Pretenţii. Hotărâre din 10-11-2014, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 2270/317/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1206/2014
Ședința publică de la 10 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A. M.
Judecător Nicolița Ș.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta pârâtă S.C. OMV P. S.A, împotriva sentinței civile nr. 1269 din 02.07.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. I. S. și intimatele pârâte C. Județeană de Fond Funciar Gorj, C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești, Direcția S. Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanta pârâtă S.C. OMV P. S.A reprezentată de consilier juridic M. M., intimata reclamantă A. I. S. reprezentată de avocat B. A., lipsă fiind și intimatele pârâte C. Județeană de Fond Funciar Gorj, C. L. de Fond Funciar Tg Cărbunești, Direcția S. Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatându-se apelul în stare de judecată s-a acordat cuvântul:
Consilier juridic M. M. pentru apelanta pârâtă S.C. OMV P. S.A, admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii reconvenționale, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie pentru terenurile ce constituie drum de acces și careul sondei, identificate de expert G. M. și respingerea acțiunii reclamantei. Solicită cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru în apel și onorariu expertului topograf de la instanța de fond, susține că sunt aplicabile dispozițiile art. 24 alin. 2 lit. b, art. 45 alin. 2, art. 42 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și art. 4 din Legea nr. 1/2000, terenul fiind defrișat și afectat de obiective petroliere, sonda 851 existând pe teren în anul 1981, ocuparea terenului nu este abuzivă, ci anterioară cererii de reconstituire formulată de reclamant, cuantumul despăgubirilor nu este cert, lichid, stabilit în mod greșit după formula de calcul a chiriei terenurilor din fondul forestier proprietate publică.
Avocat B. A. pentru intimata reclamantă A. I. S., a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei la cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat în apel, arată că titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie au fost emise în baza Legii nr. 169/1997, deci anterior Legii nr. 1/2000, existând regula restituirii vechiului amplasament, art. 24 alin. 2 prevăzând excepțiile, că art. 45 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 nu face trimitere la terenuri cu amenajări petroliere ci doar amenajări forestiere, art. 42 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 nu reglementează reconstituirea terenurilor forestiere ci doar agricole, art. 4 alin. 7 din Legea nr. 1/2000 a fost introdus prin Legea nr. 247/2005, intrată în vigoare la 22.07.2005, după emiterea titlului de proprietate, deci nu este aplicabil în cauză, iar criticile privind stabilirea cuantumului prejudiciului sunt nefondate, ordinul reținut de expert referindu-se la toate terenurile scoase din fondul forestier.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbunești, reclamanta A. S. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. OMV P. S.A. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-i plătească suma de 16.200 lei reprezentând c/val. lipsei de folosință a unui teren de aproximativ 1.800 mp cu vegetație forestieră situat în Tg-Cărbunești, județul Gorj, T 49, P 8263/1, UP V, UA 37 A, B, pe ultimii trei ani și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unui teren cu vegetație forestieră în suprafața totală de 5 ha și 7267 mp, situat în Tg-Cărbunești, T 49, P 8263/1, UP V, UA 37 A, B, teren ce se învecinează la nord cu P. V., S- O.S. Tg-Cărbunești, E- Dj - 675 și V- Ds Curteana, teren pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, conform titlului de proprietate nr.376/07.06.2005, pe acest teren fiind pusă în posesie, conform procesului verbal nr._/21.09.2006.
A arătat reclamanta că pe acest teren pârâta are amplasată o sondă, care ocupă din terenul proprietatea sa, cu toate instalațiile aferente, o suprafață de cca 1.200 mp și tot abuziv a ocupat și suprafața de 600 mp ce reprezintă drumul de acces de la calea publică spre acea sondă, aceasta ocupând în total suprafața de 1.800 m.p., că datorită faptului că pârâta are amplasate pe terenul său, o sondă, cum și instalațiile aferente acesteia, reclamanta a fost împiedicată să folosească terenul și să culeagă roadele de pe el, pe ultimii trei ani, solicitând să fie despăgubită de pârâtă cu suma de 16.200 lei ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosință, calculată conform prețurilor de chirie/mp ce-l plătește chiar pârâta altor proprietari din zona în care se află situat și terenul reclamantei, respectiv un preț de 3 lei/mp, precizând că a solicitat pârâtei să încheie un astfel de contract de închiriere pentru terenul proprietatea sa ocupat de instalațiile acesteia, însă a fost refuzată.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 563 și următoarele Cod civil, art. 555 și următoarele Cod civil, art. 274 Cod procedură civilă.
