Obligaţie de a face. Decizia nr. 108/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 108/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 3501/330/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.108 A
Ședința publică din data de 10 octombrie 2013
Completul constituit din:
Președinte - I. R. M.
Judecător – B. M.
Judecător – M. L. I.
Grefier – B. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantele C. JUDEȚEAN IALOMIȚA și JUDEȚUL IALOMIȚA - UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr.677/20.05.2013 pronunțată de Judecătoria Urziceni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. S., B. A. și intimat P. M. URZICENI, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 octombrie 2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când instanța în temeiul art.260 alin.1 coroborat cu art.146 C.pr.civ., a amânat pronunțarea la această dată pentru ca părțile să depună concluzii scrise.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 677 din data de 20.05.2013 pronunțată de Judecătoria Urziceni, s-a luat act de renunțarea reclamantului la capătul de cerere privind repararea prejudiciului.
S-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a av. A. Lidun.
S-a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei B. A..
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul C. JUDEȚEAN IALOMIȚA, cu sediul în mun. Slobozia, Piața Revoluției, nr.1, județul Ialomița împotriva pârâtei B. A. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
S-a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții B. S., domiciliat în mun. Urziceni, ., județul Ialomița, P. M. URZICENI, cu sediul în mun. Urziceni, ..104, județul Ialomița și intervenientul în interes propriu JUDEȚUL IALOMIȚA prin Președintele Consiliului Județean, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a respins cererea pârâtului B. S. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
În motivarea sentinței, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a av. A. Lidun pentru pârâta P. M. Urziceni ridicată de către reclamant că la dosarul cauzei s-au depus împuternicirea avocațială și contractul de asistență juridică care fac dovada calității de reprezentant a av. A. Lidun pentru pârâta P. M. Urziceni. Potrivit art. 1 al. 1din OUG 26/2012, autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare. Potrivit al. 2, în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea: a) ordonatorilor principali de credite pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale; b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al M. București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale.
Deși pârâta P. M. Urziceni nu a depus la dosarul cauzei aprobarea consiliului local mai sus arătată, instanța de fond a reținut că lipsa acestei aprobări nu poate conduce la nulitatea delegației avocațiale a av. A. Lidun așa cum susține reclamantul deoarece raționamentul pentru care legiuitorul a impus necesitatea acestei aprobări a fost aceea de a reduce cheltuielile publice și de a întări disciplina financiară, astfel că o eventuală încălcare a prevederilor legale mai sus arătate nu poate determina decât sancționarea persoanelor care au nesocotit aceste prevederi neputând echivala cu o lipsă a calității de reprezentant în situația în care la dosarul cauzei se depune delegația avocațială și contractul de asistență aferent.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei B. A. instanța de fond a reținut că aceasta era decedată la data introducerii acțiunii, din certificatul de deces depus în dosarul cauzei rezultând că aceasta a decedat la data de 10.08.2007.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din 28.08.2012 emis de către pârâta P. M. Urziceni, s-a aplicat pârâtului B. S. o amendă contravențională în cuantum de 1000 de lei, reținându-se în sarcina acestuia că a început realizarea de lucrări de construire locuință parter fără autorizație de construcție. Prin acest proces verbal s-a dispus sistarea lucrărilor și . pârâtului, sancțiunile fiind aplicate de către Primarul M. Urziceni.
Potrivit art. 32 al. (1) din Legea 50/1991, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Conform prevederii legale mai sus arătate, are legitimare procesuală activă pentru a solicita desființarea construcțiilor realizate nelegal Primarul M. Urziceni, în calitate de organ care a aplicat sancțiunea, iar nu C. Județean.
Potrivit art. 582 din Codul Civil, în cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credință, proprietarul imobilului are dreptul: a) să ceară instanței să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării, cu plata, la alegerea sa, către autorul lucrării, a jumătate din valoarea materialelor și a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau b) să ceară obligarea autorului lucrării la desființarea acesteia; sau c) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.
Prin acțiunea formulată, C. Județean Ialomița pretinde că proprietarul terenului pe care pârâtul B. S. și-a ridicat construcția este Județul Ialomița. Astfel, potrivit art. 582 din Codul Civil, cel care se pretinde proprietarul imobilului are legitimare procesuală activă pentru a solicita desființarea construcției realizate pe terenul său, iar nu C. Județean.
C. județean îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții, potrivit art. 91 al. 1 din Legea 215/2001: a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean; b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului; c) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului; d) atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine; e) atribuții privind cooperarea interinstituțională; f) alte atribuții prevăzute de lege.
