Partaj judiciar. Decizia nr. 734/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 734/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 1645/221/2008*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.734/R/2013
Ședința publică din data de 20 septembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: - I. M. - judecător
- B. P. - judecător
- R. I. - vicepreședinte Tribunal
- Ș. R. - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil formulat de către pârâtul reclamant reconvențional G. A. împotriva sentinței civile nr. 9762/21.11.2012, pronunțată de Judecătoria D. în dosarul civil nr._ (judecător fond H. M. A. ).
Instanța a constatat că dezbaterile asupra cauzei și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 13 septembrie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9762/2012, pronunțată de Judecătoria D. au fost respinse excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului reconvențional G. A., invocată de pârâții reconvenționali I. T. și I. A. și excepția prescripției dreptului la acțiune in ceea ce privește cererea reconvenționala sub aspectul solicitării de rectificare a cărții funciare invocata de reclamanții I. T. și I. A..
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de paratul reconvențional S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, și în consecință, s-a respins cererea reconvenționala formulata si precizata de reclamantul reconvențional G. A., cu domiciliul in municipiul D. . județul Hunedoara, in contradictoriu cu paratul reconvențional S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul in municipiul București . sector 5, ca fiind introdusa împotriva unor persoane fără calitate procesuala pasiva
S-a admis în parte acțiunea formulată si precizata de reclamanții I. T. și I. A., ambii cu domiciliul în municipiul D., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul G. A., cu domiciliul în municipiul D. ., județul Hunedoara.
S-a dispus rectificarea suprafeței imobilului înscris sub nr. topo 1786/4/1/1 în CF 4588 D., de la suprafața tabulară de 5.051 mp. la suprafața reală de 5.391 mp.
S-a constatat că părțile sunt coproprietari asupra terenului în suprafață de 5.391 m.p. înscris în C.F. 4588 D. sub nr. top. 1786/4/1/1.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul teren în suprafață de 5.391 m.p înscris în C.F. 4588 D., nr. top 1786/4/1/1 identificat prin raportul de expertiza tehnica topografica efectuat in cauza de expertul tehnic S. V..
S-a atribuit reclamanților I. T. și I. A. lotul 1 cu nr. topo nou 1786/4/1/1/1 delimitat pe planul de situație de punctele 1-15-15,-22-21-20-6-7-8-1 hașurat cu bleu în suprafață de 959 m.p. iar pârâtului G. A. lotul 2 cu nr. topo nou 1786/4/1/1/2 delimitat pe planul de situație de punctele 22-23-24,-27-28-31-33-36-30-43-42-41-40-39-34-32-30, -29-26-25-21-22 hașurat cu roz în suprafață de 4.432 m.p.
S-a constat ca reclamanții dețin un drept de proprietate . pe nr. topo nou 1786/4/1/1/1 si s-a dispus notarea corespunzătoare a acestora in cartea funciara.
A fost respinsă în rest acțiunea, ca neîntemeiata.
S-a respins, ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant G. A., cu domiciliul în municipiul D. ., județul Hunedoara, în contradictoriu cu reclamanții pârâți I. T. și I. A., ambii cu domiciliul în municipiul D., ., județul Hunedoara
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 4.662,45 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluția instanța de fond a reținut următoarele:
In analiza excepția lipsei calității procesuale active a paratului-reclamant reconvențional G. A. instanța de fond a reținut împrejurarea ca acesta este coproprietar asupra imobilului înscris în CF 4588 D. asupra topo1786/4/1, își justifică în cauză calitatea procesuală activă în promovarea unei cereri privind imobilul respectiv, considerent in temeiul căruia a fost respinsa ca neîntemeiata excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului reconvențional G. A., invocata de pârâții reconvenționali I. T. și I. A..
In analiza excepției prescripției dreptului la acțiune a paratului-reclamant reconvențional G. A., instanța a reținut ca, in conformitate cu prevederile art. 33 alin.1 din Legea nr.7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, iar potrivit alin.2, prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Or, in raport de prevederile art.35 din legea nr.7/1996, acțiunea in rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea in fond, este imprescriptibila, context în care instanța a respins ca neîntemeiata excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește cererea reconvenționala sub aspectul solicitării de rectificare a cărții funciare, invocata de reclamanții I. T. și I. A..