La data de 22.07.2013 pârâta S.C. OMV P. S.A a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă (fila 14), prin care a arătat că titlul de proprietate nr.376/07.06.2005, de care se prevalează reclamanta în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului pentru care solicita despăgubiri constând in lipsa de folosința, a fost emis in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 si Legii nr.1/2000, al potrivit dispozițiilor acestor legi, terenul ocupat cu obiective petroliere nu poate forma obiect al constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, deoarece: sonda 851 Țicleni a fost amplasată în anul 1988, deci pe terenul ocupat de acest obiectiv petrolier (careu + drum acces) desfășura operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare si exploatare in sensul prevăzut în Legea petrolului nr. 238/2004, încă dinainte de . Legii fondului funciar nr. 18/1991 și prin urmare, terenul ocupat de obiectivului petrolier sonda 851 Ticleni (careu+drum acces) nu poate fi cuprins în titlul de proprietate emis pe numele reclamantei.
A arătat că în acest caz invocă prevederile art. 45 din Legea nr. 18/1991, dispoziții ce se completează cu prevederile imperative ale art. 42 alia. 3 din Legea nr. 18/1901, potrivit cărora: „ Nu pot fi atribuite suprafețele de teren pe care s-au efectuat investiții altele decât îmbunătățiri funciare"; în același sens fiind și dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000
În continuare a arătat că în ipoteza în care terenul pe care este amplasat obiectivul petrolier sonda 851 Țicleni (careu+drum acces) ar fi cuprins în titlul de proprietate al reclamantei, rezultă că reconstituireadreptului de proprietate pe unamplasament afectat de activități de explorare-exploatare petrolieră s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale imperative, enunțate mai sus și în aceasta ipoteză pretențiile reclamantei privind plata sumei de 16.200 lei reprezentând lipsa de folosința pe ultimii 3 ani sunt neîntemeiate și prin urmare, ocuparea terenului în cauză prin existenta perimetrului petrolier nu este abuzivă, reclamanta neavând calitatea de proprietar al terenului nici la data amplasării obiectivului petrolier (1988), nici in prezent datorita viciilor titlului de proprietate enunțat.
Odată cu întâmpinarea, pârâta S.C. OMV P. S.A. a depus cererea reconvențională (fila 46), formulată în contradictoriu cu reclamanta A. S., C. L. de Fond Funciar Tg.Cărbunești, C. Județeană Gorj de Fond Funciar și Direcția S. Gorj, prin care a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 376/07.05.2005 emis pe numele reclamantei A. S. și a actelor premergătoare acestuia, a procesului-verbal de punere în posesie nr._/21.09.2006 pentru suprafața de teren situată în Tg-Cărbunești, tarlaua. 49, . V, UA 37 A, B ocupata cu drumul de acces,sonda 851 Țicleni și careul sondei 851 Țicleni.
În motivarea cererii a arătat că, potrivit susținerilor reclamantei pârâta are amplasat drumul de acces la sonda 851 Țicleni și careul sondei 851 Țicleni, însă pe acest teren S.C. OMV P. S.A. desfășura operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare si exploatare în baza Legii petrolului nr. 238/2004, obiectivele petroliere fiind amplasate înainte de anul 1990, respectiv înainte de . Legii fondului funciar nr.18/1991, titlul de proprietate fiind emis cu încălcarea art.45 alin.2, art.42 alin.3 din Legea nr.18/1991 și art.4 alin.1 din Legea nr.1/2000 și devin incidente prevederile art. III alin.1 litera a din Legea nr.169/1997 referitoare la nulitatea absolută a actelor juridice emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative prevăzute de legile fondului funciar.
În drept, și-a întemeiat cererea pe disp. art. 42 alin. 3, 45 alin. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997; în probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu expertiză tehnică, specialitatea topografie și a atașat următoarele înscrisuri:: raport săptămânal de foraj nr.1 al sondei nr. 851 Ticleni; Raport săptămânal foraj nr.2 al sondei nr. 851 Ticleni; raport săptămâni foraj nr.3 al sondei nr. 851 Ticleni; raport săptămânal foraj nr. 4 al sondei nr. 851 Ticleni; raport săptămânal foraj nr. 5 al sondei nr. 851 Ticleni; program de foraj din 08.08.1988 al sondei nr. 851 Ticleni; raport săptămânal de probe - reparații nr.1 al sondei nr. 851 Ticleni; proces verbal de constatare finala nr. 34; fișa mijloc fix.
