Fond funciar. Decizia nr. 959/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 959/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 5287/258/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.959/R
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2013
Judecător: M. I. - Președinte
Judecător: S. E.
Judecător: S. C.
Grefier: L. P.
Pe rol pronunțarea deciziei civile în recursurile declarate de recurenții Prefectul județului Harghita în calitate de președinte al Comisie Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Primarul comunei Ciucsângeorgiu în calitate de președinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, împotriva sentinței civile nr.502 din data de 07.02.2013, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimatul B. I., având ca obiect fond funciar.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 12 noiembrie 2013, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA,
deliberând în camera de consiliu, conform prevederilor art. 256 alin. (1) Cod pr civilã, constatã urmãtoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii, susținerile și apărările părților:
1.1 Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea C. sub nr._ reclamantul B. I., cu domiciliul în Armășeni, nr. 538, județul Harghita a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA CIUCSÂNGEORGIU, cu sediul în Ciucsângeorgiu, ., județul Harghita și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA, cu sediul în Miercurea C., Piața Libertății, nr. 5, județul Harghita, să se dispună:
- Obligarea pârâtei C. LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA CIUCSÂNGEORGIU la înaintarea cererii de retrocedare formulate de către reclamant, în calitate de succesor al defunctului B. Jozsef privind suprafața de 55.388 mp pășune împădurită, însoțită de actele doveditoare, împreună cu anexele prevăzute de regulamentul privind procedura reconstituirii dreptului de proprietate, la pârâta nr. 2, în vedere verificării și pronunțării unei hotărâri de validare sau invalidare, după caz;
- Obligarea pârâtei C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA la emiterea titlului de proprietate pentru suprafețele de teren cuprinse în adeverința de punere în posesie nr._ emisă de pârâta nr. 1 pentru suprafața totală de 7,91 ha prevăzută în tabelul anexă 2A la poziția nr. 192;
- Obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că reclamantul este moștenitorul defunctului B. Jozsef, în acest sens fiind certificatul de moștenitor nr. 8/1962 emis de către notariatul de Stat.
S-a mai precizat că în baza Legii nr. 18/1991, reclamantul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 7,91 ha conform adeverinței de punere în posesie nr._ . După modificările legii mai sus amintite, s-a arătat că a formulat cereri și în baza Legii nr. 247/2005 pentru suprafața evidențiată în C.F. Armășeni, nr. top. 9385, 9388, 9391, 9392 în suprafață totală de 55.388 mp.
La data de 24.03.2006 a fost înștiințat de către comisia locală să depună dovezile în susținerea cererii, solicitare căreia i s-a conformat, însă nu i-a fost soluționată cererea având ca obiect această ultimă suprafață.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 6 lit. f din HG nr. 890/2005, art. 5 din HG nr. 890/2005, art. 51-53 din Legea nr. 18/1991.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, certificat de deces ., nr._/04.10.2012, adeverința nr._, adresa nr. 3067/2012, registrul agricol, certificat de moștenitor nr. 8/13.01.1968, cerere înregistrată sub nr. 281/28.11.2005, adresa nr. 190/2005, nr._, certificat de deces ., nr._/23.04.1999, carte funciară 189 Armășeni.
1. 2 Legal citată, pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA a formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare la data de 06.12.2012, invocând pentru primul capăt de cerere excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere dispozițiile art. 27 alin 5 din HG nr. 890/2005 și art. 51 din Legea nr. 18/1991.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, s-a arătat că acțiunea este prematur formulată și cu rea-credință, reclamantul neconformându-se solicitărilor comisiei locale. S-a mai arătat că eliberarea titlului de proprietate se realizează în condițiile legilor fondului funciar, comisia județeană având competențe expres prevăzute de lege diferite de cele stabilite pentru comisiilor locale. Ca argumente de text de lege au fost aduse dispozițiile art. 36 alin 1 din HG nr. 890/2005 potrivit cărora se impune a fi înaintată o documentație de către comisia locală, documentație ce cuprinde și planul de parcelare. Sub acest aspect, s-a arătat că prin adresa nr. 3399/2012, i-a fost comunicat pârâtei că planul de parcelare al comunei Ciucsângeorgiu nu este întocmit conform prevederilor Ordinului Directorului General al ANCPI nr. 621/06.04.2011 modificat și completat prin Ordinul nr. 881/15.07.2011, iar pe cale de consecință nu se poate întocmi și înainta documentația în vederea emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantului.
