Fond funciar. Decizia nr. 1097/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1097/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 17231/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1097/2014
Ședința publică de la 23 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. U.
Judecător M. G.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant B. G.. V. și apelantele pârâte P. Speranța, B. I. – decedată, împotriva sentinței civile nr. 2175 din 08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți M. E. C., B. I. G. și intimatele pârâte C. L. Telești de Fond Funciar, C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant B. G.. V., lipsă fiind apelanta pârâtă P. Speranța reprezentată de avocat B. C., intimații reclamanți M. E. C., B. I. G. și intimatele pârâte C. L. Telești de Fond Funciar, intimat C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că se constată depusă la dosar prin serviciul registratură al instanței la data de 06.10.2014 o cerere din partea apelantul reclamant B. G.. V. prin care arată că renunță la serviciile apărătorului ales în speță C. I. din motive personale.
De asemenea se constată depuse la dosar prin serviciul registratură al instanței la data de 06.10.2014 din partea apelantul reclamant B. G.. V. note de ședință.
Tribunalul pune în discuția părților excepția lipsei capacității de folosință a apelantei pârâte B. I..
Apelantul reclamant B. G.. V., a solicitat admiterea excepției având în vedere că apelanta pârâtă a decedat înainte de formularea apelului.
Avocat B. C. pentru apelanta pârâtă P. Speranța, a solicitat admiterea excepției lipsei capacității de folosință a numitei B. I., având în vedere că la data depunerii apelului aceasta era decedată.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat s-a constat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:
Apelantul reclamant B. G.. V., a solicitat admiterea apelului conform motivelor de apel scrise, apreciind că au fost lezate drepturile sale de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate de la autorul său.
Avocat B. C. pentru apelanta pârâtă P. Speranța, a solicitat admiterea apelului conform motivelor de apel scrise și respingerea apelului formulat de apelantul reclamant ca nefondat.
Apelantul reclamant B. G.. V., a solicitat respingerea apelului ca nefondat declarat de apelanta pârâtă P. Speranța.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ la data de 12.11.2013 petiționarii B. G.. V., M. E. C., B. I. G. au solicitat instanței de judecată ca în contradictoriu cu intimații C. L. de Fond Funciar Telești, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, B. I. și P. Speranța să constate nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr._/1999 și nr. 282/2003 precum și a proceselor verbale de punere în posesie aferente acestora, în sensul de a fi trecuți în aceste acte de reconstituire toți moștenitorii legali ai autorului comun B. Z. G., constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 1112 emisă la data de 15.10.1997 și a procesului verbal de punere în posesie emis pentru moștenitorii lui B. G. de C. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Telești, precum și obligarea celor două comisii intimate să procedeze la întocmirea unor noi titluri de proprietate și a unor noi procese verbale de punere în posesie pentru aceleași terenuri și pe aceleași amplasamente, însă pe numele tuturor moștenitorilor legali ai autorului comun B. Z. G..
În motivarea cererii de față petiționarii au arătat că deși autorul comun B. Z. G. a formulat în nume personal cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren, ulterior decesului acestuia, cu prilejul emiterii actelor contestate prin cererea de față, s-a dispus reconstituirea doar pentru intimata B. I., ceilalți moștenitori, categorie din care fac parte și petiționarii, nu au fost incluși, astfel încât drepturile lor au fost prejudiciate.
Au precizat petiționarii că nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 8 alin. 2 și de art. 13 din Legea nr. 18/1991, este cert că actele sunt ilegal emise și se impune admiterea cererii de față.
În drept au fost invocate disp. art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 raportat la art. 8 și 13 din Legea nr. 18/1991 și la art. 453 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj a solicitat respingerea cererii de față, având în vedere că actele contestate au fost emise în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, respectiv art. 36 din HG nr. 890/2005 și a art. 58 din Legea nr. 18/1991(fila 30).
Intimatele B. I. și P. Speranța au formulat întâmpinare (fila 31), solicitând instanței respingerea cererii, întrucât nu există cauze legale de nulitate cu privire la actele care fac obiectul cererii de față. Intimatele au apreciat că petiționarii nu au nici un interes pentru promovarea cererii de față, astfel încât se impune respingerea ei.
