Contestaţie la executare. Decizia nr. 661/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 661/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 16862/318/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.661
Ședința publică din data de 23 iunie 2014
Completul compus din:
Președinte V. B.
Judecător N. B.
Grefier O.-D. M.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 13.06.2013 privind apelul declarat de apelanții contestatori B. S. D., primar al comunei Fărcășești și C. L. Fărcășești împotriva sentinței civile nr.1448 din 05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații B. A. și Biroul Executorului Judecătoresc G. N., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au lipsit părțile.
Procedura de citare din ziua dezbaterilor este legal îndeplinită.
Deliberând, tribunalul pronunță următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.11.2013 sub nr._ contestatorii B. S. D., Primarul Comunei Fărcășești și C. L. Fărcășești, în contradictoriu cu intimații Biroul Executorului Judecătoresc G. N. și B. A., au formulat contestație împotriva executării silite din dosarul nr.15/E/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. N., solicitând anularea actelor de executare și suspendarea executării silite.
În motivare au arătat că le-a fost comunicată somația din data de 16.10.2013 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc G. N. în dosarul execuțional nr.15/E/2013 fără alte acte, punându-li-se în vedere să se conformeze dispozitivului sentinței civile nr.2061/01.03.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2012 și să repună intimatul în situația anterioară, să plătească indemnizația în cuantum de 21.556 lei și cheltuieli de executare.
Au susținut că în speță creanța nu era exigibilă, întrucât obligația debitorului nu era ajunsă la scadență, iar declararea recursului împotriva sentinței menționate suspendă executarea, în cauză prin decizia nr._/11.09.2013 a Curții de Apel C. fiind admis recursul și modificată în parte sentința, așa încât cererea de executare fiind formulată și depusă înaintea declarării căii de atac este nelegală încheierea de încuviințare a executării silite, întrucât hotărârea nu constituie titlu executoriu, iar creanța nu este certă, lichidă și exigibilă.
Au mai arătat că cererea de executare silită nu cuprinde toate elementele prevăzute de dispozițiile art.663 Cod pr.civ. nefiind depus titlul executoriu și taxa de timbru, iar executorul nu a emis încheierea de deschidere a dosarului de executare, că s-a perimat executarea silită, că în speță C. L. Fărcășești nu are calitatea de debitor, iar încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nu a fost comunicată, lipsind totodată dovada avansării acestora.
Prin cerere precizatoare au arătat că înțeleg să renunțe la judecarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite (fila 30).
În drept, au invocat dispozițiile art.711 și următoarele Cod pr. civ.
În dovedire, au solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, iar în susținere au depus la dosarul cauzei hotărâri civile, somație, HCL nr.3/29.06.2012 (filele 9-17, 32-33).
Contestația la executare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.050 lei (filele 7, 31).
În cauză intimatul B. A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului L. Fărcășești și a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.
În motivare, a arătat că în mod corect a fost încuviințată executarea silită, că au fost comunicate toate înscrisurile de către executor, contestatorii cunoscând chiar și data formulării cererii de executare, care a fost întocmită în mod legal, că a fost suspendat cursul executării silite pe timpul judecării recursului, iar în privința cheltuielilor de executare, dovada achitării acestora se află la dosarul de executare.
La solicitarea instanței, potrivit art.716 alin.2 Cod pr.civ, Biroul Executorului Judecătoresc G. N. a comunicat dosarul de executare nr.15/E/2013 în copie certificată.