In analiza excepției lipsei calității procesuale pasive a paratului Statul Român prin Ministerul de Finanțe, prima instanța a reținut ca potrivit prevederilor art.25 din Decretul nr.31/1954, S. R. are personalitate juridică și este reprezentat prin Ministerul Finanțelor cu excepția cazurilor în care legea stabilește anume alte organe în acest scop. De asemenea, potrivit prevederilor art.12 din Legea nr.213/1998 în litigiile referitoare la dreptul de proprietate statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor, iar potrivit prevederilor art.3 pct.81 din H.G. nr.34/2009, Ministerul Finanțelor Publice, reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ. Or, înscrierea de carte funciara potrivit căreia S. R. este menționat cu drept de proprietate este desueta in raport de modificările legislative survenite in timp in ceea ce privește delimitările dreptului de proprietate publica. Astfel potrivit prevederilor art.112 alin.2 din legea nr.1/2011 ,,Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. (…),, In lumina celor reținute mai sus, instanța a admis ca fiind întemeiata excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului reconvențional S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, și în consecința, a respins cererea reconvenționala formulata si precizata de reclamantul reconvențional G. A., ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cererilor s-a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.247/05.03.1963 de notariatul de Stat al Regiunii Hunedoara, reclamanții I. T. și I. A. au dobândit de la N. G. și N. F. cota de 1/6 parte indiviză de sub B3 și B4 terenul înscris în C.F. 4588 D., nr. top 1786/4/1/1.
Prin contractul de donație autentificat sub nr. 6.562/12.07.1995 de Notariatul de Stat al Județului Hunedoara, pârâtul G. A. a dobândit de la B. S. cota de 5/6 parte din imobilul înscris sub B3, înscris în C.F. 4588 D., nr. top 1786/4/1/1.
Având în vedere înscrierile din CF nr.4588 D. instanța a constatat că părțile în cauză, reclamanții I. T. și I. A. și pârâtul G. A. sunt în indiviziune în ceea ce privește terenul înscris în C.F. 4588 D., nr. top 1786/4/1/1, astfel reclamanții având cota de 1/6 parte, iar pârâtul G. A. având cota de 5/6 parte.
In ceea ce privește solicitarea reclamanților formulata prin precizarea acțiunii, in sensul rectificării întinderii suprafeței parcelei topo 1786/4/1/1 din CF 4588 D. s-a reținut că potrivit art.33 alin.3 din Legea nr.7/1996 în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil.
Potrivit art.25 din Ordinul nr.634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară pentru imobilele neînscrise în cartea funciară, dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă în cartea funciară, suprafața din cartea funciară se va modifica în baza documentației cadastrale de actualizare a suprafeței, iar in cartea funciară se va înscrie suprafața rezultată din măsurători.
Instanța de fond a reținut că din cuprinsul raportului de expertiza astfel cum a fost acesta completat, a rezultat, in urma masuratorilor efectuate, că intinderea reala a parcelei topo1786/4/1/1 în CF 4588 D., este de 5.391 mp, si nu de 5.051 mp, sens in care s-a dispus rectificarea suprafeței imobilului înscris sub nr. topo 1786/4/1/1 în CF 4588 D., de la suprafața tabulară de 5.051 mp. la suprafața reală de 5.391 mp, reținându-se în consecință că părțile sunt coproprietari asupra terenului în suprafață de 5.391 m.p înscris în C.F.4588 D. sub nr. top 1786/4/1/1.
In ceea ce privește solicitarea de a se dispune ieșirea din indiviziune prin individualizarea și atribuirea în natură a două loturi proporționale ca întindere cu cotele de proprietate asupra imobilul înscris in C.F.4588 D. sub nr. top 1786/4/1/1 prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art.728 Cod civil, dreptul de a cere ieșirea din indiviziune este imprescriptibil. Natura juridică a acestui drept este aceea de drept potestativ, acesta putând în principiul, să fie exercitat oricând și în orice condiții, fără a se considera exercițiul său ca un abuz de drept, întrucât art.728 cod civil prevede, în mod expres, că „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”.