În același timp, intimatele au arătat că la data emiterii titlului de proprietate nr._/1999 instituția emitentă a avut în vedere testamentele autentice nr. 1025/1961 și nr._/1993, iar în ceea ce privește titlul de proprietate nr. 282/2004, deoarece în conținutul acestuia se menționează că privește pe toți moștenitorii lui B. G., cererea nu este justificată în condițiile în care pentru . cotei părți a fiecăruia dintre moștenitori există posibilitatea legală de a promova o cerere de partaj succesoral.
Anterior primului termen de judecată, a fost precizată cererea de chemare în judecată, în sensul renunțării la judecarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 282/2003.
Prin sentința civilă nr. 2175 din 08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a admis în parte cererea formulată de petiționarii B. G.. V. M. E. C., B. I. G., în contradictoriu cu intimații C. L. de Fond Funciar Telești, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, B. I. și P. Speranța cu precizarea ulterioară.
S-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/1999 eliberat pe numele intimatei B. I. și a actelor aferente acestuia.
Au fost obligate intimatele C. L. Telești și C. Județeană Gorj să procedeze la efectuarea demersurilor legale prevăzute de Legea nr. 18/1991 în vederea emiterii unui nou titlu de proprietate în condițiile legii, respectiv în favoarea moștenitorilor autorului B. G..
S-a respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 1112/1997 și a procesului verbal de punere în posesie din 15.10.1997.
S-a luat act de renunțarea petiționarilor la judecarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 282/2003.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în fapt, părțile sunt succesorii autorului comun B. Z. G., B. I. în calitate de soție supraviețuitoare, B. V. și P. Speranța în calitate de descendenți iar B. I. G. și M. E. C. în calitate de descendenți ai fiului autorului comun, B. I. și care vin prin reprezentarea tatălui lor la succesiunea bunicului B. Z G..
La data de 11.02.1991 autorul Băldea Z. G. a formulat cerere de reconstituire a dreptului său de proprietate asupra unor terenuri situate în punctele Cîmpul M., Crivina, La Cocoana, toate aflate pe raza comunei Telești, cererea sa fiind îndreptățită și, în consecință, a fost emisă HCJ Gorj nr. 42/1991 prin care autorul a fost validat pentru o suprafață de 1,37 ha teren în baza Legii nr. 18/1991.
La interpelarea instanței, C. L. de Fond Funciar Telești a comunicat că acest titlu a fost emis ca urmare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul B. Z. G..
Din această perspectivă, instanța a constatat că titlul de proprietate menționat nu a fost emis în concordanță cu dispozițiile legii, în sensul că trebuia să poarte mențiunea în conformitate cu care titularul dreptului de proprietate este B. Z. G., decedat, urmând fie să se treacă „moștenitorii defunctului B. Z. G.”, fie numele acestora.
C. L. nu a oferit instanței nici o motivare pentru care titlul a fost emis astfel, însă intimatele B. I. și P. Speranța au apreciat că s-a avut în vedere dispoziția testamentară din testamentele autentificate sub nr. 1025/1961 și_/1993 prin care autorul a dispus pentru cauză de moarte asupra averii sale.
A mai reținut instanța că în nici un caz comisiei locale nu îi revin astfel de atribuții, instanța fiind singura în măsură să verifice dacă prin astfel de testamente nu au fost lezați alți moștenitori rezervatari prin încălcarea cotității disponibile, operațiune juridică la care se recurge în cadrul unui proces de partaj succesoral. C. L. trebuia să emită titlul pe numele autorului decedat, cu moștenitorii legali existenți, urmând ca ulterior aceștia să procedeze conform legii.
De asemenea, instanța a învederat celor două intimate că existența unor acte subsecvente, încheiate ulterior emiterii acestui titlu, nu este de natură a împiedica constatarea nulității titlului de proprietate, rezolvarea fiind prevăzută de legiuitor sub principiul de drept „accesorium sequitur principale”.
