Revendicare imobiliară. Decizia nr. 771/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 771/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 05-09-2014 în dosarul nr. 1196/318/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr.771
Ședința publică din 05 septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte N. B.
Judecător A. E. S.
Judecător C. P.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă C. V. împotriva sentinței civile nr.2862/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg–J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă P. I. (fostă C.) având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator C. I., pentru recurenta reclamantă C. V. și intimata pârâta P. I., asistată de avocat M. S., lipsind recurenta reclamantă C. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care procurator C. I., pentru recurenta reclamantă C. V., a depus la dosarul cauzei chitanța nr.101/03.09.2014 pentru achitarea taxei de timbru în cuantum de 75 de lei, precum și concluzii scrise cu privire la recursul de față, iar avocat M. S., pentru intimata pârâtă P. I., a depus al dosarul cauzei împuternicirea avocațială și chitanța de plată a onorariului de avocat. Având în vedere precizarea părților prezente că nu au alte cereri de formulat, recursul fiind în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat M. S., pentru intimata pârâtă P. I., a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. A arătat că obiectul litigiului l-a reprezentat ocupațiunea abuziv exercitată de către P. I. asupra imobilului spațiu de locuit, însă apoi cei doi soți au divorțat, promovând o acțiune pentru partaj bunuri comune, suspendând prezentul litigiu. În cadrul acțiunii de partaj s-a făcut dovada că imobilul a aparținut lui C. V. și cei doi soți au adus îmbunătățiri la acesta, însă la data soluționării prezentului litigiu P. I. nu mai ocupa imobilul, căci pe calea ordonanței președințiale s-a dispus evacuarea acesteia din imobil la cererea proprietarului C. V.. S-a probat astfel calitatea de proprietar al apelantei reclamante, dar nu mai era îndeplinită condiția ocupațiunii imobilului și, de asemenea, s-a respins și excepția autorității de lucru judecat invocată în cauză, deoarece era vorba despre două cauze cu obiecte diferite, și anume acțiune în revendicare și, respectiv, ordonanță președințială. Din acest motiv cheltuielile de judecată au fost corect stabilite, deoarece respingându-se acțiunea promovată de reclamantă aceasta devine parte căzută în pretenții.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg J. sub nr._ reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta P. I. (fostă C.) solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i lase în deplină proprietate si liniștită posesie imobilul casă de locuit situat în Bumbești-J., . si, pe cale de consecință, să se dispună evacuarea acesteia din imobil.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este proprietara unei case de locuit compusă din trei camere, beci, baie si bucătărie, situată în Bumbesti-J., jud.Gorj, în care a tolerat să locuiască pe fiul său C. G. si fosta sa noră P. I..
A susținut reclamanta că pârâta a dovedit o comportare deosebit de violentă atât față de ea cit si de fiul său, motiv pentru care cei doi soți au ajuns la divorț, iar prin s.c. nr.105/13.01.2010 s-a dispus desfacerea căsătoriei.
Aceeași reclamantă a mai precizat că în ziua în care s-a pronunțat sentința de divorț pârâta P. I. a provocat un scandal îngrozitor fiind nevoie de intervenția politiei, a amenințat-o pe reclamantă si pe fiul acesteia cu moartea si cu incendierea si cu distrugerea casei.
Reclamanta a arătat că pârâta si fiul său nu au făcut îmbunătățiri la casă, aceștia fiind doar tolerați neavând nici un drept asupra casei.
Sub aspectul timbrării reclamanta a evaluat imobilul la 1500 lei si în drept reclamanta si-a întemeiat acțiunea pe disp.art.480 CC
Cererea a fost timbrată de reclamantă cu suma de 150 lei conform chitanței depusă la dosar la fila 6.
In dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar în copie: certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale si alte venituri ale bugetului local eliberat de Primăria Bumbești J. ca urmare a cererii formulată de C. V., adeverința eliberată de Primăria orașului B J. din care reiese că numita C. V. figurează înscrisă în evidentele din registrele agricole la poziția de rol nr.10, vol.II, Bumbești J., cu o casă de locuit si terenuri agricole.
In ședința publică din 15.03.2010 instanța a dispus suspendarea cauzei civile la solicitarea reprezentantelor părților, în temeiul art.242 pct.1 C. până la noi stăruințe din partea părților si până la soluționarea irevocabilă a dosarului_ al Judecătoriei Tg J..