Față de aceste aspecte, s-a susținut că pârâta nu este în culpă, nefiindu-i înaintată documentația necesară.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 C.p.civ., Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005 și HG nr. 890/2005
1. 3 La solicitarea reclamantului au fost înaintate actele ce au stat la baza emiterii adeverinței de punere în posesie nr._ ( filele nr. 41-43, 53-57).
2. Soluția primei instanțe:
2.1 Sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA, instanța, reținând că aceasta nu a fost chemată în judecată prin cererea ce face obiectul primului petit a respins excepția.
2.2 Referitor la fondul cauzei, prin Sentința civilă nr. 502/2013, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant iar pe cale de consecință:
- Pârâta C. LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA CIUCSÂNGEORGIU a fost obligată să procedeze la înaintarea cererii de retrocedare înaintate acesteia de către reclamantul B. I., în calitate de succesor al defunctului B. Jozsef, cerere având ca obiect retrocedarea unei suprafețe de teren de 55.388 mp pășune împădurită, însoțită de actele doveditoare și anexele prevăzute de regulamentul privind procedura de reconstituire a dreptului de proprietate către pârâta nr. 2 în vederea verificării și pronunțării unei hotărâri de validare sau invalidare, după caz.
- Pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA a fost obligată la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafețele de teren cuprinse în adeverința de punere în posesie nr._ emisă de către pârâta nr. 1 pentru suprafața de 7,91 ha prevăzută în tabelul anexă 2A la poziția nr. 192.
- Ambele pârâte au fost obligate la plata a câte 620 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
3. Considerentele reținute de prima instanță:
Prima instanță a reținut, în esență, că prin cererile adresate pârâtei C. LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA CIUCSÂNGEORGIU ( filele 11, 41, 33), reclamantul B. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, atât pentru suprafața de 7,91 ha, suprafață aprobată și validată potrivit Legii nr. 18/1991 pe anexa nr. 2A poziția 192/430 prin Hotărârea nr. 20/1991 ( fila nr. 6, 56), cât și pentru terenul în suprafață de 55 388 mp pășune împădurită cuprinsă în C.F. Armășeni, nr. top. 9385, 9388, 9391, 9392, cererea nefiind soluționată sub acest ultim aspect.
În drept, potrivit dispozițiilor art.5 lit. h) și i) din HG 890/2005, comisia locală are obligația de a înainta și prezenta spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii, de a pune în posesie persoanele îndreptățite să primească terenul, a întocmi și înainta comisiei județene documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate, în lipsa acestei activități a organului local, reclamantul aflându-se în imposibilitatea de a obține titlul de proprietate pentru suprafața de teren cu privire la care i-a fost aprobată și validată suprafața de 7,91 ha pe anexa anterior menționată.
De asemenea, arată instanța, potrivit art. 6 lit. f din același act normativ, comisiile județene emit titlurile de proprietate pentru cererile validate.
Mai reține instanța că soluționarea unei cauze într-un termen rezonabil reprezintă o garanție instituită de art. 6 din CEDO, garanție ce privește, în cauzele de natură civilă, nu numai desfășurarea procedurii în fața instanței de judecată, dar și procedura preliminară de natură administrativă atunci când sesizarea unei jurisdicții este condiționată în prealabil de parcurgerea acestei proceduri.
Doctrina europeană a arătat că noțiunea de „termen rezonabil” este o noțiune relativă, care nu poate fi definită după criterii stricte. Dreptul de a fi ascultat într-un „termen rezonabil” trebuie apreciat într-o dublă manieră, respectiv în mod global și în mod concret.
Curtea de la Strasbourg a avut ocazia să fixeze cele două momente care trebuie luate în considerare pentru a determina durata unei proceduri, respectiv caracterul său rezonabil sau nerezonabil. Aprecierea se face asupra ansamblului procedurii, adică asupra întregului proces, în toate fazele sale, ceea ce conferă mai multă rigoare realizării unei durate rezonabile.