Prin urmare, constatând că la eliberarea titlului de proprietate nr._/1999 nu au fost respectate dispozițiile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 și sunt incidente disp. art. III din Legea nr. 167/1999, instanța a admis acest capăt de cerere ca întemeiat și dovedit, cu obligarea corelativă a intimatelor C. L. Telești și C. Județeană Gorj să procedeze la emiterea unui nou titlu de proprietate cu privire la aceeași suprafață, pe același amplasament, dar cu completarea corectă a titularilor dreptului de proprietate.
Cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 1112/1997 și a procesului verbal de punere în posesie din 15.10.1997, motivat de împrejurarea că prin acestea s-a încălcat dreptul de proprietate al altor persoane, care nu sunt parte în această cauză, instanța a constatat că petiționarii nu justifică nici un interes, interesul, așa cum este el definit în legislația noastră și în literatura de specialitate, aparținând acelor persoane al căror drept de proprietate a fost lezat.
Instanța a luat act de renunțarea la judecarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 282/2003 și nu au fost acordate cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelantul reclamant B. G.. V. și apelantele pârâte P. Speranța, B. I. – decedată, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului apelantele pârâte, au arătat că prin sentința nr. 2175 din 08.04.2014 instanța de fond a admis în parte acțiunea ce avea ca obiect anularea titlului de proprietate nr._/1999, motivând că titlul de proprietate nu a fost emis în concordanță cu dispozițiile legii, în sensul că trebuia să poarte mențiunea în conformitate cu care titularul dreptului de proprietate este B. Z. G., decedat, urmând fie să se treacă moștenitorii defunctului B. Z. G., fie numele acestora, însă neținând cont de faptul că bunurile menționate în acest titlu cu nr._/1999, la rubrica intravilan au făcut obiectul procedurii succesorale din data de 20.03.1996, fiind emis certificatul de moștenitor nr. 259/20.03.1996, care consfințește atât numele moștenitorilor, cât și cotele succesorale ce li se cuvin pentru bunurile menționate.
Că aceeași reclamanți au formulat cerere de chemare în judecată ce are ca obiect partajarea bunurilor succesorale de pe urma defunctului B. G., fiind incluse și bunurile existente în titlul de proprietate nr._/1999, fiind format dosarul nr._ .
Așa cum a precizat și în întâmpinarea formulată în fața instanței de fond consideră că reclamanții nu justifică în mod temeinic formularea unei astfel de cereri, motiv pentru care a invocat excepția de fond absolută și peremptorie a lipsei interesului, în sensul că interesul urmărit prin punerea în mișcare a acțiunii civile reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește punând în mișcare procedura judiciară pentru valorificarea dreptului subiectiv ce se cere protejat, dar instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la această excepție.
Că, interesul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie legitim – să nu vină în contradicție cu legea sau normele morale, în această speță apreciază că este în totală contradicție atât cu legea, cât și cu normele morale având în vedere că pentru bunurile existente în titlul de proprietate a cărui anulare s-a solicitat, există un certificat de moștenitor în care se regăsesc toți moștenitorii de drept ai defunctului; să fie născut și actual, în sensul că dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune s-ar expune unui prejudiciu, nu există nici un prejudiciu, mai mult decât atât, pentru toate bunurile rămase de pe urma defunctului s-a dezbătut procedura succesorală conform certificatului de moștenitor nr. 259/20.03.1996, 719/18.11.1997; să fie personal, folosul practic trebuie să vizeze pe cel care recurge la acțiune, consideră că nu poate fi vorba despre nici un folos practic al reclamanților în acest dosar, așa cum a menționat reclamanții au formulat și cerere de partaj succesoral, fiind format dosarul nr._ invocând aceleași titluri de proprietate.
Totodată s-a mai criticat sentința în sensul că în mod incorect instanța de fond și-a motivat hotărârea susținând că „ existența unor acte subsecvente, încheiate ulterior emiterii acestui titlu, nu este de natură a împiedica constatarea nulității titlului de proprietate, rezolvarea fiind prevăzută de legiuitor sub principiul de drept – accesorium sequitor principale”, întrucât actele despre care face vorbire în speță, certificatele de moștenitor, precum și testamentele autentice nr. 1025/01.10.1961 și nr._/29.12.1993 nu sunt subsecvente titlului de proprietate, ci sunt anterioare acestui titlu, așa cum se poate observa din datele înscrise pe acestea.