Prin sentința civilă nr.1448/05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă excepția tardivității formulării contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, excepție invocată din oficiu de către instanță și a fost respinsă ca tardiv formulată contestația împotriva acestei încheieri. A fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului L. Fărcășești invocată de către intimat prin întâmpinare, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroul Executorului Judecătoresc G. N. invocată din oficiu de către instanță și a fost respinsă contestația față de acesta ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. S-a luat act de renunțarea contestatorilor la capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
A fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul B. S. D., Primar al Comunei Fărcășești în contradictoriu cu intimatul B. A. și a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul C. L. Fărcășești și au fost anulate în parte formele de executare din dosarul execuțional nr.15/E/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. N. în privința acestui contestator.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a verificat mai întâi excepțiile de procedură, precum și a cele de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În ceea ce privește excepția de procedură a tardivității formulării contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare invocată din oficiu de către instanță, s-a reținut că este întemeiată, față de data comunicării încheierii aflată la dosarul de executare (21.10.2013) odată cu somația, respectiv încheierea de încuviințare a executării silite și titlul executoriu, în condițiile în care 06.11.2013 este data înregistrării contestației pe rolul instanței, fiind depășit termenul de 5 zile prevăzut de dispozițiile art.714 alin.2 Cod pr.civ, astfel că instanța o a admis-o și a respins ca tardiv formulată contestația împotriva acestei încheieri.
În privința excepției de fond a lipsei calității procesuale active a Consiliului L. Fărcășești invocată de către intimat prin întâmpinare, instanța a reținut-o ca neîntemeiată și a respins-o ca atare, reținând că potrivit art.711 alin.1 Cod pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, categorie în care se regăsește C. L. Fărcășești, împotriva sa încheindu-se acte de executare în dosarul execuțional nr.15/E/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. N..
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc G. N. invocată din oficiu, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între persoana chemată în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății. Astfel, s-a reținut că potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.188/2000, executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, așa încât nu pot avea calitatea de parte într-o contestație la executare în care raporturile juridice sunt stabilite între creditor și debitor și excepția invocată din oficiu a fost admisă, în consecință fiind respinsă contestația față de Biroul Executorului Judecătoresc G. N. ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Asupra capătului de cerere privind suspendarea executării silite, văzând și prevederile art.9 Cod pr.civ. privind dreptul de dispoziție al părților, față de aspectul că s-a renunțat la judecarea sa, instanța a luat act de această manifestare de voință.
Pe fondul cauzei a reținut instanța că potrivit art.711 alin.1, 3 Cod pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare putându-se cere, după începerea executării, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Astfel, nu a putut fi reținută de către instanță critica potrivit căreia este nelegală încheierea de încuviințare a executării silite întrucât hotărârea nu constituie titlu executoriu, iar creanța nu este certă, lichidă și exigibilă. Astfel, potrivit art.632 alin.1 și 2 Cod pr.civ. executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, constituind titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, or sentința civilă nr.2061/01.03.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2012 reprezintă hotărâre executorie, potrivit art.633 pct.2 Cod pr.civ.
Lipsite de temei sunt și criticile potrivit cărora nu a fost comunicată somația și titlul executoriu, respectiv că cererea de executare silită nu cuprinde toate elementele prevăzute de dispozițiile art.663 Cod pr.civ.și executorul neemițând încheierea de deschidere a dosarului de executare, întrucât din analiza înscrisurilor din dosarul execuțional nr.15/E/2013 al Biroul Executorului Judecătoresc G. N. a rezultat contrariul tuturor acestor susțineri (filele 56-59, 70, 90-93).
În privința susținerii potrivit căreia a intervenit sancțiunea perimării executării silite, s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată, arătând instanța că potrivit art.696 Cod pr.civ. sancțiunea perimării operează în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă șase luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite ce i-a fost solicitat în scris de către executorul judecătoresc, or în speță executorul nu a comunicat în scris creditorului o astfel de solicitare, astfel că termenul de perimare nici nu a început să curgă.
Așa fiind, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de B. S. D. Primarul Comunei Fărcășești.
În ceea ce privește însă apărarea potrivit căreia C. L. Fărcășești nu are calitatea de debitor, s-a reținut de către instanța de fond că prin decizia nr._/11.09.2013 a Curții de Apel C. a fost admis recursul, modificată în parte sentința și respinsă acțiunea față de pârâtul C. L. Fărcășești ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În acest context formele de executare încheiate împotriva acestui contestator în dosarul execuțional nr.15/E/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. N. sunt întocmite contra unei persoane care nu are calitatea de debitor, nefiind astfel participant la executarea silită, potrivit art.644 și următoarele Cod pr.civ, așa încât, în temeiul art.719 alin.1 Cod pr.civ. s-a dispus anularea în parte a acestor forme de executare în privința Consiliului L. Fărcășești, sens în care a fost admisă contestația la executare formulată de către acesta.
