Fond funciar. Hotărâre din 25-09-2014, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 8491/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 957
Ședința publică din 25 Septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte N. U.
Judecător V. N.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți G. E., G. I., G. V., G. D., G. G., împotriva sentinței civile nr. 1360 din 28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. I., V. M., C. L. de Fond Funciar Cîlnic, C. Județeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, Direcția S. Gorj, intimații intervenienți B. C., F. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă G. E. asistată de avocat D. R., lipsă fiind apelanții reclamanți G. I., G. V., G. D., G. G. reprezentați de avocat D. R., intimații pârâți V. I., V. M., reprezentați de avocat M. M., lipsă fiind intimatele pârâte C. L. de Fond Funciar Cîlnic, C. Județeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, Direcția S. Gorj și intimații intervenienți B. C., F. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat s-a constat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul:
Avocat D. R. pentru apelanții reclamanți G. E., G. I., G. V., G. D., G. G., a solicitat admiterea apelului conform motivelor de apel scrise, arătând că instanța de fond nu a analizat suficient probatoriul existent la dosar cu privire la îndreptățirea reclamanților la retrocedare după autorul comun G. N. I. care a formulat cerere de retrocedare sub nr. 1004 din 30.03.1998 și ulterior a solicitat prin cererea nr. 674/04.03.2004, apreciind că în cauză nu există identitate de cauză, obiect și părți, întrucât cauza nulității titlului de proprietate este fraudă la lege neinvocată până în prezent.
S-a mai susținut că în prezentul proces nu este identitate de obiect, cauză și părți.
Avocat M. M. pentru intimații pârâți V. I., V. M., a solicitat respingerea apelului ca nefondat conform întâmpinării depuse, precizând că în cauză este autoritate de lucru judecat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. la data de 28.05.2013, sub nr._, reclamanții G. E., G. I., G. V. și G. D., au chemat în judecată pârâții V. E., C. L. de Fond Funciar Cîlnic, C. Județeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor și Direcția S. Gorj, precum și intervenienții B. C. și F. M., solicitând să se dispună anularea Procesului verbal de punere în posesie din data de 24.09.2002 și a Titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002; obligarea C.L. Cîlnic să procedeze la punerea în posesie a noastră, cu 0,33 ha teren cu | vegetație forestieră conform HCJ nr. 2967/22.10.2001 emisă pentru G. M I. în baza j Registrului Proprietăților din anul 1948 și înaintarea documentației către C. Județeană Gorj în vederea emiterii titlului de proprietate; obligarea Comisiei Județene Gorj la emiterea titlului de proprietate în favoarea noastră în i calitate de moștenitori îndreptățiți ai numitei G. I M., cu 0,33 ha teren cu vegetație I forestieră conform HCJ nr. 2967/22.10.2001 emisă în baza Registrului Proprietăților din anul 1948; iar în subsidiar, în cazul în care se va constata că HCJ nr. 2967/22.10.2001 nu este emisă pentru G. M I. soțul respectiv tatăl nostru care a formulat cerere de retrocedare pentru terenul forestier de 0,33 ha deținut de mama sa G. I M., solicitând obligarea CL Cîlnic să soluționeze cerere și să înainteze către C. Județeană propunerea sa în vederea pronunțării unei HCJ.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, prin Procesul verbal de punere în posesie din data de 24.09.2002 și Titlul de proprietate nr. 332/16.10.2002 emise în baza HCJ nr. 2967/22.10.2001 pentru soțul respectiv, tatăl lor G. M I. conform Registrului Proprietăților din anul 1948 prin care soacra respectiv bunica noastră face dovada că a deținut 0,33 ha teren cu vegetație forestieră, s-a procedat eronat la punerea în posesie și înmânarea titlului de proprietate pârâtei V. E. pentru mama sa G. M. care nu a formulat cerere de retrocedare și nu a făcut dovada că a deținut la momentul naționalizării teren cu vegetație forestieră, aceasta profitând de potrivirea aproximativă de nume.