În drept, a invocat prevederile art. 466 – 471 Cod procedură civilă și în temeiul art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă judecarea cauzei și în lipsă.
S-a criticat sentința și de către apelantul reclamant B. G.. V., în sensul că instanța de fond a apreciat greșit că nu justifică interes pentru a solicita constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 1112/1997 și a procesului verbal de punere în posesie din 15.10.1997 având în vedere că prin adresa nr. 1476 din 17.03.2014 depusă de C. L. Telești, s-a arătat că atât în registrul agricol cât și în cererea de reconstituire B. Z. G. figurează înscrisă suprafața de 1,37 ha, suprafață pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin HCJ nr. 42 din 11.11.1991, anexa nr. 1 poziția 299, apreciind că ne aflăm în situația unei nulității absolute atât prin respectarea HCJ-ului de validare, cât și prin faptul că s-a atribuit o suprafață de teren mai mare decât cea la care era îndreptățit autorul B. Z. G..
S-a criticat sentința și sub aspectul că nu s-a pus în discuția părților excepția lipsei de interes având în vedere că a justificat un interes special, având în vedere că prin includerea terenurilor la autorul lor B. Z. G. li se îngrădește dreptul la succesiune, dar și faptul că reconstituirea s-a făcut în favoarea unei persoane neîndreptățite și apreciază că suntem în situația unei nulității absolute ce lezează drepturile sale de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate așa cum se cuvine de la autorul său și i se îngrădește dreptul la moștenirea mătușii sale T. M..
Apelantul pârât B. G.. V. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat declarat de pârâte, invocând în același timp excepția lipsei capacității procesuale de folosință a numitei B. I. în baza art. 56 Cod procedură civilă raportat la art. 34 Cod civil, întrucât a decedat anterior depunerii apelului.
Tribunalul, în ședința publică din 23.10.2014 a pus în discuția părților excepția lipsei capacității de folosință privind pe B. I., având în vedere că apelul este înregistrată la Judecătoria Tg-J. la data de 06.05.2014 ulterior intervenirii decesului pârâtei B. I. la data de 03 mai 2014.
Potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 1 cod procedură civilă poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor sale și potrivit alin. 3 lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinită de cel care nu are capacitatea de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
Având în vedere că apelul a fost înregistrat la data de 06.05.2014 privind pe numita B. I. dată la care aceasta era decedată, tribunalul urmează a admite excepția lipsei capacității de folosință a acesteia invocată de apelantul reclamant prin întâmpinare.
Tribunalul, analizând motivele de apel invocate de apelantul reclamant și apelanta pârâtă, constată că apelurile sunt fondate, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate nr._/1999 și nr. 282/2003 precum și a proceselor verbale de punere în posesie aferente acestora, în sensul de a fi trecuți în aceste acte de reconstituire toți moștenitorii legali ai autorului comun B. Z. G., constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 1112 emisă la data de 15.10.1997 și a procesului verbal de punere în posesie emis pentru moștenitorii lui B. G. de C. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Telești, precum și obligarea celor două comisii intimate să procedeze la întocmirea unor noi titluri de proprietate și a unor noi procese verbale de punere în posesie pentru aceleași terenuri și pe aceleași amplasamente, însă pe numele tuturor moștenitorilor legali ai autorului comun B. Z. G..
Totodată s-a depus la data de 07.02.2014 o completare a cererii de chemare în judecată în sensul că își menține primul capăt de cerere doar cu privire la constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/19.05.1999 și a procesului verbal de punere în posesie eliberate în mod nelegal doar pe numele B. Gh. Z. I. și își menține celelalte două capete de cerere.
Prin întâmpinarea depusă la instanța de fond pârâtele au invocat excepția lipsei interesului, arătând că la data emiterii titlului de proprietate nr._/1999 instituția emitentă a avut în vedere și testamentele autentice nr. 1025/01.10.1961 și nr._/29.12.1993.