La data de 01.08.2013, reclamanta A. S. a depus răspuns la întâmpinarea pârâtei S.C. OMV P. S.A(fila 108) prin care a solicitat să înlăture ca neconcludente apărările invocate de pârâtă prin întâmpinare și să aprecieze temeinicia solicitării reclamantei de a fi despăgubită cu contravaloarea lipsei de folosință pe ultimii trei ani, pentru terenul în suprafață de 1.800 mp teren cu vegetație forestieră, situat în T 49, P 8263/1, UP V, UA 37 A, B din Tg-Cărbunești, arătând că este proprietara terenului ocupat de pârâtă cu obiectivele petroliere și căi de acces, iar acțiunea sa este perfect admisibilă întrucât deține titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie nedesființate pentru teren, fiind întrunite condițiile cerute de art.548, 550, 551 pct.3 și art.559 alin. 2 Cod civil, raportate la prevederile Legii nr.1/2000, Legii nr.247/2005, HG 890/2005.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 201 alin. 2 Cod procedură civilă.
Reclamanta A. S., a formulat de asemenea, întâmpinare la cererea reconvențională, formulată de pârâta S.C. OMV P. S.A (fila 110) prin care a solicitat soluționarea distinctă a cererii reconvenționale față de acțiunea principală, deoarece aceasta vizează un litigiu de fond funciar care este diferit de litigiul de drept comun, iar pe de altă parte, cele două comisii de fond funciar, nu au calitate procesuală pasivă în dosarul privind plata lipsei de folosință.
A arătat că, în ceea ce privește litigiul de fond funciar, nu poate fi admisă solicitarea pârâtei, întrucât reclamanta este persoană îndreptățită la reconstituire pentru întreaga suprafață menționată în titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie iar terenul în cauză nu face parte din domeniul public: mai mult, apreciază că pârâtaS.C. OMV P. S.A nu justifică un interes legitim în cauză, în condițiile în care nu a urmat procedura specială a Legii Fondului Funciar cu privire la acest teren, care reprezintă vechea proprietate a autorilor reclamantei și care a fost solicitat doar de aceasta în temeiul legilor speciale, pârâta nefăcând în nici un fel dovada că acest teren i-ar aparține în proprietate sau că ar fi intrat în patrimoniul statului sau al pârâtei, cu titlu valabil.
În continuare a arătat că nu se poate susține că ar exista vicii în procedura specială de emitere a acestor acte de reconstituire, nefiind incidente în cauză prevederile art. III alin. 1 lit. a din Legea nr.169/1997 cu trimitere la art.42 și 45 din Legea nr.18/1991 și art.4 alin.1 din Legea nr.1/2000, pârâta este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 209 Cod procedură civilă rap. la art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 modificată și republicată, cu trimitere la art. 42 și 45 din Legea nr. 18/1991 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, precum și art. 453 Cod pr.civ.
La data de 19.09.2013, pârâta S.C. OMV P. S.A, a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de reclamanta A. S., la cererea reconvențională depusă de pârâtă, fila 141, prin care a solicitat instanței, să observe că întâmpinarea formulată de reclamantă nu este întemeiată în fapt și în drept față de argumentele invocate de pârâtă în motivarea cererii reconvenționale, arătând că: suprafețele de teren pe care sunt amplasate obiectivele petroliere, se aflau în folosința pârâtei S.C. OMV P. S.A, nu erau ocupate cu vegetație forestieră, fiind defrișate și potrivit legilor speciale nu puteau forma obiect al reconstituirii dreptului de proprietate privată; că, titlul de proprietate emis în baza Legii 18/1991 încălca dispozițiile art. 45 alin. 2 din Legea fondului funciar, întrucât terenul pe care s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantei, ocupat de obiectivele petroliere și pe care se desfășoară operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare și exploatare, la data intrării în vigoare a legii fondului funciar, era defrișat fiind în folosința pârâtei S.C. OMV P. S.A ale cărei obiective aferente perimetrului petrolier, erau deja amplasate pe teren înainte de anul 1990 și că, prin urmare, suprafețele de teren aferente perimetrului petrolier și cuprinse în titlul de proprietate emis pe numele reclamantei, de la data amplasării obiectivelor petroliere (1988), se aflau în folosința pârâtei S.C. OMV P. S.A și, în toate cazurile, indiferent de solicitant, terenurile pe care se află obiective petroliere (careu sonda 851 Țicleni și drum de acces la sonda 851 Țicleni) și pe care se desfășoară operațiuni petroliere de dezvoltare- explorare și exploatare, în momentul intrării în vigoare a Legii 18/1991, nu pot constitui obiect al retrocedărilor în temeiul legilor fondului funciar;.