Prin sentința civilă nr. 9496/04.12.2008 din dosarul nr._/318/2008 al Judecătoriei Tg-J. s-a dispus irevocabil modificarea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate contestate sub aspectul numelui persoanei îndreptățită însă, Curtea de Apel C. prin Decizia nr._/27.11.2012 irevocabilă în Dosarul nr._ a dispus respingerea cererii mele de obligare a pârâtei V. E. de i predare a originalului procesului verbal de punere în posesie și titlului de proprietate i solicitate mie de C.L. Câlnic pentru modificare, pe motiv că sentința precedentă nu este opozabilă pârâtei iar prin rezoluția parchetului irevocabilă s-a dispus neînceperea: urmăririi penale împotriva pârâtei V. E. pe motiv că aceasta nu-mi poate preda originalul procesului verbal de punere în posesie și titlului de proprietate pentru că le-a pierdut.
Așadar s-a statuat cu putere de lucru judecat prin S. civ. nr. 9496/04.12.2008 din dosarul nr._/318/2008 al Judecătoriei Tg-J. că soțul respectiv tatăl nostru G. M I. (decedat în anul 2008) este singurul moștenitor al autoarei G. I M. îndreptățit l la retrocedarea suprafeței de 0,33 ha teren cu vegetație forestieră conform Registrului i Proprietăților din anul 1948 prin care soacra respectiv bunica noastră face dovada că a i deținut 0,33 ha teren cu vegetație forestieră pentru care s-a emis HCJ nr. 2967/22.10.2001 poziția 174 din anexă, soțul respectiv tatăl nostru fiind singurul care a formulat cerere de retrocedare așa cum a statuat instanța irevocabil.
Cu toate acestea, pârâta V. E. a profitat de potrivirea aproximativă de nume și s-a prezentat ea pentru punerea în posesie și înmânarea titlului de proprietate ca fiind pentru autoarea sa aspect cu totul eronat din moment ce aceasta nu a formulat cerere retrocedare și nu face dovada că a deținut înainte de anul 1948 teren cu vegetație forestieră și că s-a emis în favoarea sa vreo HCJ de validare și în plus s-a stabilit irevocabil că procesul verbal de punere în posesie și titlul de proprietate contestate de mine au fost pierdute și ca atare nici dispozitivul S. civ. nr. 9496/04.12.2008 irevocabilă, privind modificarea acestor acte funciare, nu mai poate fi dus la îndeplinire.
In drept și-a întemeiat prezenta acțiune pe dispozițiile art. III alin 1 lit. a) pct. vi) din L. 169/1997 și art. 6 C.E.D.O.
Pârâta V. E. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept și-a întemeiat cererea pe disp. art. 205 C. pr. Civ., art. 431 și 432 C. pr. Civ.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinări și cerere de introducere în judecată și a altor persoane responsabile.
Prin care urmare a celor precizate prin întâmpinarea pârâtei V. E. a arătat că alături de pârâta V. E. cheamă în judecată și pe moștenitorii sorei sale B. I. decedată și anume pe B. C. cu domiciliul în comuna Drăguțești, . Gorj, și pe F. M., municipiul Tg-J., cartier Vărsături, județul Gorj și solicită unirea excepției de autoritate de lucru judecat cu fondul cauzei și respingerea excepției invocată de V. E. iar pe fond înlăturarea motivațiilor formulate prin întâmpinarea Comisiei Județene Gorj și pârâtei V. E..
În ceea ce privește excepția de autoritate de lucru judecat invocată de către V. E. a arătat că în prezentul proces nu au identitate de cauză și părți raportat la dosarele invocate ca fiind judecate din moment în acest dosar părțile sunt diferite iar, cauza nulității titlului de proprietate este formată din: 1-lipsa dreptului cuvenit la retrocedare teren forestier pentru G. M.; 2- inexistența unei cereri de retrocedare formulată de către G. M. consemnată în titlu; 3- inexistența unei împuterniciri pentru V. E. și G. M. din partea numitei G. M., secunda pentru a participa la punerea în posesie si prima pentru semnarea procesului verbal si înmânarea titlului de proprietate conform art.33 alin 5 si 74 alin.2 din Regulamentul aprobat prin HG 1172/2001 aplicabil; 4- punerea în posesie a unei persoane ce nu avea calitate de persoană îndreptățită la retrocedare sau mandat special din partea unei persoane îndreptățite la retrocedare pădure; 5- Nu a făcut dovada că a deținut terenul în cauză la momentul naționalizării bunurilor de către regimul comunist.
