Fond funciar. Decizia nr. 105/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 15251/95/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA nr. 105/2014
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător M. T.
Judecător N. B.
Grefier O.-D. M.
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul M. E. C. împotriva deciziei civile nr. 2870 din data de 08.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul D. R. C. C., în calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar Săulești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul a fost repus pe rol din oficiu în vederea verificării condițiilor perimării. A mai referat că în cauză a fost formulată cerere de abținere de către domnul judecător R. G., cerere admisă prin încheierea nr. 13 din 27.01.2014.
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare de față,
Prin sentința civilă nr. 1606 din 18.05.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul M. E. C., domiciliat în comuna Săulești, ., în contradictoriu cu pârâtul D. R. C. C., în calitate de președinte al Comisiei Locale De Fond Funciar Săulești, având ca obiect fond funciar - obligarea pârâtului la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului arabil de 1,111 ha și la daune cominatorii.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că din cererea de chemare în judecată și din răspunsul la întâmpinare rezultă că terenul de 1,11 ha solicitat prin cererea nr. 4424/2010 nu are nici o legătură cu terenul solicitat prin cererea de reconstituire nr. 386/30.11.2005, primul fiind indicat de reclamant ca aparținând mamei sale, def. S. E., cel de-al doilea fiind indicat ca aparținând mătușii sale, def. U. M..
. situație, s-a apreciat că motivele din întâmpinare sunt străine de natura cauzei, acestea, din eroare sau nu, făcând referire la soluționarea cererii nr. 386/2005 și nu la soluționarea cererii nr. 4424/2010.
Chiar și această situație, aceea în care pârâtul nu și-a formulat efectiv punctul de vedere cu privire la obiectul cauzei, a apreciat instanța că nu împiedică soluționarea cauzei pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie.
Cererea nr. 4424/2010, prin care reclamantul a solicitat o diferență de teren de 1,11 ha, s-a apreciat ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care nu a fost formulată în termenele speciale prevăzute de legile fondului funciar succesive.
In cazul în care mama reclamantului a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru întregul teren de 2,86 ha, dar i-a fost reconstituit dreptul de proprietate doar pentru o parte din teren, aceasta avea posibilitatea de a formula plângere împotriva hotărârii de validare, în temeiul art. 53 din Legea nr. 18/1991, iar în caz de deces al titularei cererii, anterior expirării termenului legal prevăzut de art. 53 din lege, moștenitorii acesteia dobândeau calitate procesuală activă într-o astfel de plângere.
In condițiile în care nu s-a procedat așa, fie titulara dreptului, fie moștenitorii, aveau dreptul de a solicita diferența de teren pe legile funciare ulterioare, ultima care a repus în termen persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate fiind Legea nr. 247/2005, ori, așa cum arată reclamantul, cererea sa nr. 386/2005 nu are nici o legătură cu terenul provenit de la mama sa, pentru diferența de teren provenit de la aceasta formulând cererea în anul 2010.
Fără parcurgerea procedurilor administrative cu respectarea termenelor prevăzute de legile speciale, solicitarea, fie pe cale administrativă, fie pe cale judecătorească, a reconstituirii dreptului pentru anume terenuri, nu este întemeiată.
In condițiile legii nr. 18/1991, președintele unei comisii de fond funciar sau chiar respectiva comisie, nu pot fi obligați la reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren care nu a fost solicitat în condițiile legii.
S-a apreciat că în speță nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 18 alin.3 din Legea nr. 18/1991, așa cum a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 67/2010, motivat de faptul că reclamantul nu a făcut vreo dovadă că autoarea sa sau el au fost înscriși pe anexa de despăgubiri, iar la dispoziția comisiei locale există teren disponibil.
Evident că, în condițiile în care cererea de reconstituire a diferenței de teren s-a formulat în afara termenelor speciale prevăzute de legile funciare, cererea având ca obiect obligarea primarului la plata unor daune cominatorii până la înmânarea titlului de proprietate pentru terenul din litigiu este, de asemenea, neîntemeiată.