Potrivit art. 91 al. 4 din Legea 215/2001, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean: a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii; b) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a județului, după caz, în condițiile legii; c) atribuie, în condițiile legii, denumiri de obiective de interes județean.
Față de dispozițiile legale mai sus arătate instanța de fond a reținut că legitimare procesuală în cauză putea avea Primarul M. Urziceni, în calitate de organ care a aplicat sancțiunea sau Județul Ialomița, în calitate de pretins proprietar al terenului pe care s-a edificat construcția, iar nu C. Județean Ialomița. Pe cale de consecință instanța nu a mai analizat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Urziceni.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelantul-reclamant C. JUDEȚEAN IALOMIȚA și apelanta-intervenientă UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ JUDEȚUL IALOMIȚA.
În motivarea apelului aceștia au arătat că instanța de fond invocând prevederile art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 și art. 582 din Codul civil, prevederi legale invocate și de reclamant în acțiunea introductivă de instanță, a constatat că are legitimare procesuală activă pentru a solicita desființarea construcțiilor realizate nelegal Primarul M. Urziceni, respectiv Județul Ialomița, iar nu C. Județean.
Apelanții apreciază că aceste constatări ale instanței de fond nu pot fi acceptate, deoarece:
- prin răspunsul la întâmpinare s-a solicitat introducerea în cauză, în temeiul art. 47 din Codul de procedură civilă, a Județului Ialomița, în calitate de coreclamant, nu de intervenient în interes propriu, așa cum a dispus instanța de fond fără a pune în discuția părților această calitate; de altfel, menționează apelanții, în relația cu C. Județean Ialomița, Județul Ialomița, nu poate fi un terț, pentru a avea calitatea de intervenient în nume propriu;
- după ce a constatat că Primarul Mun. Urziceni are calitatea conferită de lege de a dispune desființarea construcțiilor ilegale, instanța trebuia să-l oblige pe primar să-și respecte această calitate, cu atât mai mult cu cât din cererea de chemare în judecată, din formularea în contradictoriu și cu P. Mun. Urziceni, reieșea că obligarea acesteia era subsidiară obligării pârâtului B. S. și avea scopul să evite un eventual litigiu ulterior; din această perspectivă instanța de fond era obligată să constate că P. Mun. Urziceni, prin Primar, nu și-a îndeplinit o obligație legală și nu să analizeze raporturile juridice dintre primărie și județ sau consiliul județean;
- Unitatea administrativ-teritorială Județul Ialomița nu este un pretins proprietar al terenului pe care s-a edificat construcția, este un proprietar deplin al acestuia și, în această calitate, de proprietar, introdus în cauză de instanța de fond, dar într-o calitate pe care nu au cerut-o apelanții și pe care nu putea să o aibă, are dreptul, în temeiul art. 582 Cod civil, să ceară obligarea pârâtului B. S. la desființarea construcției ilegal ridicată de acesta pe terenul lor.
Într-un alt motiv de apel se arată că deși nu s-a depus la dosarul cauzei Hotărârea Consiliului Local al M. Urziceni, prevăzută expres de teza finală a art. 2 lit. b din OUG nr. 26/2012, prin care dl. avocat A. Lidun avea aprobare să asigure servicii juridice Primăriei Urziceni, prima instanță a apreciat în mod eronat că lipsa acestei hotărâri nu poate echivala cu o lipsă a calității de reprezentant în situația în care la dosarul cauzei se depune delegația avocațială și contractul de asistență aferent. Apelanții arată că, din punctul lor de vedere, lipsa aprobării organului prevăzut de lege, în cauză a conciliului local, conduce fără putință de tăgadă, la lipsa calității de reprezentant, dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 26/2012 având menirea de a contracara angajarea de către primari a avocaților, chiar dacă au în subordine funcționari cu studii juridice.
Față de aceste considerente, solicită, în temeiul prevederilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, desființarea sentinței civile apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Urziceni.
În cauză, legal citați, intimații-pârâți nu au formulat întâmpinare în cauză.