De fapt această excepție a mai fost invocată și în dosarul nr._/2005 când prin S. civ. nr. 7329/23.11.2005 s-a respins această excepție și acțiunea reclamanților pentru faptul că nu am chemat în judecată și cealaltă moștenitoare a numitei G. M. și anume pe B. I., fapt pentru care am procedat prin prezenta la chemarea în judecată și a moștenitorilor numitei B. I..
Intimata C. L. Cîlnic de Fond funciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că prin acțiunea ce face obiectul dosarului cu numărul de mai sus reclamanta G. E. a solicitat:anularea procesului - verbal de punere in posesie din data de 24.09.2002 și a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002; obligarea Comisiei Locale Cîlnic sa procedeze la punerea in posesie a for cu 0,33 ha teren cu vegetație forestiera conform l/.C.J. nr.2967/22.10.2001 emisa pentru G. M. I. in baza Registrului Proprietăților din anul 1948 si înaintarea documentației către C. Județeană Gorj in vederea emiterii titlului de proprietate; obligarea Comisiei Județene Gorj la emiterea titlului de proprietate in favoarea lor in calitate de moștenitori îndreptățiți ai numitei G. 1. M. cu 0.33 lut teren cu vegetație forestiera conform H.C.J. nr.2967/22.10.2001 emisa in baza Registrului Proprietăților din anul 1948; în subsidiar, în cazul în care se va constata ca HCJ nr.2967/22.10.2001 nu este emisa pentru G. M fon,soțul respectiv tatăl lor,care a formulat cerere de retrocedare pentru terenul forestier de 0,33 ba deținut de mama sa G. l. M., solicita obligarea Comisiei Locale Cîlnic să soluționeze cererea si sa "înainteze către C. Județeană propunerea sa in vederea pronunțării unei HCJ"
In prezentul dosar C. locala Cîlnic a invocat excepția autorității de lucru judecat, în ceea ce privește solicitarea anulării titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002, și a procesului – verbal de punere în posesie din 24.09.2002 și excepția tardivității anulării Hotărârii de Comisie Județeană nr. 2967/2001.
Prin sentința civilă nr. 1360 din 28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a admis excepția autorității de lucru judecat.
S-a respins cererea formulată de către petenții G. E., G. I., G. V., G. D. și G. G., în contradictoriu cu pârâtele V. E., C. L. Cîlnic de Fond Funciar, C. Județeană Gorj de Fond Funciar și Direcția S. și intervenienții forțați B. C. și Fîcea M., pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. la data de 28.05.2013, sub nr._, reclamanții G. E., G. I., G. V. și G. D., au chemat în judecată pârâții V. E., C. L. de Fond Funciar Cîlnic, C. Județeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor și Direcția S. Gorj, precum și intervenienții B. C. și F. M., solicitând să se dispună anularea Procesului verbal de punere în posesie din data de 24.09.2002 și a Titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002; obligarea C.L. Cîlnic să procedeze la punerea în posesie a noastră, cu 0,33 ha teren cu vegetație forestieră conform HCJ nr. 2967/22.10.2001 emisă pentru G. M I. în baza j Registrului Proprietăților din anul 1948 și înaintarea documentației către C. Județeană Gorj în vederea emiterii titlului de proprietate; obligarea Comisiei Județene Gorj la emiterea titlului de proprietate în favoarea noastră în i calitate de moștenitori îndreptățiți ai numitei G. I M., cu 0,33 ha teren cu vegetație I forestieră conform HCJ nr. 2967/22.10.2001 emisă în baza Registrului Proprietăților din anul 1948; iar în subsidiar, în cazul în care se va constata că HCJ nr. 2967/22.10.2001 nu este emisă pentru G. M I. soțul respectiv tatăl nostru care a formulat cerere de retrocedare pentru terenul forestier de 0,33 ha deținut de mama sa G. I M., solicităm obligarea CL Cîlnic să soluționeze cerere și să înainteze către C. Județeană propunerea sa în vederea pronunțării unei HCJ.
