Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre din 21-02-2014, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 386/263/2011*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 336/2014
Ședința publică de la 21 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. B.
Judecător A. E. S.
Judecător V. B.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul pârât H. F. împotriva sentinței civile nr.1589/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata reclamantă G. (H.) E., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât H. F. și intimata reclamantă G. (H.) E., asistată de avocat M. T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este tardiv, după care:
Instanța a pus în discuție excepția tardivității declarării recursului invocată de către intimata G. E..
Recurentul pârât H. F. a lăsat la aprecierea instanței excepția tardivității declarării recursului.
Avocat M. T. pentru intimata reclamantă G. (H.) E. a solicitat respingerea recursului ca tardiv formulat, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._ reclamanta G. ( fostă H. ) E. a chemat în judecată pârâtul H. F. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cu obligarea pîrîtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pîrîtul la data de 27.08.1994 iar căsătoria a fost desfăcută prin divorț, în acest sens pronunțându-se sentința civilă nr 2872/15.12.2010 a Judecătoriei Motru .
Că în perioada căsătoriei foștii soți au dobândit bunurile comune a căror împărțire o solicită, iar contribuția părților a fost inegală.
A menționat reclamanta că în timpul căsătoriei cu pîrîtul a dobândit împreună cu acesta imobilul casă compusă din patru camere de locuit, baie, bucătărie, un hol, o sală și o terasă, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu țiglă și ridicată pe terenul în suprafață de 928 mp din . și bunurile mobile:
- două mobile de dormitor în valoare d e 400 lei fiecare ;
- una mobilă bucătărie în valoare d e 400 lei ;
- o mașină de gătit ( aragaz) cu butelie în valoare d e 200 lei ;
- un colțar de bucătărie în valoare de 200 lei ;
- una combină frigorifică în valoare de 400 lei ;
- un computer ( PC ) folosit de fiul cel mare al părților în valoare d e 500 lei ;
- 2 televizoare în valoare de 300 lei fiecare ;
În privința cotei de contribuție la dobândirea bunurilor comune, reclamanta a arătat că a avut o contribuție de 60% la construcția casei iar pârâtul de 40% fiind ajutată permanent de părinți și bunici, ajutorul fiind atât financiar cât și prin munca efectivă la construirea casei precum și sprijinul fratelui reclamantei G. A., rudele sale fiind acelea care au suportat toate cheltuielile privind mâncarea și băutura pentru muncitorii care au lucrat la casă.
Tot în sprijinul motivării cotei sale de contribuție majorate, reclamanta a arătat că deși pîrîtul a avut venituri mai mari decât ale sale, acesta își cheltuia cea mai mare parte a salariului pe băuturi alcoolice iar datorită consumului de alcool a fost obligată deseori să-i plătească datoriile și apoi să intenteze acțiunea de divorț fiindcă pîrîtul devenea violent.
În privința modalităților de împărțire a bunurilor și având în vedere că i-au fost încredințați spre creștere și educare minorii, reclamanta a solicitat împărțirea în natură a bunurilor și să-i fie atribuită ei o parte din casă fiindcă există această posibilitate și mai ales pentru că veniturile sale nu-i permit să cumpere o nouă locuință pentru ea și copii dar nici să plătească o sultă mare către pîrît.
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 30 și art. 36 al. 1 C Fam.
Legal citat pîrîtul H. F. a formulat întâmpinare prin care a arătat că recunoaște că bunurile menționate în acțiune au fost dobândite împreună cu reclamanta dar pentru aceasta a împrumutat suma de circa 40.000 lei de la bancă începând cu anul 1995 și a plătit dobânzi foarte mari iar sumele împrumutate au fost folosite la construcția casei, a terenului și a bunurilor din casă.