Astfel, în materie «civilă», dies a quo începe să curgă de la data sesizării jurisdicției competente, dar termenul include și durata procedurii administrative prealabile, atunci când sesizarea jurisdicției este precedată de un recurs prealabil, obligatoriu.
În opinia Curții de la Strasbourg, caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special, în funcție de complexitatea speței, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente.
Activitatea pârâtelor trebuie organizată de organele competente din interiorul acestora în așa fel încât să asigure rezolvarea cererilor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin conduita pârâtelor de a tergiversa îndeplinirea obligațiilor legale se aduc grave prejudicii reclamantului. Sub acest aspect, instanța arată că nu poate reține apărările pârâtei C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA, lipsa depunerii actelor solicitate de către reclamant nefiind o justificare a nesoluționării cererii, iar în condițiile neîntocmirii planului parcelar pârâtul nu poate fi obligat să stea în expectativă, neexistând nici o certitudine asupra datei finalizării lucrărilor și a emiterii titlurilor.
Astfel, ținând seama de faptul că deși au trecut 22 de ani și 7 ani, de la data validării prin Hotărârea nr. 20/1991, respectiv de la data formulării cererii de reconstituire pentru terenul ce face obiectul capătului nr. 1 de cerere, pârâtele nu și-au îndeplinit obligațiile anterior menționate, față de considerentele expuse, reținând și art. 6 din CEDO, s-a admis cererea astfel cum a fost formulată.
Având în vedre dispozițiile art. 277 C.p.civ., reținând că au fost formulate cereri de chemare în judecată distincte în contradictoriu cu două pârâte diferite, instanța a obligat pârâtele la plata către reclamant a sumei de câte 620 lei fiecare.
4. Recursurile declarate în cauză:
4. 1 Prin recursul formulat, pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA, cu sediul în Miercurea C., Piața Libertății, nr. 5, județul Harghita a criticat hotărârea primei instanțe, sub următoarele aspecte:
- Sentința civilă nr. 502/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ nu poate fi pusă în executare pentru că instanța nu a ținut cont de atribuțiile ce revin fiecărei comisii, iar obligarea Comisiei județene Harghita la eliberarea titlului de proprietate, fără a fi obligată și pârâta C. locală Ciucsângiorgiu la întocmirea documentației prevăzute de art. 36 din HG nr. 890/2005, împedică pârâta C. județeană Harghita să execute obligația ce i-a fost impusă;
- Instanța a făcut o gravă confuzie între adeverinta de proprietate și procesul verbal de punere în posesie;
- Instanța a ignorat cu desăvârșire prevederile ordinului directorului general al ANCPI nr. 621/2011, modificat și completat prin Ordinul nr. 881/2011 care impun existența planurilor parcelare în format analogic sau digital, pentru a întabula în cartea funciară titlurile de proprietate, situație în care a pronunțat o hotărâre abuzivă și îndreptată în mod vădit și cu rea intenție împotriva Comisiei județene;
- In mod cu totul nelegal, instanța a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecata, deși nu s-a opus admiterii acțiunii ci doar a arătat că trebuie respectată procedura administrativă;
In drept, recurenta a indicat prevederile art. 134, 275, 299-304 pct. 9 Cod pr civila, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005, HG nr. 890/2005.
4.2 Prin recursul formulat, pârâta C. LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA CIUCSÂNGEORGIU, cu sediul în Ciucsângeorgiu, ., județul Harghita a criticat hotărârea primei instanțe, sub următoarele aspecte:
- Reclamantul nu a depus actele doveditoare solicitate de către pârâtă;
- Obligarea pârâtei C. locală Ciucsângiorgiu la plata cheltuielilor de judecată, este lipsită de orice justificare legală
In drept au fost invocate prevederile art. 199-304 pct. 9 și art. 304 Cod pr civila, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005, HG nr. 890/2005.
5. Apărările intimatului:
5. 1 Prin întâmpinarea depusă față de recursul formulat de C. județeană Harghita (f. 14-16), intimatul a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul a arătat că pârâta C. județeană Harghita omite faptul că în baza adeverinței de proprietate s-a emis o hotărâre a Comisiei județene Harghita, respectiv hotărârea nr. 20/16.07.1991, necontestată de nimeni până în acest moment.