Analizând sentința apelată în raport de motivele invocate și având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul apreciază apelul ca fondat pentru următoarele considerente:
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul de fond la fila 70 s-a solicitat, în temeiul art. 47 C.pr.civ., introducerea în cauză, în calitate de reclamant, alături de C. Județean Ialomița, și a Județului Ialomița, reprezentat tot de Președintele Consiliului Județean, precizându-se că Județul Ialomița își însușește cererea de chemare în judecată și actele de procedură îndeplinite de părți . Instanța de fond a calificat în mod greșit această cerere ca o cerere de intervenție în interes propriu, când, de fapt, este vorba de o modificare a cererii principale de chemare în judecată, făcută în termenul prevăzut de lege, până la prima zi de înfățișare (la primele două termene de judecată cauza amânându-se o dată pentru lipsă de apărare și a doua oară pentru studierea întâmpinărilor) . Astfel, instanța de fond trebuia să țină cont de principiul disponibilității părților și să ia act de modificare, dispunând introducerea în cauză, în calitate de reclamant, a Județului Ialomița, așa cum în mod expres s-a solicitat în cerere, invocându-se, ca temei juridic, art. 47 C.pr.civ. referitor la coparticiparea procesuală și nu art. 57 și urm. C.pr.civ. privind intervenția . Mai mult, tribunalul observă că instanța de fond, ulterior, prin hotărâre, a omis să se pronunțe asupra acestei cereri. În ceea privește calitatea procesuală activă a Unității Administrativ Teritoriale – Județul Ialomița, tribunalul constată că însăși instanța de fond a apreciat că aceasta, pretinzându-se titularul dreptului de proprietate ,ar avea, în temeiul art. 582 C.civ., legitimare procesuală activă .
În ceea ce privește calitatea procesuală activă a Consiliului Județean, și tribunalul constată, ca și instanța de fond, că acesta nu are legitimare procesuală activă neavând atribuții în acest sens, atribuțiile sale fiind prevăzute expres de lege, în art. 91 din legea 215/2001 .
În ceea ce privește aprecierea apelantelor că instanța de fond, după ce a constatat că Primarul are calitatea conferită de lege de a dispune desființarea construcțiilor ilegale, trebuia să-l oblige pe primar să-și respecte această calitate, tribunalul constată că această critică nu este întemeiată, deoarece obiectul cererii de chemare în judecată a fost obligarea la desființarea construcției ilegale, astfel încât instanța de fond nu putea trece peste principiul disponibilității părților și să pronunțe un lucru care nu s-a cerut .
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, tribunalul îl apreciază neîntemeiat, considerând, ca și instanța de fond, că atât timp cât la dosar s-au depus împuternicirea avocațială și contractul de asistență juridică, acte care la acest moment nu au fost anulate, avocatul și-a dovedit calitatea de reprezentant al părții, conform art. 68 alin. 1 C.pr.civ. Astfel, atât timp cât instanța nu a fost investită cu analiza legalității acestor acte, ele sunt prezumate legale și fac dovada calității de reprezentant .
Astfel instanța de fond în mod corect a respins excepția lipsei calității de reprezentant avocatului, iar în privința renunțării la capătul secundar de cerere și admiterea excepției lipsei capacității de folosință a pârâtei B. A., nu s-a formulat cale de atac, acestea intrând în puterea lucrului judecat .
Față de considerentele de mai sus, tribunalul, în baza art. 296 C.pr.civ . urmează a admite apelul și a anula în parte sentința apelată, în ceea ce privește modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului Unitatea Administrativ Teritorială – Județul Ialomița, pe care o respinge și, în consecință, va trimite cauza spre rejudecarea capătului de cerere principal formulat de reclamantul Județul Ialomița prin Președintele Consiliului Județean în contradictoriu cu pârâții B. S. și P. mun. Urziceni, aceleiași instanțe, având în vedere că, conform art. 297 C.pr.civ., s-a solicitat acest lucru în mod expres de către apelant prin cererea de apel .
Văzând și dispozițiile art. 299 și urm. C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.296 C.pr.civ. admite apelul declarat de apelantul reclamant C. JUDEȚEAN IALOMIȚA cu sediul în Slobozia, Piața Revoluției nr.1 județul Ialomița și apelantul intervenient în nume propriu JUDETUL I.- UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ – prin PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN, cu sediul în Slobozia, Piața Revoluției nr.1 județul Ialomița, împotriva sentinței civile nr.677/20.05.2013 a Judecătoriei Urziceni, pe care o anulează în parte în ceea ce privește modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului JUDETUL IALOMIȚA- UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ, pe care o respinge și, în consecință, trimite cauza spre rejudecarea capătului de cerere principal formulat de reclamantul Județul Ialomița în contradictoriu cu pârâții B. S. domiciliat în Urziceni, . județul Ialomița și P. mun.Urziceni, aceleiași instanțe.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.10.2013.
JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
I. R. MarianaMunteanu L. I. B. C.
Red.tehnored. IMR
7 ex/14.10.2013
Judec.fond M. S. Monicacom.5 ex/15.10.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 440/2013. Tribunalul... | Validare poprire. Decizia nr. 799/2013. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