A mai menționat pârâtul că el a avut salariul mai mare decât reclamanta ce a fost încadrată în muncă doar doi ani în timpul căsătoriei cu salariul minim pe economie, că nu a fost ajutat de către rudele reclamantei cu bani și muncă la ridicarea casei și că bunurile menționate în acțiune au prețuri mult mai mari decât cele indicate de către reclamantă și c/v lor a fost achitată de el, motiv pentru care și în prezent are datorii la bănci de circa 30.000 lei și pentru care are o rată lunară de plată de 800 lei.
În concluzie pârâtul a solicitat ca partajarea bunurilor să fie făcută în raport de contribuția fiecăruia cu reținerea unei cote de contribuție de 80% în favoarea sa și de 20% în favoarea reclamantei.
La cererea părților instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială în cauză fiind audiați martorii B. L. și P. T. la cererea reclamantei și martorii V. N. și V. M. la cererea pîrîtului.
Din oficiu și în temeiul prev. art. 129 al.5 CP Civ., instanța a interogat părțile în ședința publică din 03.05.2011 și a solicitat relații primăriei comunei Cătunele în legătură cu terenul pe care se află construită locuința menționată în cererea de chemare în judecată având în vedere că pîrîtul prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei a menționat că pentru teren există un contract de concesiune anterior căsătoriei cu reclamanta iar reclamanta a menționat că terenul a fost cumpărat în timpul căsătoriei de la foștii proprietari cărora li se retrocedase terenul.
Prin sentința civilă nr. 84 din 17.01.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, a omologat raportul de expertiză întocmit de expert R. D. și a atribuit bunurile conform variantei I de lotizare.
Prin decizia nr. 1687/16 mai 2012 a Tribunalului Gorj a fost admis recursul declarat de recurentul pârât H. F. împotriva încheierii de admitere în principiu din 18.01.2011 și a acestei sentințe, a fost casată încheierea de admitere în principiu și sentința și s-a trimis cauza la rejudecare la aceeași instanță cu recomandarea ca instanța să pună în discuție toate aspectele de fapt și de drept pentru soluționarea fondului. În acest sens Tribunalul a reținut că deși pârâtul a precizat inițial că nu înțelege să formuleze cerere reconvențională privind datoriile comune contractate în timpul căsătoriei, acesta a solicitat prin concluziile scrise omologarea raportului de expertiză în varianta III, dar și să fie majorat lotul său cu contravaloarea ratelor achitate la contractele de împrumut după despărțirea în fapt, iar instanța a soluționat cauza fără a pune în discuție această chestiune.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._, iar părțile au fost legal citate.
În rejudecare, la cererea părților, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială, în cauză fiind audiați martorii H. R. L., V. L., G. I. și G. V..
La analiza cauzei, instanța a avut în vedere recomandările instanței de recurs care au vizat punerea în discuție a cererii reconvenționale formulate de pârât privind datoriile comune contractate în timpul căsătoriei.
Pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța a pronunțat încheierea de ședință din data de 14.11.2012 prin care a admis în parte și în principiu cererea de chemare în judecată, a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional H. F., a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote egale de ½ ( 50 % ) fiecare următoarele bunuri comune: Bunuri imobile: teren situat în intravilanul satului L., ., în suprafață de 1.000 mp cu vecinii la Est N. Iulică, la Vest cale de acces, la Sud DJ 671 B, la Nord cale de acces ;casă compusă din patru camere de locuit, baie, bucătărie, un hol, o sală și o terasă, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu țiglă și ridicată pe terenul în suprafață de 1.000 mp ;Bunuri mobile: două mobile de dormitor ;una mobilă bucătărie ;o mașină de gătit ( aragaz) cu butelie ;un colțar de bucătărie ;una combină frigorifică ;un computer ( PC ), 2 televizoare, a respins în rest cererea principală și a constatat că pârâtul reclamant reconvențional H. F. are un drept de creanță împotriva reclamantei, în ceea ce privește contravaloarea ratelor la creditul contractat prin contractul de credit nr. CL_/26.01.2010 încheiat cu BRD și contravaloarea ratelor la creditul contractat prin contractul de credit nr._/04.07.2008 încheiat cu BCR, achitate în exclusivitate de acesta după despărțirea în fapt a părților, respectiv 16.06.2010, urmând a se majora lotul pârâtului cu cota de ½ din contravaloarea ratelor respective și care trebuie suportată de reclamantă.