De asemenea, arată intimatul, potrivit prevederilor art. 34 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 și art. 27 din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie se face de către specialiștii aflati in subordinea Comisiei locale Ciucsângiorgiu.
Referitor la cheltuielile de judecată, intimatul arată că în realitate, contrar susținerilor recurentei, aceasta nu a fost de acord cu admiterea acțiunii.
5. 2 Prin întâmpinarea depusă față de recursul formulat de C. locală Ciucsângiorgiu (f. 19-21), intimatul a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul a arătat că pârâta contestă soluția instanței cu privire la petitul nr. 1 dar omite faptul că avea obligația de a înainta actele depuse Comisiei județene Harghita, singura competenta sa se pronunțe cu privire la validarea sau invalidarea propunerii.
II. Considerentele instanței de recurs
6. Analizând cererile de recurs, prin prisma motivelor invocate, și ținând cont și de prevederile art. 304 indice 1 Cod pr civila, instanța constată că recursurile nu sunt fondate.
7. Referitor la recursul Comisiei județene Harghita este de remarcat faptul că aceasta omite câteva aspecte deosebit de semnificative în cauză.
Astfel, reclamantului i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 7,91 ha teren, în adeverința nr._ eliberată de Primăria comunei Ciucsângiorgiu (f. 6 din dosarul primei instanțe) menționându-se în mod expres ca dreptul de proprietate s-a stabilit prin Hotărârea Comisiei județene, nr. 20/16.06.1991.
Deși este în posesia unui act opozabil pârâtei, autoritate special constituită pentru a asigura punerea în aplicare a prevederilor legilor reparatorii în domeniul fondului funciar, act prin care i s-a recunoscut un drept de proprietate, pentru o suprafață precis determinată de teren, după aproape 23 de ani, nu i s-a eliberat încă titlul de proprietate.
O astfel de conduită din partea autorităților special constituite în baza Legii nr. 18/1991, nu are și nici nu ar putea avea într-un stat de drept, membru al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, nicio justificare rezonabilă, în sarcina reclamantului neputându-se reține nicio culpă.
Orice alte justificări referitoare la atribuțiile Comisiei locale Ciucsângiorgiu nu au nicio relevanță în prezent, după aproape 23 de ani de când trebuia emis titlul de proprietate, dat fiind că potrivit prevederilor art. 2 alin. 5 din Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 890/2005, comisiile comunale, orășenești sau municipale funcționează sub îndrumarea și controlul comisiei județene, respectiv a municipiului București, precum și a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Prin urmare, pârâta, în sarcina căreia se reține o gravă culpă, în ceea ce privește depășirea oricărui termen rezonabil pentru emiterea titlului de proprietate, are la îndemână pârghiile necesare pentru a impune Comisiei locale Ciucsângiorgiu îndeplinirea obligațiilor ce-i revin pentru emiterea titlului.
In plus, nu trebuie omis nici faptul că la momentul adoptării Hotărârii Comisiei județene, nr. 20/16.07.1991, menționată expres în adeverința nr._, era în vigoare HG nr.131/1991 privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, punerea în posesie a proprietarilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate iar faptul că nu s-a emis titlul de proprietate în termenul legal și în acord cu prevederile acestui act normativ nu este imputabil reclamantului.
Prin urmare, la data la care obligația de emitere a titlului trebuia îndeplinită, procedura era mult mai simplă.
In prezent, este evident că pârâta, căreia îi revine obligația de a emite titlul de proprietate, trebuie sa respecte prevederile HG nr. 890/2005, precum și prevederile celorlalte acte normative în vigoare dar aceasta obligație a pârâtei, obligație nerespectată, în mod neimputabil reclamantului, o perioada de aproape 23 de ani, nu trebuie să-i mai creeze acestuia și alte inconveniente.
Astfel, este adevărat că potrivit prevederilor art. 21 indice 13 din Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară aprobat prin Ordinul nr. 634/2006, numerele cadastrale se atribuie inclusiv imobilelor care au la bază procese-verbale de punere în posesie eliberate conform legilor proprietății iar titlurile de proprietate ce se vor emite în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, în baza planului parcelar recepționat cu numere cadastrale atribuite, devenit plan cadastral, se înscriu din oficiu în cartea funciară, înaintea transmiterii acestora către proprietari.