Prin sent. civ. nr. 7615/26.11.2004, pronunțată în dosarul nr._/2004, Judecătoria Tg-J., a respins acțiunea având ca obiect constatare nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002 emis pentru suprafața de 3300 m.p. .
Deși s-a susținut că în prezenta cauză, raportat la sent. civ. nr. 7615/26.11.2004, pronunțată în dosarul nr._/2004, Judecătoria Tg-J., nu există identitate de cauză și părți raportat la dosarele invocate ca fiind judecate, iar în acest dosar părțile sunt diferite, excepție ce a mai fost invocată și în dosarul nr._/2005 când prin S. civ. nr. 7329/23.11.2005 s-a respins această excepție și acțiunea reclamanților pentru faptul că nu au chemat în judecată și cealaltă moștenitoare a numitei G. M. și anume pe B. I., ai cărei moștenitori au fost chemați în judecată în prezenta cauză, din ansamblul materialului probator existent la dosarul cauzei, administrat ca urmare a unirii excepției cu fondul, instanța a reținut în prezenta cauză, existența excepției autorității de lucru judecat, în raport cu sentința civilă nr. sentința civilă nr. nr. 7615/26.11.2004, pronunțată în dosarul nr._/2004, Judecătoria Tg-J., prin care s-a respins acțiunea având ca obiect constatare nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002 emis pentru suprafața de 3300 m.p., pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1201 (din vechiul Cod civil, normă rămasă în vigoare potrivit Legii 71/2011 până la data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă), este lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceiași cauză și este între aceleași părți făcute de ele în contra lor și aceeași calitate.
Autoritatea de lucru judecat are drept scop evitarea situațiilor contradictorii între două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre judecătorească să nu fie contrazise într-un alt litigiu. Autoritatea de lucru judecat are un caracter de obligativitate, în sensul că părțile litigante, trebuie să se supună efectelor lucrului judecat.
Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului, este principiul securității raporturilor juridice, care implică între altele ca soluția dată în mod definitiv unui litigiu de către instanțe să nu mai fie pusă în discuție.
Curtea Europeană a drepturilor omului, a considerat că dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu în toate contestațiile în materie civilă dacă sistemul judiciar al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească ce a dobândit un caracter definitiv și executoriu să fie schimbată pentru simplul motiv al unei aprecieri diferite de cea a instanțelor anterioare, în vederea realizării unei noi examinări a cauzei.
În speța dedusă judecății, instanța a reținut că sunt îndeplinite dispozițiile art. 1201 C.civ. în raport cu sentința civilă nr. 7615/26.11.2004, pronunțată în dosarul nr._/2004, Judecătoria Tg-J., a respins acțiunea având ca obiect constatare nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002 emis pentru suprafața de 3300 m.p., ca și în cauza anterioară reclamanții G. E., G. I., G. V. și G. D., a solicitat a se dispune anularea aceluiași act de proprietate împreună cu actele premergătoare și pe cale de consecință, punerea lor în posesie cu privire la suprafața cuprinsă în respectivul titlu de proprietate, respectiv cu 0,33 ha teren cu vegetație forestieră
A reținut instanța că, dreptul subiectiv al reclamanților ce poartă asupra pretenției concrete a acestora este reprezentat de îndreptățirea lor la restituirea unui teren cu privire la care s-a dispus deja și pentru care s-a eliberat un act de proprietate a cărui nulitate reclamanții au mai cerut a se constata, iar acțiunea a fost respinsă irevocabil.