Astfel, având în vedere dispozițiile legale și concluziile raportului de expertiză instanța a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul înscris in C.F.4588 D. sub nr. top 1786/4/1/1, identificat prin raportul de expertiza tehnica topografica efectuat in cauza de expertul tehnic S. V., atribuindu-se reclamanților I. T. și I. A. lotul 1 cu nr. topo nou 1786/4/1/1/1 delimitat pe planul de situație de punctele 1-15-15,-22-21-20-6-7-8-1 hașurat cu bleu în suprafață de 959 m.p. iar pârâtului G. A. lotul 2 cu nr. topo nou 1786/4/1/1/2 delimitat pe planul de situație de punctele 22-23-24,-27-28-31-33-36-30-43-42-41-40-39-34-32-30-29-26-25-21-22 hașurat cu roz în suprafață de 4.432 m.p., urmând a se proceda la înscrierea în cartea funciară a drepturilor de proprietate, în favoarea reclamanților si a paratului.
In ceea ce privește capătul de cerere prin care reclamanții au solicitat să se constate că sunt proprietarii unei case și a unor anexe gospodărești pe care le-au construit pe terenul în litigiu, precum si asupra solicitării de intabulare a acestor construcții pe numele lor in cota de 1/1 parte instanța a reținut că, în favoarea reclamanților operează prezumția prevăzută de art.492 cod civil, în conformitate cu care, orice construcție, plantație sau lucru în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa și că sunt ale lui până la dovada contrară. S-a reținut din cuprinsul certificatului de atestare a edificării/extinderii construcției nr. 357/40.463 din 06.12.2007 eliberat de Consiliul Local al Municipiului D., ca pe terenul situat in D. ..3 înscris in CF 4588 D. cu nr. cadastral 1786/4/1/1 exista edificata din anul 1963 o casa (parter+demisol) si anexe gospodărești, realizate fără autorizație de construire. Din cuprinsul certificatului de atestare fiscala nr._/10.12.2007 eliberat de Serviciul Public de Impozite si Taxe Locale din cadrul Consiliului Local D., rezulta ca pe numele reclamanților exista rol fiscal deschis asupra imobilelor teren cu casa, având menționata ca si data a construcției, 01.01.1961.
Martora K. F. (f.54) a declarat ca după anul 1960 reclamanții au cumpărat un teren cu o căsuță, iar în fața căsuței ce exista au construit o casa mai arătoasă, iar căsuța au transformat-o într-un grajd.
Conform raportului de expertiză tehnică topografica întocmit în cauză de expert S. V., astfel cum a fost completat s-a reținut generic că pe terenul în cauză sunt edificate construcțiile casă, anexe gospodărești, șopru. Insa potrivit Completării de Raport dispusa in cauza, expertul arata construcțiile edificate pe imobilul sau de către I. T., fără autorizație de construcție și menționate in certificatului de atestare fiscala nr._/10.12.2007, si care sunt reprezentate pe planul de situație (planșa 1a) sunt: C1- casa (parter+demisol în suprafață construita de 86 mp); C2 –anexe gospodărești în suprafață de 79 mp si C3 – șopru în suprafața de 11 mp, care nu este cuprins in Certificat, fiind fără fundație, dar se poate intabula.
Potrivit prevederilor art.55 din legea nr.7/1996 ,,(1) Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția, precum și a unei documentații cadastrale. (11) În cazul construcțiilor realizate înainte de . Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, înscrierea se face în baza: a) autorizației de construire sau, în lipsa acesteia, a certificatului, prin care se atestă informațiile referitoare la construcție și deținătorul acesteia, conform evidențelor fiscale sau, după caz, celor din registrul agricol, eliberat de primarul unității administrativ-teritoriale unde este amplasată această construcție; b) documentației cadastrale.,,
Din coroborarea probelor administrate in cauza si evidențiate mai sus, instanța a reținut temeinicia cererii reclamanților sub acest aspect, și în consecința a constatat ca reclamanții dețin un drept de proprietate . pe nr. topo nou 1786/4/1/1/1 si a dispus notarea corespunzătoare a acestora in cartea funciara.
In ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicita in subsidiar, ca în situația în care va fi admisă cererea reconvențională, să se constate că sunt proprietarii porțiunii de teren situat în D., ..3 județul Hunedoara cu suprafața de 900 m.p din totalul intabulat în CF, cu titlu de uzucapiune, instanța a respins ca neîntemeiata cererea astfel cum a fost aceasta formulata în considerarea împrejurării ca in cauza nu s-a făcut dovada incidentei prescripției achizitive, reclamanții limitându-se la o menționare generala si lapidară a întinderii și identitarii terenului pretins a fi uzucapat. Pe de alta parte, nu s-a dovedit ca ar fi îndeplinite condițiile uzucapiunii, indiferenta ca aceasta ar fi cea de 10 ani, de 20 ani sau de 30 ani, după cum a invocat, reclamanții.