Prin serviciul registratură al instanței a fost depusă op cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 02.09.2010 si s-a acordat termen la data de 27.09.2010 în vederea discutării acestei cereri, însă a fost respinsă, deoarece din certificatul eliberat de Judecătoria Tg-J. si depus la dosar de avocat S. C. pentru reclamantă a rezultat că nu a fost soluționat irevocabil dosarul cu nr._ al Judecătoriei Tg-J., dosar de care depinde soluționarea cauzei de față.
Ulterior, respectiv la data de 03.04.2014 s-a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei din partea reclamantei, prin care s-a arătat că a încetat motivul suspendării cauzei deoarece a fost soluționat irevocabil dosarul nr._ * al Judecătoriei Tg J., în care s-a pronunțat decizia civilă nr.502/28.03.,2014 a Tribunalului Gorj.
La cererea de repunere pe rol a au fost anexate înscrisuri doveditoare respectiv procura generală judiciară prin care C. V. îl împuternicește pe C. I., sentința civilă nr.8747/5.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg J. în dosarul nr._ *.
La termenul din 5 mai 2014 instanța a constatat că a încetat motivul suspendării cauzei, deoarece a fost soluționat irevocabil dosarul cu nr._ * al Judecătoriei Tg J. în sensul că s-a respins recursul ca nefondat prin decizia civilă nr.503/28.03.2014 de către Tribunalul Gorj, iar pârâta prezentă si procuratorul reclamantei au arătat că nu mai solicită alte probe în afară de înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr.2862/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg–J. în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta C. V. în contradictoriu cu pârâta P. I. (fostă C.) și a fost obligată reclamanta la 800 lei cheltuieli de judecată față de pârâta P. I., fostă C..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea formulată reclamanta a solicitat să fie obligată pârâta să-i lase în deplină proprietate si liniștită posesie imobilul casă de locuit situat în Bumbești-J., ., județul Gorj si a motivat că această pârâtă are doar calitatea de tolerată în imobil, fiind fosta sa noră. De asemenea, a mai arătat reclamanta că pârâta a provocat scandal în data de 13.01.2010 si a fost nevoită să apeleze la intervenția poliției si a amenințat-o pe aceasta si pe fiul său.
Reclamanta a dovedit că este proprietara imobilul revendicat cu înscrisurile depuse la filele 7 si 8, respectiv certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice eliberat de Primăria Bumbesti-J. si adeverința eliberată de Primăria Bumbești-J., de unde reiese că figurează cu acest imobil în registrul agricol la nr.10, precum si cu sentința civilă nr.8747/5.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J., rămasă irevocabilă în dosarul nr._ unde se arată că în lotul fiului său au fost atribuite îmbunătățirile pe care acesta le-a făcut la casa pârâtei C. V., deci inclusiv se recunoaște dreptul de proprietate al pârâtei asupra casei.
Prin sentința civilă nr.8497/10.12.2010 pronunțată în dosarul nr._/318/2010 al Judecătoriei Tg-J. instanța a dispus evacuarea pârâtei din acest imobil în litigiu până la soluționarea definitivă si irevocabilă a cauzei înregistrată sub nr._, iar prin procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc O. C. si O. D. si depus la fila 68 dosar se arată că pârâta a fost evacuată din imobil, iar reclamanta a aplicat încuietori pe bază de broască cu yală la ușa principală a locuinței.
Întrucât procuratorul reclamantei nu a mai solicitat probe prin care să dovedească că această pârâtă a ocupat din nou imobilul reclamantei după ce a fost evacuată de executorul judecătoresc la data de 10.03.2011, instanța a constatat că nu este îndeplinită condiția ocupațiunii imobilului din partea pârâtei și astfel nu sunt îndeplinite dispozițiile art.480 CC.
Urmare acestui fapt instanța a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă si în baza art.274 C.pr.civ.a obligat reclamanta la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâta P. I. fostă C., reprezentând onorariul avocat.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs recurenta C. V. criticând-o pentru netemeinicie solicitând instanței admiterea recursului și schimbarea în tot a sentinței recurate.
În motivarea recursului s-a arătat că la data de 08.02.2010 recurenta a solicitat instanței să se dispună obligarea intimatei pârâte să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul casă de locuit situat în Bumbești–J., ., județul Gorj pe care, urmare a desfacerii căsătoriei dintre fiul său și pârâtă, aceasta din urmă îl ocupa fără să mai aibă dreptul.