Aceste aspecte nu duc la concluzia că obiectul celor două litigii este diferit, atâta timp cât prin declanșarea litigiului de față, reclamanții au invocat același drept subiectiv, respectiv dreptul de proprietate asupra terenului de 3300 m.p. cu vegetație forestieră.
Prin cauză, se înțelege fundamentul pretenției afirmate, astfel că, cauza cererii de chemare în judecată este reprezentată de instituția, sau categoria juridică, ori principiul de drept substanțial pe care reclamantul își întemeiază pretenția sa.
Așadar, cauza dreptului reprezintă cauza cererii de chemare în judecată și identitatea acesteia, separat pe capete de cerere cu în cele două litigii care se poartă între aceleași părți, cu privire la același obiect, iar în speța dedusă judecății, instanța contată identitate de cauză între litigiul ce a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._/2004, Judecătoria Tg-J., a respins acțiunea având ca obiect constatare nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002 emis pentru suprafața de 3300 m.p., soluționat deja prin sent. civ. nr. 7615/26.11.2004, pronunțată în dosarul nr._/2004, Judecătoria Tg-J., existând identitate de obiect și cauză.
Astfel în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._/2004, Judecătoria Tg-J., G. V. a chemat în judecată pe V. E. C. L. Cîlnic pentru Aplicarea Legii Nr. 18/1991 și C. Județeană Gorj pentru Aplicarea Legii Nr. 18/1991 pentru a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002 emis pentru suprafața de 3300 m.p., în considerentele hotărârii arătându-se:,,Chiar dacă există coincidență între numele autoarei petiționarilor și numele persoanei menționate pe titlul de proprietate nr. 332/16.10.2002, acest lucru nu înseamnă că petiționarii sun îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3300 m.p.,teren cu vegetație forestieră situat pe raza comunei Cîlnic, ce face obiectul titlului de proprietate contestat de părți. Din considerentele sentinței civile nr. 1560/15.03.2004 a Judecătoriei Tg-J., rezultă că petiționarii nu au făcut dovada dreptului de pentru terenul cu vegetație forestieră, în temeiul art. 8-al. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel că aceștia nu pot susține în prezent că sunt moștenitorii îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate ce face obiectul titlului de proprietate nr.332/2002,atâta timp cât nu au făcut dovada că au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.’’
În prezenta cauză, este depusă o cerere de reconstituire formulată de G. M. I. cu privire la terenul de 0,33 ha cu vegetație forestieră, dar este o cerere depusă abia la 26.08.2005, în temeiul L nr. 247/2005, după ce lui V. E. i se stabilise dreptul de proprietate pentru suprafața de 3300 m.p. și i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 332/16.10.2002, fiind evident că petiționarii nu depuseseră în temeiul legilor anterioare ale fondului funciar, cereri de reconstituire, iar reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere doar în favoarea solicitanților, astfel că în cazul în care sunt mai multe persoane îndreptățite,odată stabilit dreptul de proprietate în favoarea unuia dintre aceștia, celelalte persoane îndreptățite, care nu au depus anterior cereri de reconstituire nu mai pot solicita acest drept în dauna celor care deja li s-a reconstituit dreptul de proprietate, dar în prezenta cauză instanța are în vedere că anterior,în considerentele sentinței civile nr. 1560/15.03.2004 a Judecătoriei Tg-J., s-a arătat că petiționarii nu au făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră, în temeiul art. 8-al. 3 din Legea nr. 18/1991.