Din analiza motivelor de apel, constată tribunalul că apelanții critică sentința în primul rând că instanța de fon d nu a pus în discuția părților excepția lipsei interesului și nu a motivat această excepție, având în vedere că atât reclamantul, cât și pârâtele au invocat această excepție, dar fiecare cu o altă motivare, considerând fiecare că celălalt nu are interes în prezenta cauză.
Interesul reprezintă o condiție de ordin subiectiv care se analizează atât în persoana celui care acționează în justiție, cât și în persoana adversarului acestuia.
El nu reprezintă altceva decât folosul practic material sau moral pe care-l urmărește cel care promovează acțiunea.
Justificarea interesului judiciar incumbă reclamantului și vizează în principal momentul inițial al procesului, în concret acela al promovării acțiunii.
Interesul trebuie justificat ulterior și de către pârât, în legătură cu actele procedurale îndeplinite de către acesta.
Astfel, constată tribunalul că această excepție nu a fost pusă în discuția părților fiind respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a adeverinței de proprietate nr. 1112/1997 și a procesului verbal de punere în posesie din 15.10.1997 cu motivarea că petiționari nu justifică nici un interes, acesta aparținând acelor persoane al cărora drept de proprietate a fost lezat, deși reclamantul a susținut că terenurile incluse în adeverința de proprietate și procesul verbal de punere în posesie au aparținut autorului U. N., iar de la moștenitorii acestuia a cumpărat în baza dovezii din 10.02.2008 o parte din terenurile respective, iar o parte din terenurile incluse au aparținut numitei T. M., sora autorului B. Z. G..
Cu alte cuvinte, reclamantul a susținut că reconstituirea s-a făcut unei persoane neîndreptățite, apreciind că suntem în situația unei nulității absolute ce lezează drepturile sale de a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate așa cum i se cuvine de la autorul său și i se îngrădește dreptul la moștenirea mătușii sale T. M..
Constată, tribunalul că, instanța de fond nu a analizat acest capăt de cerere în raport de susținerile și apărările părților și nu a pus în discuția părților excepția lipsei de interes, motiv pentru care apreciază că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei, având în vedere că excepția interesului este o excepție de fond.
Este adevărat că intimata C. L. de Fond Funciar Telești trebuie să emită titlu pe numele autorului decedat cu moștenitorii legali existenți, urmând ca ulterior aceștia să procedeze conform legii, având în vedere că din înscrisurile depuse a rezultat că cererea de reconstituire a fost formulată de autorul B. Z. G., însă instanța nu a analizat susținerile și apărările părților cu privire la toate capetele de cerere.
Având în vedere că și apelanta pârâtă P. Speranța a susținut la rândul său că reclamantul nu justifică formularea unei astfel de cererii invocând excepția lipsei interesului acestuia, tribunalul urmează a admite și apelul acestei pârâte pentru ca instanța de fond să se pronunțe cu prioritate asupra excepției invocate având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unei interes din partea persoanei care solicită instanței de judecată soluționarea unei cereri.
În considerarea celor expuse, tribunalul urmează a admite apelurile și a anula sentința, urmând a fi trimisă cauza spre rejudecare, pentru a soluționa excepția lipsei interesului invocată de părți și în situația în care va respinge această excepție, va analiza pe fond cauza așa cum a fost precizată de reclamant în baza unui probatoriu complet raportat la susținerile și apărările părților.
Văzând și art. 480 C.pr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei capacității de folosință privind pe B. I.- decedată.
Admite apelurile declarate de apelantul reclamant B. G.. V., cu domiciliul în comuna Telești, . și de apelanta pârâtă P. Speranța, cu domiciliul în Tg.-J., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 2175 din 08.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți M. E. C., cu domiciliul în comuna Mătăsari, ., B. I. G., domiciliul în comuna Mătăsari, . și intimatele pârâte C. L. Telești de Fond Funciar, sediul în Telești, județul Gorj și C. Județeană Gorj de Fond Funciar, cu sediul în Tg-J., .-4, județul Gorj.
Anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 Octombrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, M. G. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. N.U./Tehn. C.I.L.
Jud. fond A.D.J.
8ex/31Octombrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 718/2014. Tribunalul GORJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 579/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