În ceea ce privește cererea reconvențională
Cu privire la capatul de cerere prin care se solicita rectificarea C.F. nr.4588 D. nr. Topografic 1786/4/1 înscris sub A+1 astfel: a).foaia A să se înscrie sub nr de ordine 3 nr. Topografic 1786/4/1/1/2 în suprafață de 1000 m.p. cu mențiunea că a fost transportat în altă carte funciară iar în foaia B ala nr. 3 și 4 să se intabuleze schița care face aprte integrantă din contractul de vânzare cumpărare încheiat sub nr. 255/56/17.03.1960 imobilul de sub nr. De ordine A+1 în parcele noi astfel –.. Topo 1786/4/1/1/2 în suprafață de 1000 m.p. care să se transcrie în altă carte funciară în favoarea reclamanților iar . 1786/4/1/1 să rămână înscrisă în continuare în C.F. nr. 4588 D. în favoarea reclamantului ; b).In foaia B de sub nr. 8 și 9 să se dispună radierea reclamanților din cartea funciară și intabularea lor în noua carte funciară care se va deschide. c).În foaia B de sub nr. 5 și 6 să se dispună radierea mențiunilor și intabularea acestora în aceeași carte funciară cu reclamanții având în vedere actul de schimb din 10.06.1960 efectuat în baza decretului nr. 151/1950.
Acțiunea in rectificarea este o acțiune prin care se urmărește stabilirea sau restabilirea concordantei dintre starea tabulara si situația juridica reala a imobilului.
Potrivit art.36 din Legea nr.7/1996, cadastrului și a publicității imobiliare, orice persoana interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitiva și irevocabilă s-a constatat ca înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanta cu situația reală actuala a imobilului.
In cauza paratul-reclamant reconvențional nu a dovedit ca solicitarea sa se circumscrie uneia sau unora din ipoteze statuate de legiuitor prin textul legal mai sus evocat. Instanța urmează a înlătura ca nefondata susținerea potrivit căreia în privința imobilului teren din litigiu s-a procedat la dezmembrarea acestuia prin schița pretind a face parte integranta din contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub nr.255/56/17.03.1960. Aceasta deoarece, potrivit prevederilor art.17 din Decr.lege nr.115/1938, înscrierea în carte funciara avea caracter constitutiv de drepturi, iar nu doar caracter de opozabilitate după cum este dat de înscrierea unui drept in efectul legii nr. 7/1996. Or, existenta unei schițe de dezmembrare chiar anexa la un contract de vânzare-cumpărare, nu poate fi considerata ca având relevanta juridica in lipsa unei intabulări a acesteia in cartea funciara. Pe de alta parte se va retine ca solicitarea reclamantul reconvențional este in sensul radierii dreptului de proprietate înscris in favoarea reclamanților, după ce anterior fusese déjà dezmembrata ., după cum rezulta din mențiunile de sub B5-6din CF 4588 D.. Or, in lipsa unei solicitări de anulare a actului juridic in temeiul căruia reclamanții au dobândit dreptul de proprietate, în lipsa unei solicitări de anulare a schiței de dezmembrare a cărei intabulare s-a săvârșit prin încheierea nr.350/12.07.1960, cererea de radiere a dreptului de proprietate al reclamanților astfel cum a fost operat in evidentele cărții funciare, cu atât mai mult nu-si afla temeinicie.
În consecința fireasca si legala a celor reținute mai sus instanța urmează a respinge ca neîntemeiat capătul cererii reconvenționale prin care se solicita rectificarea C.F. nr.4588 D. nr. Topografic 1786/4/1.
In ceea ce privește capatul de cerere prin care paratul-reclamant reconvențional G. A. solicita să i se permită accesul la imobilul proprietatea sa, înscris în CF nr. 4588 D., nr. Top.1786/4/1/1, și din .-a reținut potrivit celor înscrise prin încheierea nr.350/12.07.1960, de sub B6 din CF 4588 a imobilului înscris in foaia de avere sub A+1 cu expresia topografica 1786/4/1, ca acesta a fost dezmembrat astfel: - ./1/2 – în suprafață de 704 mp a fost transcrisa in CF 5272 D. sub B1 fiind înscris dreptul de proprietate al Statului R. - ./1/1 – reînscriere in CF 4588 sub A+2 pentru suprafața de teren de 5.051 mp, în favoarea proprietarilor de pe atunci. Din conținutul raportului de expertiza s-a reținut că folosința reclamanților si a paratului este conforma cu dezmembrarea astfel cum a fost aceasta efectuata in anul 1960.