De asemenea, Judecătoria Târgu J., prin sentința civilă nr. 3847, pronunțată în ședința publică de la 20 mai 2010, în soluționarea dosarului nr._, a admis excepția puterii lucrului judecat invocată de instanță din oficiu cu privire la cererea având ca obiect obligarea Comisiei Locale Cîlnic de a modifica titlul de proprietate nr. 332/16.10.2002, respingând acțiunea precizată formulată de reclamanta G. I. E., domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâta C. L. Cîlnic pentru Aplicarea Legii Nr. 18/1991 și pârâta C. Județeană Gorj pentru Aplicarea Legii Nr. 18/1991, constatând că prin sentința civilă nr. 9496/04.12.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2008 s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002 și a procesului verbal de punere în posesie din 24.09.2002, eliberate în favoarea autoarei G. I. M. pentru suprafața de 0, 33 ha teren cu vegetație forestieră, în sensul consemnării la rubrica ,,moștenitori” a numelui fiului autoarei ,,G. M. I.” în loc de ,,G. I. M.”, cum s-a consemnat în mod eronat,iar sentința menționată a rămas definitivă prin nerecurare la data de 09.01.2009 (fila 5), astfel încât cererea ce constituie obiectul prezentului litigiu are în esență aceeași finalitate respectiv modificarea titlului de proprietate, atribuție ce incumbă comisiilor de fond funciar, potrivit H.G. nr. 890/2005, nefiind necesară mențiune specială în acest sens în cuprinsul dispozitivului sentinței, acțiunea formulată de reclamantă vizând aceleași părți, obiect și cauză identice cu acelea din acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._/318/2008 al Judecătoriei Tg-J., astfel încât sentința pronunțată în acest dosar este caracterizată de puterea lucrului judecat, urmând ca în temeiul art. 1201 C. civ și art. 166 C. pr. civ. să admită excepția invocată din oficiu și să respingă cererea având ca obiect obligarea Comisiei Locale Cîlnic la rectificarea titlului de proprietate menționat.
S-a mai arătat în aceeași hotărâre că în ceea ce privește cererea de obligare a comisiilor la daune cominatorii în cuantum de 50 lei pe zi de întârziere, instanța a reținut că sentința nr. 9496/04.12.2008 ține loc de modificare a titlului prin ea însăși, putând fi prezentată împreună cu titlul de proprietate oricărei autorități și că aceasta nu stabilește o obligație de a face efectivă, în sensul art. 1075 Cod civil, care să atragă admisibilitatea constrângerii realizării, prin intermediul daunelor cominatorii, iar simpla mențiune a comisiei de fond funciar pe titlul de proprietate nu certifică modificarea legală a actului de proprietate în lipsa sentinței definitive prin care s-a dispus această modificare.
Reclamanții G. E., G. I., G. V. și G. D., sunt moștenitorii lui G. M. I., astfel că este vorba și de o identitate de părți,chiar dacă în cauza anterioră mai figurau și alte părți pe lângă G. M. I..
In realitate, reclamanții nu pretind o alta cauza juridica a dreptului lor, ci formuleaza doar o noua apărare, ceea ce nu este permis însa, după ce litigiul a fost transat irevocabil. Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție,prin Decizia nr. 1011 din 12 martie 2013 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect revizuire, a hotărât că, în acord cu jurisprudența CEDO si deciziile Curții Constituționale, autoritatea de lucru judecat privește nu numai dispozitivul hotărârii, ci și considerentele pe care acesta se sprijină.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții reclamanți G. E., G. I., G. V., G. D., G. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut că instanța a soluționat cauza doar pe excepția de autoritate de lucru judecat cu privire la obiectul cauzei privind nulitatea titlului de proprietate, omițând să soluționeze celelalte capete de cerere care au cu totul altă cauză și apreciază că instanța de fond nu a analizat probatoriul existent cu privire la îndreptățirea reclamanților la retrocedare după autorul lor G. M. I. care a formulat cerere de retrocedare sub nr. 1004 din 30.03.1998 și apoi a revenit și a solicitat și prin cererea nr. 674 din 04.03.2004, cereri care au fost soluționate prin HCJ 2967/2001.
S-a precizat că nu există identitate de cauză, obiect și părți raportat la dosarele invocate de instanța de fond având în vedere că părțile sunt diferite, iar cauza nulități titlului de proprietate este frauda la lege neinvocate până acum.