În concluzie, a arătat pârâta S.C. OMV P. S.A că acțiunea principală și cererea reconvențională formulate de pârâtă implică același probatoriu, iar în ceea ce privește interesul pârâtei în promovarea acțiunii privind constatarea nulității absolute parțiale a actelor de constituire/reconstituire emise în temeiul Legii 18/1991 pentru terenuri pe care se desfășară activități de explorare - exploatare petrolieră, având amplasate obiective petroliere anterior intrării în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991, invocă sentința civilă nr. 1156/28.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești, irevocabilă.
În drept a invocat art. 42 alin. 3, 45 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, art. III alin. 1 lit.a din Legea nr. 169/1997; în dovedirea susținerilor sale a depus la dosar: sentința civilă nr.1156 din 28.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosar nr._ ; sentința civilă nr. 1204/21.04.2001 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosar nr._ .
La termenul de judecată din data de 29.11.2013 avocat B. A. a precizat că reclamanta a decedat la data de 27.10.2013, ulterior sesizării instanței cu prezenta acțiune, iar moștenitoarea acesteia, numita C. I. S., solicitând introducerea acesteia în cauză și a depus, în acest sens, note de ședință, copie certificat de deces, certificat de calitate de moștenitor, carte de identitate, certificat de căsătorie, certificat de naștere, instanța dispunând introducerea în cauză a numitei C. I. S. în calitate de moștenitoare a reclamantei defuncte A. S. și citarea acesteia.
La data de 11.06.2014 pârâta ., prin reprezentant a formulat precizare la cererea reconvențională, în sensul că, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 376/07.06.2005 emis pe numele reclamantei A. S. și a actelor premergătoare acestuia, a procesului verbal de punere în posesie nr._/21.09.2006 pentru suprafața totală de teren de 2690 mp, situată în tarlaua 49, . V, UA 37A, B%, 36M 1% ocupată cu drumul de acces la sonda 851 Țicleni (respectiv 350 mp) și careul sondei 851 Țicleni (respectiv 2350 mp) conform identificării efectuată de expertul topo G. M., cu următoarele vecinătăți: N-rest proprietate reclamantă și P. V., S, E, V- rest proprietate reclamantă, precum și note cu obiecțiuni la rapoartele de expertiză, iar reclamanta C. I. S., a depus la dosar notă de ședință, prin care și-a majorat pretențiile la suma de 21.883,4 lei.
Prin sentința civilă nr. 1269 din 02.07.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta A. S., decedată în cursul judecării cauzei și continuată de reclamanta C. I. S., împotriva pârâtei S.C. OMV P. S.A..
A fost obligată pârâta la plata despăgubirilor civile în sumă de 21.883,4 lei către reclamantă, reprezentând lipsa de folosință pentru perioada 11.06._13.
A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1705 către reclamantă.
S-a respins cererea reconvențională formulată de S.C. OMV P. S.A. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențional C. I. S. și pârâtele C. L. de Fond Funciar Tg-Cărbunești, C. Județeană Gorj de Fond Funciar și Direcția S. Gorj.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin titlul de proprietate nr.376/07.06.2005 defunctei A. S. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 8 ha teren cu vegetație forestieră, din care suprafața de 5,7267 ha este situată în tarlaua 49, .>
Pe acest teren este amplasată sonda nr.851 aparținând pârâtei S.C. OMV P. S.A., sondă ce afectează o suprafață de 2340 m.p., iar drumul de acces la aceasta o suprafață de 350 m.p., suprafața totală din terenul reclamantei afectată de acest obiectiv fiind de 2690 m.p., astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert G. M..
