Partaj judiciar. Decizia nr. 2378/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2378/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 29-11-2013 în dosarul nr. 3953/317/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 2378
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte A. E. S.
Judecător V. B.
Judecător N. B.
Grefier E. C.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții - reclamanți N. D. și N. M. împotriva sentinței civile nr. 267/27.01.2012 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunesti in dosarul nr._ in contradictoriu cu intimații P. - D. O. R. și R. R. C., având ca obiect partaj succesoral.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursul în stare de judecată s-a trecut la soluționare pe excepția perimării.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Tg-Cărbunești la data de 21.10.2011 sub nr._ reclamanții N. D. și N. M. M. au chemat în judecată pe pârâții Pârvanescu D. O. R., R. R. C. și R. R. D., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună deschiderea succesiunii defunctei R. M., să se constate că părțile sunt moștenitori acceptanți în termenul prev. de art.700 C.civ, să se dispună partajarea masei succesorale pe cote părți indivize moștenitorilor legali și testamentari, să se constate că între reclamanți și autorii pârâților s-au încheiat mai multe convenții(promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare), care vizau înstrăinarea apartamentului nr.11, situat în București, Calea Victoriei,, nr.124, ., imobil fiind achiziționat sub regimul Legii nr.112/1995 și pe cale de consecință să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare având ca obiect acest imobil.
În motivare reclamanții au arătat că defuncții R. C. și R. M. au încheiat contract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul în cauză cu PMB-DPI-DGAFI, cu plata în rate, reclamanții fiind giranți în acest contract, calitate în care toate ratele au fost achitate, fiindu-le oprite din drepturile salariale, că promitenta vânzătoare le-a lăsat un testament prin care i-a numit legatari universali asupra bunurilor sale, legat ce viza în realitate promisiunea de vânzare cumpărare a imobilului apartament, situat în București, Calea Victoriei, nr.124, ., că motivul pentru care nu s-a putut perfecta actul autentic de vânzare cumpărare pe acest imobil a fost interdicția instituită de dispoz.9 din Legea nr.112/1995 care interziceau vânzările către terțele persoane în termenul de 10 ani și nici nu aveau interes deoarece prețul a fost plătit integral de către reclamanți.
Au mai arătat că masa succesorală se compune din mai multe bunuri imobile și imobile astfel încât nu se poate reține faptul că au încălcat rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari.
În drept au fost invocate dispoz.art.700 și urm.C.civ, art.111 C.pr. civ, art.112 și urm.C.pr. civ și art.728 C. civ.
Acțiunea a fost timbrată cu 550 lei taxă de timbru pe capătul de cerere privind dezbaterea partajului, conform chitanțelor din data de 20.10.2011, 28.11.2011(filele 4 și 21) și cu 1811 lei taxă de timbru aferentă capătului de cerere privind acțiunea în constatare, conform chitanței aflată la fila 14.11.2011 (fila 29) și timbru judiciar de 5 lei.
La termenul de judecată din dat de 1.12.2011, av.Țiu N. A. a depus în copie un set de acte: extrase de pe actele de deces al def. R. R. D. și R. M., înscrisul intitulat „ testament”, referat întocmit de BNP Mentor București din data de 10.06.2009, garanții contractuale, contract de vânzare cumpărare cu plata în rate nr.N 3769 din 05.10.2000, contract de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr.2215/21.09.2000 de B.N.P. nr.110 I.N. București,, contract de uzufruct autentificat sub nr.3290/23.10.2001 de B.N.P. I. N. București, certificat deces R. C., cererea pârâtului R. R. C. pentru dezbaterea succesiunii de pe urma autoarei R. M. formulată în 11.0.2009 și declarația acestuia autentificată sub nr.2493/11.06.2009 de B.N.P. C. C. din Tg-Cărbunești.
Întrucât din actele depuse de av.Țiu N. A. la acest termen de judecată a rezultat că pârâtul R. R. D. este decedat din data de 24.12.2004, instanța a pus în discuție excepția lipsei capacității de folosință a acestui pârât, excepție care prin încheierea din data de 16.12.2011 a fost admisă și în consecință a fost înlăturat ca parte pe R. R. D..
Prin sentința civilă nr.267/27.01.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea având ca obiect partaj judiciar formulată de reclamanții N. D. și N. M. M., ambii cu domiciliul ales în București, ., nr.114, sector 1 și pentru comunicare în București, ..124, ., sector 1, împotriva pârâților Pârvanescu D. O. R., cu domiciliul în București, ..52, ..A, ., sector 6 și R. R. C., cu domiciliul în București, ., .,..
Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța că potrivit art. 109 alin. 2 din Cod procedură civila, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata.
La alineatul 4 al articolului 109 s-a prevăzut că la sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil și de lege, neîndeplinirea procedurii prealabile putând fi invocată și de către instanță din oficiu.
Din interpretarea acestor dispoziții legale a rezultat că procedura prealabilă este imperativă, astfel că anterior formulării cererii de chemare în judecata pentru dezbaterea procedurii succesorale, reclamanții aveau obligația de a solicita eliberarea încheierii cu privire la verificarea evidențelor succesorale, încheiere ce urma să fie anexată la cererea de chemare în judecată, procedura prealabila fiind o condiție de admisibilitate a acțiunii.
Cum, în cauză, astfel cum a precizat în instanță, reclamanții nu au urmat procedura prevăzută de art.109 alin. 4 Cod procedură civilă,instanța a respins acțiunea, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, acțiunea în constatare fiind subsecventă cererii de partaj succesoral.
Împotriva sentinței au formulat recurs recurenții reclamanți criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate cu motivarea că instanța de fond greșit a respins acțiunea motivat de faptul că nu ar fi parcurs procedura prevăzută de dispozițiile art.1091 alin. 4 C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de 18 mai 2012 cauza a fost suspendată în baza art.242 pct.2 C.pr.civ. pentru lipsa nejustificată a părților, iar de la această dată și până în prezent părțile nu au solicitat reluarea judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de18 mai 2012, dată la care cauza a fost suspendată potrivit art.242 pct.2 C.p.civ. și de la această dată dosarul a rămas in nelucrare mai mult de un an, nici una dintre părți neformulând cerere de repunere a cauzei pe rol. În conformitate cu dispozițiile art.248 C.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 C.pr.civ. perimarea se poate constata din oficiu.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior instanța va constata perimată cererea de chemare în judecată, cauza rămânând în nelucrare din vina părților mai mult de un an.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul formulat de recurenții reclamanți N. D. și N. M. împotriva sentinței civile nr.267/27.01.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunesti in dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații P.-D. O. R. și R. R. C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, V. B. | Judecător, N. B. |
Grefier, E. C. |
Red.N.B.
Tehnored.L.M.
Jf.C.L.M.
Ex.2/17 decembrie 2013
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 06-03-2013, Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1810/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