În dezvoltarea acestui motiv s-a susținut că suprafața ca dimensiune și amplasament dispusă prin titlu și procesul verbal de punere în posesie corespund cu suprafața și amplasamentul din registrul agricol al autoarei lor pe numele G. M., iar autoarea pârâtei nu a deținut un asemenea teren și la dosarul comisiei locale privind titlul de proprietate nu există o cerere a numitei G. M. mama pârâtei V. E. și a moștenitorilor autoarei B. I..
S-a mai menționat că cererea din prezenta cauză are cu totul altă cauză și diferă esențial față de toate celelalte cauze din moment ce dreptul lor material la retrocedare nu a fost dus la îndeplinire nici până în prezent și apreciază că cele două sentințe 1560/2004 și 5616/2010 au obiect și cauză diferite.
Intimata V. E. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței ca legală și temeinică arătând că în mod corect instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite dispozițiile art. 1201 cod civil având în vedere că obiectul celor două litigii este identic.
Totodată intervenienta Fîcea M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii apelate ca temeinică și legală, arătând că în cauză sunt incidente disp. art. 1201 Cod civil având în vedere că reclamanții G. E., G. I., G. V. și G. D. sunt moștenitori lui G. M. I. și deci este vorba de o identitate de părți.
Intimata C. L. Cîlnic de Fond Funciar a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat în cauză operând excepția autorității de lucru judecat precizând că apelanți încearcă prin tot felul de mijloace lipsite de fundament juridic să solicitate același lucru în mai multe dosare.
Tribunalul analizând motivele de apel invocate de reclamanți G. E., G. I., G. V., G. D., G. G. constată că apelul este nefondat având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamanții au solicitat să se dispună anularea procesului verbal de punere în posesie din data de 24.09.2002 și a titlului de proprietate nr. 332/16.10.2002; obligarea Comisiei Locale Cîlnic să procedeze la punerea în posesie cu 0,33 ha teren cu| vegetație forestieră conform HCJ nr. 2967/22.10.2001 emisă pentru G. M I. în baza Registrului Proprietăților din anul 1948 și înaintarea documentației către C. Județeană Gorj în vederea emiterii titlului de proprietate; obligarea Comisiei Județene Gorj la emiterea titlului de proprietate în favoarea lor în calitate de moștenitori îndreptățiți ai numitei G. I M., cu 0,33 ha teren cu vegetație I forestieră conform HCJ nr. 2967/22.10.2001 emisă în baza Registrului Proprietăților din anul 1948; iar în subsidiar, în cazul în care se va constata că HCJ nr. 2967/22.10.2001 nu este emisă pentru G. M I. soțul respectiv tatăl lor care a formulat cerere de retrocedare pentru terenul forestier de 0,33 ha deținut de mama sa G. I M., solicitând obligarea CL Cîlnic să soluționeze cerere și să înainteze către C. Județeană propunerea sa în vederea pronunțării unei HCJ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.J. sub nr._/2004, petiționarii G. I., G. A. și G. V. au chemat în judecată pe detentoarea Vîceanu E. în contradictoriu cu C. L. nr.18/1991 Câlnic și C. Județeană Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.332/16.10.2002 și a actelor premergătoare acesteia.
Prin sentința civilă nr.7615/26.11.2004, pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosar nr._/2004 a fost respinsă acțiunea, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.228/A din 04 martie 2005 pronunțată de Tribunalul Gorj și prin decizia civilă nr.1984/08.09.2005 pronunțată de Curtea de Apel C..
S-a reținut în considerentele deciziei pronunțate de Curtea de Apel C. că în condițiile în care reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 3300 mp, cu vegetație forestieră s-a făcut numai pe numele autoarei intimatei V. E., recurenții reclamanți neavând reconstituire pentru acest teren, acțiunea în constatarea nulității titlului de proprietate este nefondată așa cum au reținut și instanțele anterioare.
În mod corect instanța de fond a analizat și s-a pronunțat cu prioritate pe excepția autorității de lucru judecat, având în vedere că este o excepție de fond și în situația admiterii acesteia nu se mai impunea cercetarea pe fond a cauzei.