Având în vedere că reclamanta este proprietara terenului ce se află în posesie pârâtei, teren pe care se află amplasate obiectivele acesteia din urmă, instanța a reținut ca fiind întemeiată cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor constând în lipsa de folosință a terenului în suprafață de 2690 m.p. pentru perioada 11.06._13, dreptul de proprietate asupra terenului, reconstituit în baza legilor fondului funciar, conferind titularului dreptul la fructele naturale sau industriale, conform art.548, 550 cod civil și cum reclamanta a fost lipsită de folosința terenului reconstituit prin titlul de proprietate, care este afectat de sonda, careul sondei și drumul de acces la aceasta aparținând pârâtei, este îndreptățită la recuperarea prejudiciului creat prin aceasta.
Prejudiciul a fost stabilit în raport de concluziile expertizei în specializarea silvicultură întocmită în cauză de expert tehnic B. Ș.-M., în funcție de chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier, întrucât, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză și din susținerile pârâtei, de pe suprafața în litigiu a fost îndepărtată de către pârâtă vegetația forestieră, astfel încât nu mai există producție de masă lemnoasă, destinația terenului fiind schimbată de către pârâtă.
Instanța a reținut ca neîntemeiată cererea reconvențională, în raport de motivele de nulitate invocate și dispozițiile legale în vigoare la data emiterii actelor de reconstituire prin care s-a stabilit amplasamentul terenului.
Astfel, reclamanta A. S. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră, depunând în susținerea cererii actele de vânzare-cumpărare din 1905, 1920 și actul de partaj din 1922, iar prin HCJ nr. 3541/2004 a fost validată propunerea Comisiei locale de fond funciar Cărbunești privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 8 ha teren cu vegetație forestieră, fiindu-i emise acesteia procesul-verbal de punere în posesie_/21.09.2006 și titlul de proprietate nr. 376/07.06.2005.
Din concluziile raportului de expertiză în specializarea topografie rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe vechiul amplasament, pârâta – reclamantă reconvențional OMV P. invocând nulitatea actelor de reconstituire pe motiv că reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenul în litigiu, pe vechiul amplasament s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 45 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 42 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000.
Instanța a reținut că actele de reconstituire contestate au fost emise în baza Legii nr. 1/2000, lege care prin alineatul 1 al art. 24 prevedea că reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră se face pe vechile amplasamente, cu excepția terenurilor menționate la alin. 2, categorie în care nu erau incluse și terenurile pe care se află obiective petroliere și care excepta de la reconstituirea pe vechiul amplasament doar terenurile defrișate total sau parțial după data de 01.01.1990.
Terenul în litigiu nu intră sub incidența art. 4 alin. 1 din legea nr. 1/2000, în forma în vigoare la data emiterii actelor de reconstituire contestate, având în vedere că aceste dispoziții privesc terenurile extravilane și nu terenurile cu vegetație forestieră, astfel cum sunt definite de art. 2 litera b din Legea nr. 18/1991, terenul reclamantei fiind cuprins în amenajamentele silvice sau sub incidența art. 42 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, dispoziții ce reglementează constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.
Instanța a reținut că pârâta reclamantă reconvențional reclamanta nu a fost în măsură să dovedească existența vreunui motiv de nulitate din cele expres și limitativ prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, întrucât reclamanta era persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, iar actele de reconstituire au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii lor, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională.
În baza art. 451 și următoarele Cod procedură civilă a fost obligată pârâta S.C. OMV P. S.A. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1705 lei reprezentând onorariu expert, onorariu avocat și taxa de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs apelanta pârâtă S.C. OMV P. S.A, solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei și admiterii cererii reconvenționale, în sensul constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 376/07.06.2005 emis pe numele Amzuica S. și a actelor premergătoare acestuia, a procesului verbal de punere în posesie nr._/21.09.2006 pentru suprafața totală de teren de 2690 m.p. situată în tarlaua 49, . V, UA 37A, B%, 36M, L%, ocupată de drumul de acces la sonda 851 Țicleni, respectiv 350 m.p. și careul sondei 851 Țicleni, respectiv 2340 m.p. conform identificării efectuată de expertul G. M., având ca vecinătăți Nord – rest proprietate reclamantă și P. V., S,E,V – rest proprietate reclamantă, precum și obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului pârâta a arătat că instanța de fond a respins în mod greșit cererea reconvențională deși reconstituirea dreptului de proprietate și amplasamentul a fost stabilit pe teren ce nu mai avea vegetație forestieră, cu încălcarea art. 45 alin. 2, art. 42 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, sonda 851 Țicleni fiind amplasată din anul 1988, deci terenul era ocupat de obiectiv petrolier pe care se desfășurau operațiuni petroliere și nu putea fi cuprins în titlul de proprietate.