P. ieșirea părților din indiviziune, instanța a dispus efectuarea expertizelor necesare, fiind desemnați în cauză expert contabil N. I. și expert în construcții R. D..
Atât reclamanta pârâtă reconvențional G. E. cât și pârâtul reclamant reconvențional au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat să fie omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de R. D. în varianta I de lotizare.
Prin sentința civilă nr.1589/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G. (fostă H.) E., domiciliată în com. Cătunele, .. G. I.), jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâtul G. F., domiciliat în com. Cătunele, ..
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional H. F..
S-a constat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote egale de ½ ( 50 % ) fiecare următoarele bunuri comune:
Bunuri imobile
- teren situat în intravilanul satului L., ., în suprafață de 1.000 mp cu vecinii la Est N. Iulică, la Vest cale de acces, la Sud DJ 671 B, la Nord cale de acces ;
- casă compusă din patru camere de locuit, baie, bucătărie, un hol, o sală și o terasă, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu țiglă și ridicată pe terenul în suprafață de 1.000 mp ;
Bunuri mobile
- două mobile de dormitor ;
- una mobilă bucătărie ;
- o mașină de gătit ( aragaz) cu butelie ;
- un colțar de bucătărie ;
- una combină frigorifică ;
- un computer ( PC )
- 2 televizoare
A fost respinsă în rest cererea principală.
S-a constatat că pârâtul reclamant reconvențional H. F. are un drept de creanță împotriva reclamantei, în ceea ce privește contravaloarea ratelor la creditul contractat prin contractul de credit nr. CL_/26.01.2010 încheiat cu BRD și contravaloarea ratelor la creditul contractat prin contractul de credit nr._/04.07.2008 încheiat cu BCR, achitate în exclusivitate de acesta după despărțirea în fapt a părților, respectiv 16.06.2010, urmând a se majora lotul pârâtului cu cota de ½ din contravaloarea ratelor respective și care trebuie suportată de reclamantă.
S-a dispus încetarea stării de codevălmășie în care se găsesc părțile cu privire la bunurile menționate.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, în sensul că a fost omologat raportul de expertiză efectuat de expert D. R. în varianta I de lotizare și în consecință:
Au fost atribuite reclamantei pârâtă reconvențional următoarele bunuri:
1.L. fizic repartizat – G. E.
Din casa de locuit cu 4 camere și dependințe, situată în com. Cătunele, ., jud. Gorj, primește în lot:
- . partea de nord ( .> - sală deschisă – SD Nord – 9,80m/2,60 m =25,28 mp
- baia –wc - S =2,98m/2,13m = 6,35 mp.
- bucătăria –S = 3,06m/2,65 m = 8,11 mp.
- Camera C2- S = 3,96m/3,10m – locuibilă= 12,28 mp.
- hol interior – S = 8,20m/1,54 m = 12,62 mp.
- Suprafața utilă repartizată =64,64 mp
Valoarea corespunzătoare suprafeței repartizate = 34.703 lei
Teren aferent locuinței repartizate – S = 473,89 mp. = 5800 lei
- în partea de nord conform schiței
BUNURI MOBILE repartizate – total = 3742 lei
Din care: - mobilă din dormitor C2 = 1520 lei
- mobilă din bucătărie = 760 lei
- aragaz și cuptor = 540 lei
- hotă de absorbție = 162 lei
- Butelie aragaz = 60 lei
- Calculator LG = 400 lei
- TV color Maxwel =300 lei
Valoare bunuri repartizate = 44.245 lei
Valoare cuvenită = 36.900 lei
2. L. fizic repartizat pârâtului reclamant– H. F. :
Din casa de locuit cu 4 camere și dependințe, situată în com. Cătunele, ., jud. Gorj, primește în lot:
- . partea de sud ( . style="margin-left:45pt"> - S. deschisă – SD sud = 4,50 m/2,24m = 10,08 mp.