La 15.03.2010, recurenta și intimata pârâtă, prin reprezentanții aleși, au cerut suspendarea judecății în cauza de față până la soluționarea pe cale amiabilă sau eventual prin hotărâre definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei Tg-J., având ca obiect partaj judiciar și privind drepturi reale și personale asupra aceluiași imobil din ., județul Gorj. La data de 30.11.2010, întrucât în cauza de față nu s-a ajuns la o soluționare amiabilă a litigiului dintre părți, ci relațiile dintre părți s-au agravat, recurenta a solicitat Judecătoriei Tg–J. prin cerere având ca obiect ordonanță președințială, evacuarea pârâtei din imobil până la soluționarea cauzei de față.
Prin sentința pronunțată de Judecătoria Tg–J. în dosarul nr._ s-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul proprietatea recurentei situat in Bumbești-J., nr.119, județul Gorj până la soluționarea definitivă și irevocabilă a sentinței ce se va pronunța în dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu–J. sub nr._ .
S-a mai menționat de către recurentă că la data suspendării judecății în prezentul dosar pârâta chemată în judecată ocupa imobilul în litigiu, motiv pentru care prin hotărârea judecătorească pronunțată în dosarul nr._/318/2010 al Judecătoriei Tg-J. recurenta C. V. a obținut evacuarea pârâtei P. I. din imobil pe calea ordonanței președințiale până la soluționarea cauzei de față. S-a mai arătat că acțiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune a fost soluționată irevocabil prin decizia civilă nr.503/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, dosar în care s-au constatat ca fiind neîntemeiate capetele de cerere formulate de pârâta P. I. pentru constituirea în favoarea sa a unor drepturi reale asupra imobilului. S-a mai menționat că instanța de fond trebuia să observe că sentința civilă pronunțată în cadrul acțiunii în partaj bunuri comune are autoritate de lucru judecat față de litigiul de față, este vorba despre o hotărâre prin care s-a soluționat o cerere posesorie, acțiunea în partaj fiind o cerere privind fondul dreptului.
A mai fost criticată, pe cale de consecință, și soluția pronunțată asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, deoarece acestea nu se pot dispune decât în favoarea părții care a câștigat procesul, iar în speța de față reclamanta a fost cea obligată la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care pârâta P. I. a pierdut în fapt și în drept judecata.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 alin.1 pct.8-9 C.pr.civ, art. 312 Cod procedură civilă raportate la art.480, 1201 C.civ. vechi, precum și art.676 C.proc.civ și art.6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului după cum a fost interpretat și aplicat în jurisprudența precizată.
Analizând recursul de față tribunalul reține că prin acțiunea civilă promovată la data de 08.02.2010 pe rolul Judecătoriei Tg-J. reclamanta C. V. a chemat în judecată pârâta P. I. solicitând ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată aceasta din urmă să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul casă de locuit situat în Bumbești-J., ., județul Gorj și să se dispună evacuarea pârâtei din acest imobil.
În motivarea cererii s-a arătat că imobilul reprezintă proprietate exclusivă a reclamantei și aceasta din urmă a permis fiului său și soției sale (pârâta P. I. chemată în judecată), să locuiască aici, însă datorită neînțelegerilor dintre părți nu mai tolerează această situație de fapt. În cursul soluționării litigiului de față părțile au adus la cunoștința instanței că pe rolul Judecătoriei Tg-J. există acțiunea civilă pentru partaj bunuri comune promovată între soții C. I. și C. G., motiv pentru care prin încheierea pronunțată la data de 15.03.2010 în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-J. s-a suspendat judecarea cauzei de față până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei Tg-J. având ca obiect partaj bunuri comune. Cauza a fost repusă pe rol la data de 05.05.2014, termen pentru care s-a depus la dosarul cauzei sentința civilă nr.8497/10.12.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010, irevocabilă prin decizia civilă nr.317/2011 pronunțată de Tribunalul Gorj, precum și decizia civilă nr.503/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ *. S-a probat astfel că încă din anul 2010 s-a dispus pe calea ordonanței președințiale evacuarea pârâtei P. I. din imobilul în litigiu până la soluționarea irevocabilă a dosarului de față, iar această sentință a fost executată silit în dosarul nr.153/E/2011 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D.. De asemeni, prin soluționarea irevocabilă a acțiunii de partaj s-a stabilit că pârâta P. I. are doar un drept de creanță cu privire la îmbunătățirile realizate la imobilul în litigiu și nici un drept real sau vreun drept locativ cu privire la imobil.
Reținând această stare de fapt instanța de fond a apreciat că în condițiile în care nu s-au mai administrat probe din care să rezulte că pârâta chemată în judecată a ocupat din nou imobilul proprietatea lui C. V. după evacuarea sa pe calea ordonanței președințiale, în speță nu mai este îndeplinită condiția ocupațiunii imobilului, fiind respinsă acțiunea civilă
în evacuare promovată de reclamanta C. V. și, de asemenea, obligată aceasta din urmă la plata cheltuielilor de judecată ocazionate pârâtei P. I..