Potrivit prevederilor art. 21 indice 2 și 3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006, planul parcelar se întocmește în format analogic și în format digital, de către persoane autorizate, cu respectarea normelor și regulamentelor în vigoare, la solicitarea autorităților publice locale și centrale sau a altor persoane interesate.
Potrivit prevederilor art. 21 indice 12 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006, după încheierea procedurii privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din planul parcelar, oficiul teritorial comunică primăriei unității administrativ-teritoriale de care aparține tarlaua în cauză planul parcelar recepționat cu numere cadastrale, în copie și tabelul parcelar completat cu toate numerele cadastrale aferente imobilelor din . documente vor fi utilizate în activitățile administrative specifice, precum și pentru informarea proprietarilor în vederea demarării, individual, a procedurii de înscriere în cartea funciară.
Prin urmare, în prezent trebuie respectată o procedură mai strictă pentru emiterea titlului si pentru întabularea în cartea funciară dar, așa cum s-a arătat mai sus, situația prezentă nu-i este imputabilă reclamantului ci pârâtei.
In concluzie, toate apărările invocate de recurenta urmează a fi înlăturate având în vedere faptul că nu se identifică nicio culpă a reclamantului care să justifice neexecutarea obligației legale a pârâtei de a emite titlul de proprietate în cei aproape 23 de ani care au trecut de la data la care s-a adoptat Hotărârea Comisiei județene, nr. 20/16.07.1991, menționată expres în adeverința nr._, și că recurenta se prevalează practic de propria culpă în exercitarea atribuțiilor de îndrumare si control a activității Comisiei locale Ciucsângeorgiu, pentru a fi exonerată în continuare de responsabilități.
In privința cheltuielilor de judecată, este de remarcat că pârâta și-a încălcat obligația de a emite titlul o perioada de aproape 23 de ani iar în momentul în care a fost chemată în judecată a invocat în continuare impedimente, neimputabile reclamantului dar nu a dovedit că Hotărârea Comisiei județene, nr. 20/16.07.1991 menționată expres în adeverința nr._, prin care au fost recunoscute drepturile reclamantului, ar fi fost desființată pe cale judecătorească.
Prin urmare, se impune respingerea recursului declarat de aceasta pârâtă, și față de culpa sa procesuală, în temeiul art. 274 C., va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în recurs, către reclamantul intimat, în cuantum de 250 lei.
8. Referitor la recursul declarat de C. locală Ciucsângiorgiu se constata că aceasta a fost obligată doar să-și respecte obligația legală de a înainta cererea de retrocedare depusă de reclamant în anul 2005.
Prin neîndeplinirea acestei obligații, reclamantului i se încalcă accesul la justiție, prin neadoptarea sau neemiterea unui act care să poate fi contestat într-o procedură judiciară în cadrul căreia se poate administra o probațiune mai complexă decât cea posibilă în procedura administrativă.
In privința cheltuielilor de judecată, este de remarcat că pârâta și-a încălcat în mod evident obligațiile legale ce-i reveneau, determinând prin comportamentul ei inițierea unei proceduri judiciare, situație în care obligarea la plata cheltuielilor de judecată este pe deplin justificată.
Prin urmare, se impune respingerea recursului declarat și de aceasta pârâtă, și față de culpa sa procesuală, în temeiul art. 274 C., va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în recurs, către reclamantul intimat, în cuantum de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurentele:
- C. LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA CIUCSÂNGEORGIU, cu sediul în Ciucsângeorgiu, ., județul Harghita, și
- C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE HARGHITA, cu sediul în Miercurea C., Piața Libertății, nr. 5, județul Harghita,
împotriva Sentinței civile nr. 502/2013 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ .
Obligă recurentele să achite intimatului B. I., cu domiciliul în Armășeni, nr. 538, județul Harghita, cheltuieli de judecată în cuantum de câte 250 lei fiecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2013.
PreședinteJudecătorJudecător
M. I. S. E. S. C.
Grefier
L. P.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1974/2013. Tribunalul... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 518/2013. Tribunalul HARGHITA → |
|---|