În temeiul art.451 și următoarele Cod pr.civ. instanța nu a acordat cheltuieli de judecată în cauză, reținând că intimatul nu a solicitat astfel de cheltuieli, iar contestatorii nu au făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli, în privința taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.050 lei instanța apreciind că nu se impune restituirea potrivit art.45 alin.1 lit.f din OG nr.80/2013, fiind achitată de către contestatorul B. S. D. Primarul Comunei Fărcășești, în privința căruia a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare.
Împotriva sentinței au declarat apel apelanții contestatori B. S. D., primar al comunei Fărcășești și C. L. Fărcășești criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit a fost admisă excepția tardivității formulării contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Fărcășești și a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc G. N. și anulate formele de executare doar în ceea ce privește C. L. Fărcășești. Astfel, atât tip cât a fost atacat în cauza de față inclusiv procesul verbal de cheltuieli executorul judecătoresc are calitate procesuală pasivă în cauză, iar instanța de fond nu a avut în vedere decizia nr.162/22.04.2003 emisă de Curtea Constituțională prin care s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 C.pr.civ.
De asemenea, greșit a fost admisă excepția tardivității contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuitelor de executare, deoarece încheierea de stabilire a acestor cheltuieli nu a fost niciodată comunicată către contestare și, de altfel, nici măcar nu există depusă în copie la dosarul cauzei o asemenea încheiere. De asemenea, această încheiere nu respectă prevederile art.669 C.pr.civ potrivit cărora partea care solicită îndeplinirea unei activități în cadrul executării silite este obligată să avanseze cheltuielile necesare și în cazul de față nu s-a făcut dovada avansării acestor cheltuieli într-un cuantum necunoscut și neprecizat, deoarece somația este emisă pentru un total de_ lei care conține atât debitul, cât și cheltuielile de executare.
O altă critică vizează faptul că s-a pus în executare o creanță care nu era exigibilă și o hotărâre care nu era titlu executoriu, deoarece aceasta este supusă dispozițiilor art.20 din Legea nr.554/2.12.2004 potrivit cărora hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs și recursul suspendă executarea. Astfel, în cazul de față s-a pus în executare sentința nr.2061/1.03.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/95/2012, hotărâre cu privire la care, la momentul demarării actelor de executare se declarase recurs, recurs soluționat prin decizia nr._/11.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel C.. Potrivit dispozițiilor art.632 C.pr.civ. executarea silită se poate realiza numai în temeiul unui titlu executoriu, iar titlul executoriu este hotărârea definitivă în interpretarea dată de art.634 C.pr.civ.
În aceste condiții, având în vedere că cererea de executare silită a fost depusă anterior declarării căii de atac, și anume la data de 02.04.2013, iar recursul a fost soluționat la data de 11.09.2013, toate actele de executare sunt nelegale, inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite. Se impunea nulitatea executării ca urmare a necomunicării titlului executoriu și a somației în condițiile art.666 C.pr.civ, cu atât mai mult cu cât cererea creditorului de executare silită nu cuprinde toate elementele prevăzute de art.663 C.pr.civ.
O altă critică vizează excepția perimării invocată de a apelanta contestatoare în raport de faptul că executorul judecătoresc a fost învestit la data de 02.04.2013, iar primul act de executare a fost realizat la peste 6 luni, și anume la data de 21.10.2013.
La rândul său, intimatul B. A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. S-a arătat că în mod corect au fost soluționate excepția tardivității contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, excepția lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc și fondul cauzei, apreciindu-se în mod just că s-a procedat la executarea silită a unei creanțe exigibile, iar în cauza de față recursul doar suspendă executarea și nu o anulează. Totodată, corect s-a apreciat că în condițiile în care executorul nu a realizat în mod oficial nici o comunicare către creditor nu se poate vorbi despre curgerea termenului de perimare, cu atât mai mult cu cât nu s-au realizat acte de executare datorită recursului declarat în cauză și care a suspendat executarea silită.