- Camera C1 – S = 4,20m/3,10m – locuibilă =13,02 mp.
- Cameră neterminată C3- S = 5,05m/4,23 m – nelocuibilă = 21,36 mp.
- Cameră neterminată C4 – S = 4,20 m /4,15 m = 17,43 mp.
- Hol interior – S =6,00m/1,54=9,24 mp.
Suprafața utilă repartizată = 71,14 mp.
Valoarea corespunzătoare suprafeței repartizate = 38.193 lei
Teren aferent locuinței repartizate - S = 526,11 mp. = 6.440 lei
- în partea de sud conform schiței
Bunuri mobile repartizate – total = 2830 lei
Din care: - mobilă din dormitor C1 = 1330 lei
- Combină frigorifică = 900 lei
- TV colos Samsung = 600 lei
Valoare bunuri repartizate =_ lei
Valoare cuvenită =_ lei
Pentru egalizarea loturilor, a fost obligată reclamanta pârâtă reconvențional să plătească pârâtului reclamant reconvențional suma de 7.345 lei cu titlu de sultă.
Au fost compensate între părți cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta și pârâtul au fost căsătoriți începând cu data de 27.08.1994 iar căsătoria lor a fost desfăcută prin divorț în acest sens pronunțându-se sentința civilă nr. 2872/15.12.2010 a Judecătoriei Motru.
Din probele administrate instanța a reținut că părțile au dobândit în comun în timpul căsătoriei următoarele bunuri imobile: teren situat în intravilanul satului L., ., în suprafață de 1.000 mp cu vecinii la Est N. Iulică, la Vest cale de acces, la Sud DJ 671 B, la Nord cale de acces ;casă compusă din patru camere de locuit, baie, bucătărie, un hol, o sală și o terasă, construită din cărămidă și BCA, acoperită cu țiglă și ridicată pe terenul în suprafață de 1.000 mp și următoarele bunuri mobile: două mobile de dormitor ;una mobilă bucătărie ;o mașină de gătit ( aragaz) cu butelie ;un colțar de bucătărie ;una combină frigorifică ;un computer ( PC ) 2 televizoare.
Terenul în suprafață de1000 m p situat în comuna Cătunele, . a fost dobândit împreună de către părți în timpul căsătoriei și este bun comun aspect care rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._.04.2002 la BNP C. M. H., chiar dacă anterior a făcut obiectul contractului de concesiune nr.358/24.03.1994 în care figurează ca titular doar pârâtul.
De altfel pârâtul a recunoscut calitatea de bun comun a acestui teren la interogatoriul luat din oficiu de către instanță și unde a precizat expres că toate bunurile din acțiune sunt bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei.
În privința imobilului casă, coroborând autorizația de construire nr.28/9.11.1194 cu depozițiile tuturor martorilor audiați și răspunsul pârâtului la interogatoriul luat de instanță în dosarul nr._, s-a constatat ca fiind dovedită calitatea de bun comun a acestei construcții.
Aceeași este și situația bunurilor mobile, pârâtul recunoscând la interogatoriul luat din oficiu de către instanță în dosarul nr._, calitatea acestora de bunuri comune, iar martorii precizând că părțile au mobilat în timpul căsătoriei casa de la L. și au achiziționat aparatura electrocasnică.
Având în vedere cele de mai sus și prevederile art.30. C.fam conform cărora bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților și că această calitate nu trebuie să fie dovedită, că pârâtul nu a formulat cerere reconvențională și că nu a contestat și dovedit în condițiile art.31 C.fam și art.5 din Dcr.32/1954 că vreunul din bunurile din cererea de chemare în judecată ar fi bunul său propriu, va fi admis ca fiind fondat capătul de cerere ce vizează constatarea ca fiind bunuri comune a bunurile menționate de reclamantă în cererea de chemare în judecată.