Autoritatea de lucru judecat are la baza regula potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și că o constatare făcută prin hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă de altă hotărâre.
Principiul autorității lucrului judecat împiedică deci nu numai o nouă judecare a unui proces judecat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre judecătorească definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre judecătorească, dată într-un alt proces.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că dreptul la un tribunal ar fi iluzioriu în toate contestațiile în materie civilă dacă sistemul judiciar al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească ce a dobândit un caracter definitiv și executoriu să fie schimbată pentru simplul motiv al unei aprecieri diferite de cea a instanțelor anterioare, în vederea realizării unei noi examinări a cauzei.
Dreptul părților la un proces echitabil, așa cum este reglementat în practica instanțelor prin raportare la art.6 CEDO presupune și obligația instanței de a analiza susținerile părților, acceptând sau înlăturând motivat apărările acestora.
Astfel, dreptul subiectiv al reclamanților, ce poartă asupra pretenției concrete a acestora, în raport de obiectul cauzei este reprezentat de îndreptățirea lor la restituirea unui teren cu privire la care s-a eliberat un act de proprietate a cărei nulitate reclamanții au mai solicitat-o, acțiune ce a fost respinsă în mod irevocabil.
Prin prezenta cauză, reclamanții invocă același drept subiectiv, respectiv dreptul de proprietate asupra terenului de 3300 mp cu vegetație forestieră, drept ce a fost discutat și analizat prin considerentele hotărârilor amintite.
În prezenta cauză, este depusă o cerere de reconstituire formulată de G. M. I. cu privire la terenul de 0,33 ha cu vegetație forestieră, dar este depusă la data de 26.08.2005 în temeiul Legii 247/2005 după ce lui V. E. i se stabilise dreptul de proprietate pentru suprafața de 3300 mp și i s-a eliberat titlul de proprietate, fiind evidentă că petiționarii nu depuseseră în temeiul, legilor anterioare ale legilor fondului funciar cereri de reconstituire.
Reclamanții sunt moștenitorii lui G. M.I. și nu pretind o altă cauză juridică a dreptului lor și formulează de fapt o nouă apărare, ceea ce nu este posibil atât timp cât litigiul a fost tranșat irevocabil și s-a stabilit că autoarea intimatei pârâte a figurat în Registrul Agricol din anul 1948 cu suprafața de 3300 mp teren cu vegetație forestieră și a formulat cerere de reconstituire în condițiile Legii nr.18/1991.
În mod corect instanța de fond a reținut excepția autorității de lucru judecat, existând tripla identitate de părți, obiect și cauză și deci nu se mai impunea cercetarea fondului, motiv pentru care tribunalul urmează a respinge apelul ca nefondat, având în vedere că dreptul subiectiv al reclamanților vizează terenul de 3300 mp cu vegetație forestieră, teren pentru care părțile s-au mai judecat și nu mai pot susține în prezenta cauză că sunt moștenitori îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate ce face obiectul titlului de proprietate ce îl contestă.
Văzând și disp.art.480 C.pr.civ,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți G. E., G. I., G. V., G. D., G. G., domiciliați în . și cu domiciliul ales pentru citarea și comunicarea actelor de procedură la avocat D. R., cu sediul în Tismana, ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1360 din 28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți V. I., domiciliat în Tg-J., Ale. Păcii, nr. 2, ., ., județul Gorj, V. M., domiciliată în Municipiul Timișoara, . S., nr. 5, ., ., C. L. de Fond Funciar Cîlnic, cu sediul în ., C. Județeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, cu sediul în Tg-J., județul Gorj, Direcția S. Gorj, cu sediul în Tg-J., județul Gorj, intimații intervenienți B. C., cu domiciliul în comuna Drăguțești, . Gorj, F. M., cu domiciliul în Tg-J., Cartier Vărsături, județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 Septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, V. N. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. N.U./Tehn.E.C.
Jud. fond S.P.
07.10.2014/14 ex.
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-01-2014, Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 291/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