Analizând apelul de față tribunalul reține că acesta critică sentința instanței de fond în ceea ce privește soluția dată asupra excepțiilor invocate în cauză, dar și asupra fondului contestației la executare, urmând să analizeze cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc G. N. și excepția tardivității contestației formulate împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc G. N. tribunalul reține că în speța de față se contestă încheierile emise de către organul de executare silită în condițiile art.656 C.pr.civ.prin care s-au stabilit cheltuieli de executare si s-au demarat acte de executare silită, astfel încât nu se poate aprecia că acesta nu are calitate procesuală pasivă în litigiul de față, Biroul Executorului Judecătoresc G. N. fiind citat în cauză pentru ca actele emise de către instanță să îi fie opozabile, în mod greșit reținându-se de către instanța de fond această excepție.
După cum rezultă din dosarul de executare silită depus în copie în fața instanței de fond, prin dovada de înmânare existentă la fila 92 din dosarul de fond și emisă în dosarul nr.15/E/2013 se susține de către executorul judecătoresc că se probează înmânarea către apelanții contestatori a somației din 02.04.2013 și a încheierii nr.15/14.10.2013 prin care s-au stabilit cheltuielile de executare silită. Tribunalul reține însă că în dovada de înmânare existentă la fila 92 din dosarul de fond nu se specifică în formularul prevăzut de lege actele de procedură care au fost comunicate către apelanții contestatori, la rubrica ,,având de înmânat următoarele acte de procedură” nefiind specificat nici un act, astfel încât nu se poate reține că acest înscris face dovada comunicării acestor acte de procedură în conformitate cu prevederile art.163 alin.7 C.pr.civ, art.164 Cpr.civ.și art.666 C.pr.civ.
Astfel, art.163 C.pr.civ.stabilește că în situația în care comunicare aatelor de procedură se realizeză față de funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, dovada de înmânare a actelor de procedură va cuprinde și mențiune despre actele comunicate (în sensul specificării exprese a acestora), iar art.666 C.pr.civ.stabilește că dacă cerere de încuviințare a executării silite a fost încuviințată, executorul va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art.665 C.pr.civ.împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație, iar comunicarea acestor acte (cu excepția cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somație ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor) este prevăzută sub sancțiunea nulității.
Cum nu s-a făcut dovada de către executorul judecătoresc a comunicării titlului ce se execută silit, a procesului verbal de cheltuieli și a încheierii de încuviințare a titlului executoriu (dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare nefiind completată cu arătarea actelor de procedură ce se comunică), iar în speță nu ne aflăm în una dintre situațiile în care executarea se realizează fără comunicarea acestor acte, tribunalul apreciază că excepția tardivității contestației pentru nerespectarea termenului prevăzut de art.669 C.pr.civ. a fost în mod greșit reținută de către instanța de fond și contestația la executare apare ca fiind formulată în termen și împotriva acestui act de executare silită ca, de altfel, împotriva tuturor actelor de executare silită.
În ceea ce privește susținerea apelantei în sensul că executarea silită a fost demarată la data de 02.04.2013 pentru o hotărâre judecătorească ce nu îndeplinea condiția de a fi titlu executoriu la acel moment, tribunalul reține că titlul pus în executare silită este reprezentat de sentința nr.2061/1.03.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/95/2012 având ca obiect anularea unei hotărâri a Primarului comunei Fărcășești prin care s-a dispus încetarea de drept a mandatului viceprimarului Comunei Fărcășești. După cum rezultă din cuprinsul sentinței pronunțate de instanța de contencios administrativ atât în fond, cât și în recurs, acestui litigiu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.554/2003 privind contenciosul administrativ, iar această lege stabilește în art.20 că hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, iar recursul declarat suspendă executarea. Fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată promovată pe rolul instanței de contencios anterior Legii nr.134/2010, în cauză sunt aplicabile prevederile art.300 alin.1 vechiul C.pr.civ. potrivit cărora hotărârile date cu drept de recurs, dar pentru care există o prevedere expresă că recursul suspendă executarea silită nu sunt titluri executorii.