Că art. 45 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 esceptează în mod imperativ de la reconstituirea dreptului de proprietate suprafețele de teren defrișate, cum este cazul și terenului ocupat de drumul de acces și careul sondei 851 Țicleni, iar art. 42 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 prevede că nu pot fi atribuite suprafețele de teren pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare.
Apelanta susține că în același sens sunt și dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 potrivit cărora „ pentru terenurile fostei proprietății ale persoanelor fizice și juridice care au trecut în proprietatea statului și pe care se găsesc instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroameliorații, pe care se desfășoară activității miniere de exploatare sau operațiuni petroliere de dezvoltare – explorare și exploatare, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora suprafețe echivalente constituie din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situația în care aceste suprafețe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități, acceptate de foștii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibilă, se vor acorda despăgubiri foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, în condițiile legii”.
Că, astfel devin incidente dispozițiile art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 referitoare la nulitatea absolută a actelor juridice emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative prevăzute de legile fondului funciar, fiind aplicabile și dispozițiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 privind exceptarea de la reconstituire pentru terenurile pe care se află alte amenajări sau instalați ori alte mijloace fixe.
Că greșit instanța a reținut că dispozițiile art. 42 alin. 3 nu sunt aplicabile și terenului în litigiu, deși această normă nu distinge cu privire la categoria terenurilor supuse reconstituirii dreptului de proprietate, iar art. 2 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 prevedea că reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere, însă în speță terenul în litigiu ocupat de sonda 851 Țicleni nu poate fi considerat ca teren liber.
Apelanta critică și admiterea acțiunii arătând că nu a ocupat abuziv terenul, nefiind aplicabile dispozițiile art. 548, 550 Cod civil, titlul reclamantei este afectat de nulitate absolută, greșit s-a reținut prejudiciul stabilit prin raportul de expertiză silvică în baza art. 12 din Ordinul nr. 924/17.02.2011 în baza formulei pentru chirie, care este aplicabil doar terenurilor din fondurile forestiere proprietate publică și nu a existat raport juridic contractual de închiriere.
Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului, constată că apelul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În raport de obiectul acțiunii și de cel al cererii reconvenționale, se impune analizarea prioritară a cererii reconvenționale, respectiv verificarea legalității titlului de proprietate invocat de reclamantă în susținerea acțiunii și a temeiurilor de drept invocate de pârâtă privind nulitatea acestui titlu.
Sub acest ultim aspect, tribunalul constată că, deși pârâta a invocat și dispozițiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, instanța de fond nu a analizat aplicabilitatea acestei dispoziții legale.
Potrivit art. 45 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, text care se referă la terenuri forestiere, dacă pe suprafețele de teren ce urmează a fi atribuite se află construcții sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuție sau în fază de proiectare sau terenurile sunt defrișate, se vor atribui alte suprafețe de teren, în imediata apropiere.
Întrucât pentru o parte din terenul menționat în titlul de proprietate, prin amplasarea sondei 851 Țicleni terenul a fost defrișat încă din anul 1988, anterior apariției legilor fondului funciar, dispozițiile art. 45 alin. 2 trebuiau respectate cu ocazia stabilirii amplasamentului pentru terenul reconstituit în proprietatea reclamantei.
Și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 1/2000 a fost greșit interpretat de către instanța de fond, aceasta reținând în mod greșit că textul de lege nu se aplică terenurilor cu vegetație forestieră. Textul, precizând doar terenuri din extravilanul localităților, nu distinge între terenuri agricole sau terenuri forestiere, art. 4 din Legea nr. 1/2000 este situat în capitolul I, privind dispoziții generale pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere anterior capitolelor II și III care reglementează distinct retrocedarea terenurilor agricole și respectiv retrocedarea terenurilor forestiere.
