Pensie întreţinere. Decizia nr. 628/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 628/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 11-07-2013 în dosarul nr. 6603/278/2012
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 628/R/2013 DOSAR NR._
Ședința publică din data de 11.07.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. C. V. - Judecător
B. M. S. - Judecător
B. P. - Judecător
S. E. A. - Grefier
Prezentul complet de judecată a fost constituit potrivit procesului verbal din data de 10.07.2013.
Pe rol se află judecarea recursului civil introdus de către reclamanta O. C., împotriva sentinței civile nr. 1841/2013, pronunțată de Judecătoria Petroșani ( judecător fond - G. M.).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta reclamantă av Medeveș E., pentru intimatul pârât a răspuns av L. L. M., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a constatat că prin serviciul registratură a fost depusă la dosarul cauzei din partea intimatului pârât întâmpinare în 2 exemplare.
Conform art.103 al.1 indice 1 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005, cu modificările și completările ulterioare, verificându-se dacă există alte dosare formate ca urmare a unei cereri introduse de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect, s-a constatat că nu există pe rolul instanței alte dosare .
1
Instanța a comunicat un exemplar al întâmpinării depuse de intimatul pârât cu reprezentanta recurentei reclamante, av Medeveș E..
Reprezentanta recurentei reclamante av M. E. a învederat că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea studierii întâmpinării.
Reprezentanta intimatului pârât, av L. L. M. a depus la dosarul cauzei împuternicirea avocațială, și a semnat în fața instanței întâmpinarea depusă prin serviciul registratură.
Reprezentantele părților au arătat că nu mai au de formulat alte cereri.
Instanța nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei reclamante av M. E. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată, pensia de întreținere în procent de 25 % din venitul realizat la locul de muncă din Germania, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs ( 100 lei onorariu și 100 lei deplasarea depunând bonul fiscal la acest termen de judecată) .Totodată a învederat faptul că pensia de întreținere, în mod eronat, a fost majorată de la data de 29.09.2012, deoarece cererea a fost depusă la data de 29.08.2012..A mai precizat că intimatul are un venit de 2050 euro și un bonus lunar de 2100-2600 euro, iar raportat la venitul acestuia ar rezulta o pensie de 500 de euro, dar nu s-a raportat la bonus, ci doar la venitul de 2050 euro.
Reprezentanta intimatului pârât, av L. L. M. a solicitat respingerea recursului, menținerea sentinței de la fond, fără cheltuieli de judecată în recurs. A precizat faptul că bonusurile sunt ocazionale, venitul este de 2050 euro, cheltuielile cu întreținerea sunt de 1700 euro, iar la primul termen de judecată, intimatul a solicitat a fi admisă în parte cerere, acceptând suma de 200 de euro, minora aflându-se în întreținerea ambilor părinți . Față de cheltuielile de la fond instanța corect le-a compensat întrucât s-a admis în parte acțiunea.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului constată:
Prin sentința civilă nr. 1841/2013, pronunțată de Judecătoria Petroșani, s-a admis, în parte, acțiunea civilă introdusă de reclamanta O. C. împotriva pârâtului J. (născut A.) V. și în consecință:
S-a majorat pensia de întreținere la care a fost obligat pârâtul, prin sentința civilă nr. 5315/2002, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în favoarea minorei A. C., născută la data de 2 iulie 1998, de la o cotă de 20 % din venitul net lunar, la un cuantum de 250 Euro lunar, cu începere de la data de 29.09.2012 și până la majoratul minorei.
S-au compensat cheltuielile de judecată avansate de părți.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, prin sentința civilă nr. 5315/2002 a Judecătoriei Petroșani, pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere, în favoarea minorei A. C., născută la data de 2 iulie 1998, în cuantum de 20% lunar, începând cu data de 16.09.2002 și până la majoratul acesteia.
La stabilirea pensiei de întreținere s-a avut în vedere că, la momentul respectiv, pârâtul realiza venituri nete, lunare, în sumă de 1750 lei.
Conform art. 516 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
2
,,Obligația de întreținere exista între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.”, iar potrivit art. 524 ,,Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din veniturile sale.”.
De asemenea, potrivit art. 531 alin. (1) din Codul civil, ,,Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.”
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța are în vedere, în principal, interesul copilului și în subsidiar veniturile părinților.
În aprecierea posibilității de plată a pensiei de întreținere trebuie, însă, să se țină seama de toate obligațiile financiare sau de altă natură pe care le are debitorul, astfel încât să se realizeze un just echilibru între dreptul creditorului întreținerii și interesele debitorului acestei întrețineri.
Instanța a reținut, în acest sens, că veniturile pârâtului s-au majorat față de cele avute în vedere de instanța judecătorească, atunci când s-a stabilit pensia de întreținere și care au fost raportate la veniturile realizate la data respectivă, aspect ce rezultă din relațiile comunicate, prin comisia rogatorie, efectuată în cauză.