De asemenea, art.632 din legea nr.134/2010 (aplicabil executării silite demarate după . legii nr.134/2010) stabilește că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu și constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. În speța de față, deși hotărârea pusă în executare silită poartă mențiunea că poate fi atacată doar cu recurs și, potrivit art.377 alin.1 pct.1 C.pr.civ.vechi este titlu executoriu, art.20 din legea nr.554/2004 îi suprimă această calitate, menționând în mod expres că recursul declarat împotriva unei asemenea hotărâri suspendă executarea. Fiind vorba despre o excepție de la regula generală stabilită de art.377 C.pr.civ.(deoarece titlului supus executării silite îi sunt aplicabile prevederile speciale ale contenciosului administrativ) apare ca întemeiat motivul de nulitate al actelor de executare invocat de către apelanții contestatori și referitor la faptul că acele de executare silită au fost realizate în baza unui act care nu reprezintă titlu executoriu.
Pe cale de consecință, fiind întemeiată motivul de apel decurgând din faptul că executarea silită cu privire la care s-a promovat prezenta contestație la executare a fost pornită în temeiul unei hotărâri care nu era titlu executoriu și astfel încât actele de executare silită realizate în dosarul nr.15/E/2013 al Biroul Executorului Judecătoresc G. N. sunt lovite de nulitate, tribunalul apreciază că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.377 Vechiul cod de procedură civilă și art.20 din legea nr.554/2004 . Nu este corectă susținerea instanței de fond legată de faptul că declararea recursului în cauză doar a avut efectul de a suspenda formele de executare deoarece, după cum s-a arătat, formele de executare ar fi putut fi suspendate numai în situația în care acestea ar fi fost demarate în temeiul unui titlu executoriu, iar în cazul de față sentința pusă în executare nu reprezenta o hotărâre executorie în sensul prevăzut de art.377 Vechiul cod de procedură civilă deoarece, după cum s-a arătat, în speță sunt aplicabile prevederile art.3000 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă care stabilesc că în cazul în care există o prevedere expresă potrivit căreia recursul suspendă executarea, hotărârea dată cu recurs nu poate fi pusă în executare silită.
Cum acest motiv de apel găsit de către instanță ca întemeiat atrage nulitatea executării silite însăși, tribunalul nu va mai analiza și celelalte motive de apel invocate de către apelanții contestatori.
Pentru toate aceste considerente, apreciind apelul de față ca fiind fondat sub aceste aspecte, în baza art.480 C.pr.civ. va fi admis și schimbată sentința în sensul că se va respinge excepția tardivității contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare invocată de intimat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroul Executorului Judecătoresc G. N. și, de asemenea, va fi admisă contestația la executare formulată de contestatori și vor fi anulate încheierea de încuviințare a executării silite nr.2380 din 11.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. și toate formele de executare întocmite în dosarul nr.15/E/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții contestatori B. S. D., primar al comunei Fărcășești domiciliat în comuna Fărcășești, ., județul Gorj și C. L. Fărcășești, cu sediul în . împotriva sentinței civile nr.1448/05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimații B. A., având CNP_ și domiciliat în comuna Fărcășești, ., județul Gorj și Biroul Executorului Judecătoresc G. N., cu sediul în Tg-J., T. nr.18, ., județul Gorj.
Schimbă sentința civilă nr.1448/05.03.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în sensul că respinge excepția tardivității contestației împotriva procesului verbal de cheltuieli invocată de intimatul B. A. și excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc G. N..
Admite contestația la executare formulată de contestatorii B. S. D., primar al comunei Fărcășești și C. L. Fărcășești și anulează încheierea de încuviințare a executării silite nr.2380/11.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. și toate formele de executare întocmite în dosarul nr.15/E/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc G. N..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23.06.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, V. B. | Judecător, N. B. | |
Grefier, O.-D. M. |
Red. N.B.
j.f.P. A B.
ex. 7/SL/15 iulie 2014
| ← Aplicare amendă civilă. Sentința nr. 987/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 226/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