S-a reținut că nu este întemeiat capătul de cerere privind constatarea că reclamanta a avut o cotă de contribuție de 60 % la dobândirea imobilului casă și o cotă egală cu pârâtul de 50 % fiecare la dobândirea celorlalte bunuri, așa cum nu poate fi primită nici solicitarea pârâtului din întâmpinare de a se reține o cotă de contribuție de 80 % în favoarea sa și 20 % în favoarea reclamantei.
S-a reținut astfel că proprietatea soților asupra bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei este o proprietate comună în devălmășie care se caracterizează în principal prin aceea că partea fiecărui soț asupra bunurilor comune nu se cunoaște.
Contribuția soților la dobândirea bunurilor comune trebuie înțeleasă nu în sensul de contribuție la dobândirea fiecărui bun în parte ci în sensul de contribuție la dobândirea tuturor bunurilor comune, fiind în prezența unei universalități juridice.
Împrejurarea că vreunul dintre soți ar fi avut venituri din salariu mai mari obținute în căsătorie decât celălalt soț, nu poate conduce la concluzia că ar fi avut o cotă de contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune și salariul fiind în accepțiunea legii bun comun de la data încasării sale, iar pe de altă parte munca femeii în gospodărie și pentru creșterea copiilor deși nu este producătoare directă de venituri, trebuie luată în considerare ca o contribuție la dobândirea bunurilor comune.
S-a reținut că nu poate fi primită motivația expusă de reclamantă că rudele sale și-ar fi adus un aport însemnat la ridicarea imobilului casă de locuit, aspect care nu a reieșit nici din proba testimonială administrată în cauză, nici din răspunsul pârâtului la interogatoriu, coroborat cu lipsa oricărui înscris din care să rezulte că rudele reclamantei și-ar fi adus aportul la ridicarea casei prin plata materialelor de construcții și absența oricărei cereri de intervenție în cauză din partea acestora fie în interes propriu, fie în interesul reclamantei.
Pentru cele expuse instanța a constatat că aportul rudelor reclamantei și ale pârâtului la ridicarea imobilului casă de locuit a reprezentat o liberalitate făcută ambilor soți în considerarea căsătoriei, nedovedindu-se în cauză că ar fi vorba de o liberalitate exclusiv în folosul uneia dintre părți și ca atare instanța va constata o cotă egală d e ½ pentru fiecare din parte la dobândirea bunurilor comune pornind de la principiul egalității dintre bărbat și femeie ce guvernează relațiile de familie.
În privința contractelor de împrumut încheiate între pârât cu cele două societăți bancare, respectiv contractul de credit nr. CL_/26.01.2010 încheiat cu BRD și contractul de credit nr. nr._/04.07.2008 încheiat cu BCR, instanța reține că, acestea fiind contractate în timpul căsătoriei, se presupune că banii obținuți au fost destinați folosinței ambilor soți. Sub acest aspect, instanța reține că, nici unul dintre martorii audiați nu a declarat că sumele de bani ar fi fost folosite în exclusivitate de către pârât. De fapt, chiar dacă martorii H. R. L. și V. L. au arătat că reclamanta obișnuia să împrumute diverse sume de bani, în scop personal, de la persoane fizice și că a folosit aproximativ 1000/1500 lei pentru a urma cursuri organizate pentru agenți de pază, iar martorii G. I. și G. V. au arătat că pârâtul obișnuia la rândul său să facă datorii pentru băutură, fiind consumator de alcool, toți martorii au afirmat că părțile, cu banii împrumutați, au efectuat diverse lucrări la casă, respectiv, au pus parchet laminat în dormitoare și sufragerie, gresie și faianță în baie și bucătărie, au construit o terasă închisă parțial, în spatele casei, o altă sală pe toată lungimea casei, închisă parțial cu bolțari și acoperită cu tablă, au achiziționat mobilă pentru dormitoare, dulapuri, televizoare, calculator, aragaz, frigider, hotă.