Astfel, venitul net realizat de pârât în Germania este de aproximativ 2050 Euro. (fila 45)
În consecință, având în vedere dispozițiile legale menționate, raportate la probele administrate în cauză, precum și dovezile pe care le-a depus pârâtul la dosar, în sensul restului datoriilor pe care le are de achitat, instanța a constatat că cererea privind majorarea pensiei de întreținere este întemeiată și apreciindu-se, în echitate, s-a dispus ca suma, pe care pârâtul trebuie să o datoreze în favoarea minorei, cu titlu de pensie de întreținere este de 250 Euro lunar, cu începere de la data de 29.09.2012 și până la majoratul acesteia.
Împotriva sentinței civile, în termen legal și motivat reclamanta a declarat recurs solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a dispus majorarea pensiei de întreținere, începând cu data de 29.09.2012, întrucât cererea de chemare în judecată a fost depusă, la data de 29.08.2012, solicitându-se ca începând cu această dată să se dispună majorarea pensiei de întreținere, iar nu data pronunțării sentinței civile.
De asemenea, instanța de fond avea obligația de a avea în vedere venitul net lunar al pârâtului de 2050 euro și în funcție de acesta să aplice procentul legal de 25%, solicitat de reclamantă conform art. 529 alin.2 Cod civil.
Din înscrisurile depuse, la dosar, a mai arătat recurenta, se poate observa că pârâtul a achitat diverse sume, cu titlu de pensie de întreținere, dar cumulat pe mai multe luni, făcând calculul sumei datorate, însă niciodată nu a achitat mai mult decât era stabilit prin hotărârea judecătorească.
Instanța de fond a făcut o greșită aplicare și a dispozițiilor legale privind acordarea cheltuielilor de judecată întrucât, deși a admis, în parte, acțiunea a compensat cheltuielile de judecată, fără a avea în vedere faptul că, inițial, pârâtul nu s-a prezentat în instanță, iar la ultimul termen de judecată, prin notele scrise depuse, chiar dacă a fost de acord cu admiterea, în parte, a cererii de chemare în judecată, a propus să achite o sumă derizorie în raport de veniturile sale.
3
În drept s-au invocat prevederile art. 304 ind.1 C.pr.civ.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru, conform art. 15 lit. c din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, precum și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată (f.23).
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, prin notele de ședință depuse la instanța de fond, pârâtul a fost de acord cu majorarea pensiei de întreținere, în favoarea fiicei sale minore, de la venitul minim pe economie, astfel cum s-a stabilit prin sentința civilă nr. 5315/2002, la suma de 100 euro/lună, aceasta fiind și suma pe care o poate plăti, lunar.
La stabilirea pensiei de întreținere s-a solicitat instanței de fond a se avea în vedere și faptul că, din venitul său lunar, pârâtul are și obligația de a achita ratele bancare, pentru apartamentul în care locuiește, achiziționat prin credit bancar, rata pentru creditul adiacent creditului ipotecar, cheltuieli de întreținere, în sumă de 200 euro/lună, dar și cheltuieli pentru hrană și îmbrăcăminte, apreciate la aproximativ 300 euro/lună, precum și alte cheltuieli în sumă de 400 euro/lună ( asigurări medicale, asigurare auto, combustibil etc).
Intimatul a mai arătat și faptul că își dorește să contribuie la cheltuielile privind creșterea și educarea fiicei sale, proporțional cu participarea și a mamei sale, întrucât ambii sunt părinții minorei, având deopotrivă drepturi și obligații egale, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 205-208 C.pr.civ., art. 529 alin.1 C.civ.
În recurs s-au depus înscrisuri. (f.7-f.19).
Examinând sentința civilă recurată, în raport de motivele de recurs invocate, a căror dezvoltare permit încadrarea în dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., precum și cauza din oficiu, sub toate aspectele, în aplicarea prevederilor art. 304 ind.1 C.pr.civ., se rețin următoarele:
Prin cererea formulată, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din 28.02.2013, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere majorate, în favoarea minorei A. C., într-un procent de 25 % din veniturile pe care acesta le realizează în Germania.
Recurenta a criticat hotărârea instanței de fond, sub aspectul cuantumului pensiei de întreținere, la care a fost obligat pârâtul, însă aceste critici sunt neîntemeiate.
Astfel, conform dispozițiilor art. 524 C.civ., care statuează că „are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale”, art. 525 alin.1 C.civ., ce reglementează dreptul la întreținere al minorului, pârâtul are obligația legală de întreținere față de minora A. C., născută la data de 2 iulie 1998.
„Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește – se statuează prin dispozițiile art. 531 alin.1 Noul cod civil - instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății”.