Sub aspectul excluderi terenului în litigiu de la reconstituirea pe vechiul amplasament în baza dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 nu poate fi primită nici apărarea reclamantei că înlăturarea aplicabilității textului legal se datorează împrejurării că titlul de proprietate a fost emis anterior datei de 22 iulie 2005 la care au intrat în vigoare modificările acestui text de lege prin menționarea expresă a operațiunilor petroliere de dezvoltare – explorare și exploatare.
Chiar dacă titlul de proprietate al reclamantei a fost emis anterior modificării disp. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, terenul în litigiu, aferent sondei 851 Țicleni, existentă încă din anul 1988, era exclus de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, întrucât dispoziția legală anterioară modificării din 22 iulie 2005 prevedea că pentru terenurile din extravilanul localităților, foste proprietăți al persoanelor fizice, care au trecut în proprietatea statului în mod abuziv și se găsesc în diverse amenajări hidrotehnice, de hidroameliorații sau de altă natură, se restituie foștilor proprietari suprafețe din terenurile aflate la dispoziția comisiei locale, iar în situația în care aceste suprafețe sunt insuficiente se vor acorda despăgubiri.
În aceste condiții nu se poate susține că doar prin modificările survenite la 22 iulie 2005 a fost lărgită sfera terenurilor exceptate de la reconstituire pe vechiul amplasament și pentru terenurile pe care se desfășoară operațiuni petroliere, enumerarea menționată în noua dispoziție legală fiind o explicitare a sintagmei „ de altă natură” existentă în vechea reglementare.
Această interpretare este în concordanță cu dispozițiile art. 2 din Legea nr. 1/2000 anterioară modificării din 22 iulie 2005, prin care se instituia principiul de aplicare a Legii nr. 1/2000 în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, dar condiționat de existența liberă a amplasamentului. Ori, este evident că un teren afectat de lucrări petroliere și pe care se află o sondă de extracție încă din anul 1988 nu putea fi considerat liber nici anterior luni iunie 2005, când a fost modificat art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 prin Legea nr. 247/2005.
Ca urmare, conchide tribunalul că terenul afectat de operațiuni petroliere nu putea fi reconstituit pe vechiul amplasament și actele de proprietate, respectiv titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie, prin care s-a stabilit acest amplasament sunt lovite de nulitate absolută.
Se impune schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii reconvenționale și constatării nulității absolute a titlului de proprietate nr. 376/07.06.2005 și a procesului-verbal de punere în posesie nr._/21.09.2006 pentru suprafețele de 350 mp și 2340 mp situate în tarlaua 49, . V, UA 37 A, B%, 36 M, L% pe care se află drumul de acces și careul sondei nr. 851, suprafețe individualizate prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert G. M..
Întrucât prin acțiune au fost solicitate despăgubiri pentru lipsa de folosință a suprafețelor de teren sus menționate, pentru care s-a constat nulitatea titlului de proprietate, va fi schimbată sentința în sensul respingerii acțiunii, nemaifiind necesară analizarea celorlalte critici formulate de apelantă privind cuantumul și modul de stabilire a despăgubirilor.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă va fi obligată intimata reclamantă la 1295 lei cheltuieli de judecată către apelanta pârâtă, reprezentând onorariu expert achitat la instanța de fond și taxă judiciară de timbru în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta pârâtă S.C. OMV P. S.A, cu sediul în București, ., P. CITY Sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1269 din 02.07.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. I. S., domiciliată în București, .. 13, ., ., sector 2 și intimatele pârâte C. Județeană de Fond Funciar Gorj, cu sediul în Tg-J., județul Gorj, C. L. de Fond Funciar Tg Cărbunești, cu sediul în Tg-Cărbunești, . și Direcția S. Gorj, cu sediul în Tg-J., județul Gorj.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea reclamantei, admite cererea reconvențională.
Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate 376/07.06.2005 și a procesului-verbal de punere în posesie nr._/21.09.2006 pentru suprafețele de 350 mp și 2340 mp situate în tarlaua 49, ., UA 37 A, B%, 36 M, L% pe care se află drumul de acces și careul sondei nr. 851, suprafețe individualizate prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert G. M..
Obligă intimata reclamantă la 1295 lei cheltuieli de judecată către apelanta pârâtă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 Noiembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. A. M. | Judecător, Nicolița Ș. | |
Grefier, A. P. |
Red. C.M./Tehn. C.I.L.
Jud. fond C.V.
7ex/26 Noiembrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 53/2014. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7208/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