A mai reținut instanța de fond că și în cazul în care cererea de reconstituire a dreptului ar fi fost făcută cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, daunele cominatorii la care ar putea fi obligat primarul, ca președinte al comisiei locale de fond funciar, pentru refuzul comisiei de a înmâna titlul de proprietate, ar presupune, în mod obligatoriu, ca titlul să fie deja emis de către comisia județeană, dar, în speță, nici nu s-a dispus validarea cererii printr-o hotărâre a comisiei județene sau printr-o hotărâre judecătorească .
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul M. E. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 c.pr.civ. și art. 304 ind. 1 c.pr.civ.
A arătat că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, întrucât dispozițiile imperative ale Legii 18/1991 cu modificările și completările ulterioare nu prevăd nici un termen de decădere a moștenitorilor din dreptul de a solicita reconstituirea proprietății, iar pe fondul cauzei rezultă din actele de la dosar că autoarea sa S. E. în 1962 a înscris în CAP suprafața de 3,20 ha, iar reconstituirea a fost făcut până în prezent pentru suprafața de 1,75 ha.
Că, dispozițiile Legii 1/2000 reglementează situația în care după depunerea cererilor de reconstituire dacă s-au administrat probe care atestă existența de terenuri ce au aparținut petenților în proprietate, ele se restituie acestora pe vechile amplasamente.
Prin decizia civilă nr. 2870 din data de 08.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant M. E. C., împotriva sentinței civile nr. 1606 din 18.05.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât D. R. C. C., în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Săulești.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că recurentul reclamant M. I C. l-a acționat în judecată pe pârât în calitate de președinte al Comisiei Locale Săulești de fond funciar, solicitând ca acesta să fie obligat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren în suprafață de 1,111 ha care a aparținut autoarei sale S. E., precum și la plata de daune cominatorii în cuantum de 50 lei/zi întârziere, pe considerentul că deși la data de 23.09.2010 a formulat o cerere de reconstituire în acest sens, nu s-a dat curs acestei cereri, iar autoarei sale până în prezent i-a fost reconstituită suprafața de 1,75 ha.
Că susținerea recurentului în sensul că legile funciare nu prevăd nici un termen până la care să fie solicitată reconstituirea dreptului de proprietate este eronată, atât Legea nr.18/1991, cât și legile ulterioare de modificare și completare a acesteia prevăzând termene speciale până la care cei îndreptățiți puteau să solicite prin cerere suprafețele avute în proprietate.
Observând cererea de reconstituire din 23.09.2010 aflată la fila 2 din dosarul instanței de fond, s-a reținut de către tribunal că aceasta a fost formulată peste termenele prevăzute de dispozițiile Legii 18/1991 cu completările și modificările ulterioare, cum corect a reținut instanța de fond.
În situația în care recurentul petent era nemulțumit de suprafețele care au fost solicitate și reconstituite prin hotărâre a comisiei județene, acesta avea posibilitatea de a uzita de dispozițiile art. 53 din Leg. 18/1991, în sensul de a ataca cu plângere reconstituirea.
Ori, așa cum s-a precizat, cererea de reconstituire formulată în anul 2010 de către recurentul petent a fost făcută în afara termenelor speciale prevăzute de legile funciare, consecință a acestui fapt fiind și neîndreptățirea recurentului de a solicita obligarea intimatului pârât la plata de daune cominatorii.
Prin încheierea de ședință din data de 20.11.2012 pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art.242 pct. 2 C.pr.civ.
La data de 08.01.2013, având în vedere dispozițiile art.248 și 252 C.pr.civ., din oficiu s-a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției perimării.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, astfel că se va face în cauză aplicarea dispozițiilor art.248 C.pr.civ., conform cărora „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”.
Cum în speță a trecut mai mult de un an de zile de la data de 20.11.2012, când pricina a fost suspendată, iar partea interesată nu a formulat nicio cerere pentru repunerea pe rol a cauzei timp de mai mult de un an, urmează să se constate că perimată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul M. E. C. împotriva deciziei civile nr. 2870 din data de 08.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul D. R. C. C., în calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar Săulești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.01.2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, V. N. | Judecător, M. T. | Judecător, N. B. |
Grefier, O.-D. M. |
Red.V.N./Tehnored. L.S.
2 ex./04 Februarie 2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 636/2014. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 620/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
