nr._/2012 emisă de OCPI Gorj la data de 14.05.2012, în sensul radierii holurilor de acces pentru apartamentele 1,6, 7 și 8, ulterior precizându-și acțiunea că înțeleg să se constate că suprafața de 5,8 mp sala fata si 5,87mp sala spate însemnând 14.04% din părțile comune ale imobilului se află în proprietatea exclusivă a lor, cuprinsă în contractul de vânzare cumpărare, nefiind comune prin natura lor și definiția legii.
Se reține că stabilirea cotelor părți se face prin raportarea suprafeței utile a fiecărui spațiu locativ la totalul suprafeței utile a spațiilor locative din clădire, iar cota parte din dreptul de proprietate asupra părților comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spațiului din clădire care constituie bunul principal, așa încât înstrăinarea sau ipotecarea cotei părți nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal.
S-a reținut în mod corect că în cauză există pe de o parte dreptul de proprietate exclusivă asupra bunului principal reprezentat de fiecare apartament al părților, ce aparține fiecărui proprietar, și pe de altă parte, dreptul de proprietate comună pe cote părți forțată asupra bunurilor considerate accesorii pe lângă bunurile principale (holuri de acces și teren aferent) drept care aparține tuturor coproprietarilor, iar cota parte aferentă fiecărui apartament care este calculată proporțional cu raportul dintre suprafața locativă a acestuia și suprafața locativă a tuturor apartamentelor, este importantă pentru stabilirea participării la cheltuielile comune, însă nu are relevanță pentru folosirea bunurilor comune și fiecare copărtaș poate folosi nestingherit aceste bunuri indiferent de cota parte, având obligația de a nu aduce atingere dreptului celorlalți coproprietari.
Dispozițiile art.647 alin. 2 C.civ. prevede că atunci când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu bunul principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului principal, raportul de accesorietate dintre bunul în coproprietate și bunurile deservite de acesta explică de ce înstrăinarea dreptului de proprietate asupra unuia din bunurile principale atrage și înstrăinarea cotei părți pe care înstrăinătorul o deținea din dreptul de proprietate asupra bunului accesoriu.
Potrivit art.647 alin. 1 Noul cod civil este prevăzută posibilitatea ca fiecare titular să poată utiliza bunul respectiv fără a avea nevoie de consimțământul tacit sau expres al celorlalți coproprietari, însă cu respectarea destinației bunului și de a permite exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari.
În art.649 Noul cod civil sunt enumerate părțile comune dintr-o clădire precizându-se printre altele și scările, terasele, casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, curtea interioară, fundația, structura de rezistență, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți.
Din probele administrate în cauză rezultă că spațiile denumite sală față și sală spate nu sunt spații în afara clădirii, ci în realitate sunt balcoane ce deservesc apartamentul în fața căruia se află.
Susținerea apelanților prin care au arătat că se impunea să li se atribuie în proprietate exclusivă aceste spații nu este întemeiată, prevederile art. 650 din Noul Cod civil permit atribuirea părților comune în folosință exclusivă coproprietarilor numai dacă prin acestea nu sunt lezate drepturile celorlalți coproprietari, nefiind permisă atribuirea în proprietate exclusivă a acestor părți comune așa cum solicită reclamanții.
C. parte din dreptul de proprietate asupra părților comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spațiului din clădire care constituie bunul principal, așa încât înstrăinarea sau ipotecarea cotei părți nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal, astfel că nu se impunea efectuarea unei cercetări locale, așa cum susțineau apelanții .
Astfel, instanța de fond a analizat cu obiectivitate probatoriul administrat în cauză, reținându-se corect că prin atitudinea coproprietarilor nu sunt respectate principiile ce vizează proprietatea comună forțată și perpetuă, fiind încălcat dreptul de proprietate a celorlalți cu atât mai mult cu cât, o parte dintre pârâți nu au fost de acord cu solicitarea reclamanților.
Față de aceste considerente, tribunalul în baza art.296 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat, iar în baza art.274 C.pr.civ., apelanții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către intimații T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți C. E. și C. A., domiciliați în Tg-J., ..58 D ., împotriva sentinței civile nr.2235 din 13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A. Naționale, cu sediul în București, sector 5, ., OCPI Gorj cu sediul în Tg-J., .. 3, județul Gorj, V. I., V. V., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., P. B. V., P. O. F., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., T. I., T. Rădița, domiciliați în Tg-J., ..58D, ., P. D., P. A., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., Taurul T., Taurul C., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., C. I. A., C. A., domiciliați în Tg-J., ..58D, ., M. M., M. F., domiciliați în Tg-J., ..58D, . și M. M. A. - Biroul de Expertize Gorj.
Obligă apelanții la 700 lei cheltuieli de judecată către intimații T..
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Septembrie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, V. B. | Judecător, D. F. T. | |
Grefier, E. C. |
Red. V.B.
Jud. fond. R.B.T.
Tehnored. SL.
24 . Septembrie 2013
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1199/2013. Tribunalul GORJ | Anulare act. Decizia nr. 147/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