Asupra accesului paratului la gospodăria sa, aici înțelegând atât la edificate cat si la teren, instanța de fond a reținut din Raportul de expertiza ca acesta are acces din .-adevăr exista o panta mai accentuata, insa cu posibilitate de intrare. Audiat in cauza, martorul B. S. a declarat ca paratul intra în gradina pe la el pe acasă, insa nu poate intra cu utilajul, iar ca sa poată trece cu tractorul pana în urma cu 2-3 ani a fost lăsat de vecinul I. M., care nu ii mai permite accesul pe la el prin curte. Mai declara martorul ca vecinul I. M. si-a nivelat drumul pentru a-si crea acces din . ca paratul G. A. ar putea face la fel, insa e nevoie de bani pentru acest lucru. Martorul Onetiu T. a declarat ca niciodată nu existat cale de acces la gradina paratului, din . si ca gradina paratului este abandonata nefiind lucrata de prin anul 1998 sau 1999, iar calea de acces prin gradina paratului spre gradina acestuia încă exista, cu tractorul.
Prin servitute se înțelege acea sarcina impusă pentru uzul și utilitatea altui imobil având un alt proprietar. Servitutea este un drept asupra lucrului altuia și constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate. În sens larg, servituțile acordă proprietarului fondului dominant fie beneficiul limitării exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit, fie chiar al exercitării unora din prerogativele ce intră în conținutul juridic al acestui drept. Servitutea, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate poate fi concepută numai în măsura în care permite titularului fondului dominant să exercite anumite prerogative din conținutul juridic al dreptului de proprietate asupra fondului aservit. Servitutea de trecere își găsește reglementarea legală în art. 616 din Codul civil unde se prevede: ,,proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.”
Or, in raport de prevederile legale, prima instanța a reținut ca paratul beneficiază de cale directa de acces din . ceea ce privește necesitatea de a ajunge cu utilaje pentru a-si lucra gradina, solicitarea paratului a i se stabili acces de pe terenul reclamanților se retine din cuprinsul raportului imposibilitatea întrucât este amplasat construcția C3. În privința solicitării pârâtului ca accesul sa se realizeze potrivit schiței anexată la contractul autentificat sub nr.255/56/17.03.1960, expertul aduce lămuriri in sensul ca accesul prin spatele Scolii nu este posibil, fiind ocupat de clădirea scolii, iar in ceea ce privește accesul prin curtea scolii arata ca nu se poate pronunța. Sub acest aspect s-a reținut totodată ca solicitarea paratului având ca obiect instituirea unei servituri a vizat strict imobilul proprietate a reclamanților, înscris in CF 4588 D., or, terenul pe care se afla intabulata clădirea scolii este înscris in CF 5272 D., urmare a transcrierii survenite in anul 1960, instanța fiind limitata in analiza cererii astfel cum a fost investita, nu mai puțin, dar nici mai mult.
În consecința celor reținute mai sus, instanța de fond a respins ca neîntemeiat si capătul cererii reconvenționale prin care se solicita să se permită paratului G. A. accesul la imobilul proprietatea sa, înscris în CF nr. 4588 D., nr. Top.1786/4/1/1, și din .>
In temeiul prevederilor art.274 cod procedura civila, reținând că s-a admis în parte cerere principală precizată, instanța a obligat pârâtul G. A. la plata catre reclamanți a sumei de 4.662,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, după cum urmează: în prima instanță - suma de 394 lei reprezentând de taxa de timbru(f.2 si f73), suma de 0,3 lei reprezentând timbrul judiciar (f.1), suma de 953,95 lei reprezentând onorariu expertiza(f55 si f.84), suma de 1.000 lei reprezentând onorariu avocațial(f.129) ; în instanța de recurs – suma de 14,5 lei reprezentând taxa de timbru si timbrul judiciar (f.15), suma de 1.000 lei reprezentând onorariu avocațial (f.33) ; in rejudecare prima instanța - suma de 301,7 lei reprezentând diferența onorariu expert(f53), suma de 1.000 lei reprezentând onorariu avocațial(f.124)
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul G. A., prin care a solicitat casarea parțială a sentinței atacate, cu privire la capătul de cerere privind stabilirea unei căi de acces la imobilul său din .>
În motivare, recurentul a arătat că instanța de fond nu a avut rol activ în soluționarea cererii, în stabilirea cadrului procesual cu privire la capătul de cerere privind stabilirea unei căi de acces. Astfel, deși a solicitat introducerea în cauză a Statului R. reprezentat prin municipiul D., instanța a sugerat că S. R. nu poate fi reprezentat decât prin Ministerul Finanțelor și, după ce a unit cu fondul excepția lipse calității procesuale pasive invocată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor a admis excepția, socotind că înscrierea în cartea funciară este desuetă în raport cu modificările legislative privind proprietatea publică.