În aplicarea dispozițiilor art. 529 alin.1 Noul Cod civil, nevoile minorilor, beneficiari ai pensiei de întreținere se stabilesc în funcție de vârsta acestora, de necesitatea de a li se asigura condiții corespunzătoare de creștere și educare.
În ceea ce privește mijloacele materiale ale celui ce prestează întreținerea se are în vedere, în accepțiunea prevederilor art. 527 alin.2 C.civ., veniturile și
4
bunurile acestuia, precum și posibilitățile de realizare a acestora, dar și celelalte obligații ale sale.
În raport de aceste dispoziții legale, de nevoile minorei, apreciate și în raport de vârsta sa ( 15 ani), dar și de veniturile realizate de pârât, în mod judicios instanța de fond a dispus majorarea pensiei de întreținere, stabilită prin sentința civilă nr. 5315/2002 a Judecătoriei Petroșani, la suma de 250 Euro, lunar (aproximativ 1100 lei).
Suma stabilită, cu titlu de obligație de întreținere, răspunde exigențelor art. 529 alin.1 C.civ. care statuează că întreținerea este datorată, potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, întrucât, contrar celor susținute de recurentă, sunt avute în vedere nevoile specifice, pe care le implică, creșterea, întreținerea și educarea unui copil de 15 ani, cu atât mai mult cu cât, obligația de întreținere, revine, în egală măsură, ambilor părinți.
Totodată, așa cum corect a reținut și instanța de fond, sub acest aspect și cum se prevede, de altfel și prin dispozițiile art. 527 alin.2 C.civil, în aprecierea mijloacelor celui care datorează întreținerea trebuie să se țină seama de toate obligațiile pe care le are debitorul, astfel încât să se realizeze un just echilibru între dreptul creditorului întreținerii și posibilitățile debitorului acestei întrețineri.
Recurenta a criticat hotărârea instanței de fond și în ceea ce privește data de la care s-a dispus majorarea pensiei de întreținere, respectiv, 29.09.2012, deși cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 29.08.2012, critici care sunt întemeiate, hotărârea instanței de fond, urmând a fi modificată, sub acest aspect.
Astfel, din economia dispozițiilor art. 532 alin.1 C.civil rezultă că pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
În cauză, acțiunea introductivă de instanță a fost depusă la data de 29.08.2012 (f.1-dosar fond), sentința civilă recurată fiind pronunțată la data de 4.04.2013, însă, instanța a dispus majorarea pensiei de întreținere, începând cu data de 29.09.2012, fără a motiva în vreun fel această dispoziție, lipsită, de altfel, de temei legal.
De asemenea, sunt întemeiate și criticile recurentei vizând obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, efectuate la instanța de fond, în condițiile în care, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată ( majorare pensie de întreținere), care a fost admisă, dar și de poziția procesuală a pârâtului, exprimată doar la termenul de judecată din 4.04.2013, prin notele scrise, depuse la dosar, dar și de faptul că nu s-a făcut dovada că acesta ar fi achitat benevol sume mai mari, decât cele stabilite prin sentința civilă nr. 5312/2012 a Judecătoriei Petroșani, se impunea a se da eficiență prevederilor art. 274 C.pr.civ., în sensul obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, dovedite a fi efectuate de reclamantă, considerente pentru care hotărârea instanță de fond va fi modificată și sub acest aspect.
În acest sens Tribunalul reține că, la instanța de fond, reclamanta a justificat cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu avocat (f. 50-chitanța nr. 485/4.04.2013).
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 304 pct.9 C.pr.civ. raportat la art. 312 alin.1 C.pr.civ recursul va fi admis și modificând în parte sentința civilă atacată se va dispune ca plata pensiei de întreținere majorată să se facă începând cu data de 29.08.2012, fiind obligat pârâtul și la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată, în primă instanță, în favoarea reclamantei.
5
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței civile atacate.
În baza art. 274 C.pr.civ. intimatul va fi obligat la plata sumei de 99,93 lei, în favoarea recurentei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloare transport la instanță pentru avocatul ales. (f. 27-bon fiscal).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul formulat de reclamanta O. C., împotriva sentinței civile nr. 1841/2013, pronunțată de Judecătoria Petroșani,județul Hunedoara, pe care o modifică în parte în sensul că dispune ca plata pensiei de întreținere majorată să se facă începând cu data de 29.08.2012, și obligă pe pârâtul Jakoly (născut A.) V. la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în primă instanță în favoarea reclamantei O. C.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate..
Obligă pe intimatul pârât Jakoly (născut A.) V. la plata sumei de 99,93 lei către în favoarea recurentei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 iulie 2013.
Președinte Judecător Judecător
C. C. V. B. M. S. B. P.
Grefier S. E. A.
BMS/SEA -2 ex
25.07.2013
Judecător fond – G. M.
6
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 281/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