Ambele părți au recunoscut la interogatoriile luate de instanță că sumele de bani împrumutate prin cele două contracte bancare au fost folosite pentru renovarea casei, reclamanta adăugând că pârâtul a cheltuit din acestea aproximativ 1500 lei pe băutură. Din probatoriu reiese că practic ambele părți au cheltuit anumite sume nesemnificative și echivalente pentru nevoi strict personale.
Instanța a reținut astfel că, pârâtul reclamant reconvențional a folosit sumele împrumutate pentru a dobândi bunuri comune și pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei.
Pe de altă parte, deși cele două credite au fost contractate în timpul căsătoriei dintre reclamantă și pârât, acestea au drept titular pe pârâtul reclamant reconvențional, ceea ce conduce la concluzia că în lipsa unor dovezi contrare, după despărțirea în fapt a părților, ratele au fost achitate de către pârâtul debitor, fapt necontestat de reclamanta pârâtă reconvențional, aceasta neinvocând achitarea de către ea a datoriei. În ceea ce privește data despărțirii în fapt a părților, instanța are în vedere că martorii H. R. L. și V. L. au confirmat susținerile pârâtului reclamant reconvențional în sensul separării părților la data introducerii acțiunii de divorț, respectiv 16.06.2010.
Instanța a constatat astfel că, după despărțirea în fapt, ratele creditelor au fost achitate în exclusivitate de pârâtul reclamant reconvențional, situație în care se va constata că pârâtul reclamant reconvențional H. F. are un drept de creanță împotriva reclamantei, în ceea ce privește contravaloarea ratelor la creditul contractat prin contractul de credit nr. CL_/26.01.2010 încheiat cu BRD și contravaloarea ratelor la creditul contractat prin contractul de credit nr._/04.07.2008 încheiat cu BCR, achitate în exclusivitate de acesta după despărțirea în fapt a părților, respectiv 16.06.2010, urmând a se majora lotul pârâtului cu cota de ½ din contravaloarea ratelor respective și care trebuie suportată de reclamantă.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul H. F., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului a arătat că deși instanța a reținut o cotă egală pentru fiecare dintre părți și totodată prin considerentele sentinței reține și obligarea reclamantei la plata în cota de ½ și a contravalorii ratelor plătite de acesta în exclusivitate, greșește la calcul, nearătând modalitatea de calcul, în condițiile în care a reținut o cotă de ½.
Tribunalul constată că recursul este tardiv formulat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că sentința recurată a fost comunicată către pârâtul H. F. la data de 17.10.2013 iar recursul a fost declarat la 5.11.2013, deci după expirarea termenului legal de 15 zile de la comunicare, prevăzut de disp.art.301 C.pr.civ.
Având în vedere că pârâtul nu a exercitat calea de atac în termenul legal și nici nu a dovedit existența vreunui motiv mai presus de voința acestuia care să-l fi împiedicat în acest sens, precum și faptul că nu există un motiv de ordine publică, tribunalul va respinge recursul ca tardiv formulat.
În consecință, recursul va fi respins ca tardiv formulat în baza disp.art.312 al.1 C., iar în baza art.274 Cpr.civ. recurentul va fi obligat la cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității invocată de intimata reclamantă G. (H.) E..
Respinge recursul declarat de recurentul pârât H. F. împotriva sentinței civile nr.1589/18.09.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata reclamantă G. (H.) E., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial ca tardiv formulat.
Obligă recurentul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de astăzi, 21.02.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. B. | Judecător, A. E. S. | Judecător, V. B. |
Grefier, L. P. |
Red V.B. /24. 02.2014/ Thn. . M T.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