A susținut recurentul că instanța era obligată să dispună introducerea în cauză a unității de învățământ prin Consiliul Local, dar nu se poate face abstracție de proprietarul din cartea funciară, care este S. R..
Recurentul a criticat sentința atacată și pentru faptul că nu a admis proba privind completarea raportului de expertiză, față de noul cadru procesual, în sensul de a stabili dacă are acces la grădină, expertiza efectuată nefiind lămuritoare, mai ales că martorii au declarat că nu poate intra pe teren (care are o lungime foarte mare) să efectueze lucrările agricole.
În drept, nu au fost invocate dispoziții legale.
Recursul a fost legal timbrat.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și sub toate aspectele, conform prevederilor art.3041 C. proc. civ., raportat la probele administrate, tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care urmează:
Astfel, soluția instanței de fond cu privire la capătul de cerere reconvonțională prin care recurentul a solicitat stabilirea unei căi de acces este corectă, având în vedere că recurentul are asigurat accesul la imobil din . rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză (f. 97 – dosar fond, primul ciclu procesual). De asemenea, din declarația martorului B. S. rezultă că recurentul G. A. intră în grădină pe terenul său, însă atunci când dorește să folosească tractorul pentru a ara terenul, nu poate trece decât pe terenul vecinilor. Martorul a arătat că vecinul I. M. a nivelat drumul pentru a-și crea cale de acces, lucru pe care l-ar putea face și recurentul, cu unele costuri (f. 97 – dosar fond, primul ciclu procesual).
Atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară s-a stabilit că proprietarul al cărui loc este înfundat nu poate obține cale de acces pe terenul vecinului în temeiul art. 616 C. civ., atunci când există acces la calea publică pe un drum care poate deveni practicabil cu anumite cheltuieli.
Critica recurentului conform căreia instanța de fond nu a avut rol activ în soluționarea cererii, în stabilirea cadrului procesual cu privire la capătul de cerere privind stabilirea unei căi de acces, întrucât instanța era obligată să dispună introducerea în cauză a unității de învățământ prin Consiliul Local, nu este întemeiată. Potrivit principiului disponibilității procesului civil, cadrul procesual este stabilit de părți, iar instanța nu poate din oficiu să dispună introducerea unei părți în proces.
De asemenea, nu este întemeiată nici critica sentința atacată pentru faptul că nu s-a admis proba privind completarea raportului de expertiză, în sensul de a stabili dacă are acces la grădină, întrucât prin expertiza inițială s-a stabilit existența posibilității de acces, aspect confirmat și de martorii O. T. (f. 77 – dosar fond, primul ciclu procesual) și B. S.(f. 97 – dosar fond, primul ciclu procesual).
Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și a pronunțat astfel o soluție temeinică și legală.
În consecință, în temeiul art. 312 C. proc. civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul civil declarat de către pârâtul G. A. împotriva sentinței civile nr. 9762/2012 pronunțată de Judecătoria D., județul Hunedoara.
În baza art. 274 Cod procedură civilă tribunalul va obligă pe recurentul G. A. la plata către intimații I. T. și I. A. a sumei de 1000 lei – cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în recurs (f. 14).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către pârâtul G. A. împotriva sentinței civile nr.9762/2012 pronunțată de Judecătoria D., județul Hunedoara.
Obligă pe recurentul G. A. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimații I. T. și I. A. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20.09.2013.
Președinte, M. I. | Judecător, P. B. | Judecător, I. R. |
Grefier, R. S. |
P.B. 03 Decembrie 2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 735/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 795/2013. Tribunalul... → |
|---|