Tribunalul apreciază însă că soluția pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal, deoarece pentru a constata îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.480 din vechiul cod civil (și soluționarea acțiunii în revendicare și evacuare), instanța de fond trebuia să se raporteze la momentul promovării cererii de chemare în judecată și să analizeze, de asemenea, motivele pentru care ulterior acestui moment pârâta chemată în judecată nu a mai a exercitat ocupațiunea asupra imobilului în litigiu.
În ceea ce privește momentul promovării prezentei cereri de chemare în judecată, și anume data de 22.01.2010, era îndeplinită condiția ocupațiunii imobilului de către pârâta P. I.. Această stare de fapt este confirmată atât de cererea de chemare în judecată care a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Tg-J. în care P. I. a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite împreună cu soțul C. G., dar și de sentința civilă nr.8497/10.12.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 având ca obiect ordonanță președințială. Cele două demonstrează faptul că în cursul anului 2010 pârâta P. I. a locuit în imobilul revendicat de către reclamantă și a fost evacuată din acest imobil, practic ocupațiunea încetând ca urmare a obținerii de către proprietari a unui titlu executori provizoriu. Situația de fapt descrisă anterior conduce la concluzia că acțiunea civilă de față a rămas fără obiect ca urmare a faptului că în perioada în care cauza a fost suspendată reclamanta C. V. a obținut pe calea ordonanței președințiale recunoașterea drepturilor pe care le pretindea pe calea dreptului comun în dosarul de față și, în acest context, reclamanta C. V. nu este parte căzută în pretenții. În raport de soluția respingerii cererii ca rămasă fără obiect partea căzută în pretenții este P. I., deoarece atât prin sentința civilă nr.8497/10.12.2010 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 cât și prin decizia civilă nr.503/28.03.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ * s-a stabilit că pârâta chemată în judecată nu are un drept locativ pentru imobilul în litigiu, cu atât mai mult cu cât evacuarea s-a dispus numai până la soluționarea litigiului de față.
Nu poate fi primită însă susținerea recurentei reclamante C. V. referitoare la faptul că hotărârea judecătorească irevocabilă pronunțată în cadrul acțiunii civile de partaj are autoritate de lucru judecat, deoarece nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză prevăzută de art.1201 vechiul Cod civil, în cauza de față tinzându-se la recunoașterea dreptului de proprietate al recurentei reclamante asupra imobilului în litigiu și înlăturarea ocupațiunii abuzive exercitată asupra acestuia de către pârâta chemată în judecată, iar în dosarul nr._ * al Judecătoriei Tg-J. tranșându-se contribuția soților C. G. și P. I. la realizarea îmbunătățirilor la același imobil.
În consecință, pentru considerentele arătate, tribunalul apreciază că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea eronată a dispozițiilor art.480 vechiul Cod civil și art.274 C.pr.civ, iar recursul de față este fondat atât în ce privește soluția dată fondului cauzei cât și asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată. În baza art.304 Cod procedură civilă va fi admis recursul de față și modificată sentința instanței de fond în sensul că va fi respinsă acțiunea civilă promovată de reclamanta C. V. împotriva pârâtei P. I. ca rămasă fără obiect și, pe cale de consecință, va fi obligată aceeași pârâtă la plata cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantei în fața instanței de fond în cuantum de 350 lei. Suma reprezintă taxă de timbru și onorariu avocat achitate în fața instanței de fond, recurentei reclamnate cuvenindu-i-se cheltuielile de judecată în calitate de parte care a câștigat procesul, în aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.
De asemeni, în baza art.274 Cod procedură civilă va fi obligată intimata pârâtă P. I. la plata sumei de 75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, suma reprezentând taxa de timbru achitată cu chitanța de la fila 9 din dosarul de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă C. V. împotriva sentinței civile nr.2862/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg–J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimata pârâtă P. I. (fostă C.).
Modifică sentința civilă nr.2862/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Tg–J. în dosarul nr._, în sensul că respinge ca rămasă fără obiect acțiunea civilă formulată de reclamanta C. V. împotriva pârâtei P. I..
Obligă pârâta P. I. la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta C. V. în cuantum de 350 lei la fond și 75 lei în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 septembrie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. B. | Judecător, A. E. S. | Judecător, C. P. |
Grefier, L. P. |
Red.N.B./Tehnored.PL
Jud. fond DI
3ex/ 30 septembrie 2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1363/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Sentința nr. 318/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
