Pretenţii. Decizia nr. 1074/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1074/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 1179/330/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1074/R
Ședința publică din data de 17 octombrie 2013
Completul constituit din:
Președinte - M. B.
Judecător –L. I. M.
Judecător –R. M. I.
Grefier – A. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta - pârâtă . SA, împotriva sentinței civile nr. 760/06.06.2013 pronunțată de Judecătoria Urziceni, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Î. I. B. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata - reclamantă d-na avocat A. G., în baza contractului de asistență juridică nr. 80 din 17.10.2013, lipsind recurenta - pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, procedura de citare, faptul că cererea de recurs a fost timbrată, precum și că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Apărătorul intimatei depune la dosar împuternicirea avocațială, nemaiavând alte cereri sau excepții de formulat în cauză.
Tribunalul ia act, constată procedura probatorie încheiată, cauza în stare de judecată și, considerându-se lămurit, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Avocat A. G., pentru intimata-reclamantă Î. I. B. D., solicită respingerea recursului declarat de recurenta - pârâtă . SA, împotriva sentinței civile nr. 760/06.06.2013 pronunțată de Judecătoria Urziceni.
În motivare, arată că intimata a evidențiat în contabilitate producția de grâu obținută pe zile, blocuri fizice și sole, așa cum rezultă din fișele de recoltare și din centralizatorul producției de grâu, atașate la dosar. Astfel că modul de calcul s-a efectuat stabilindu-se gradul de calamitare al producției pe fiecare . nu luând în calcul producția totală, aspect ce reiese și din raportul de expertiză întocmit în cauză, omologat de instanță. În concluzie, recurenta trebuie să acorde despăgubirile stabilite de expert, în cuantum de 94.145,42 lei și nu 8784 lei, cât a constatat asigurătorul. Fiind adevărat și faptul că intimata a fost despăgubită cu suma de 8784 lei, însă valoarea despăgubirilor, așa cum rezultă din lucrarea de expertiză, este de 94.145,42 lei, urmând să fie scăzută suma primită.
În concluzie, solicită menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate, cu cheltuieli de judecată.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Deliberând cu privire la recursul civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 760 din data de 06.06.2013 pronunțată de Judecătoria Urziceni, s-a admis cererea formulată de reclamanta ÎNTERPRINDEREA I. B. D., cu sediul în . Ialomița, în contradictoriu cu pârâta S.C. „A. R. – ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP” S.A., cu sediul în București, .. 178, sector 1.
A omologat raportul de expertiza întocmit de expert I. D. și în consecință:
A obligat pe pârâta să achite reclamantei suma de 94.145,42 lei cu titlu de despăgubiri.
A obligat pe pârâta la plata sumei de 6.305 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta reprezentând taxa de timbru, onorariu de avocat, onorariu de expert.
În motivarea sentinței s-a reținut că între reclamanta Î. I. B. D., în calitate de asigurat, și pârâta S.C. A. R. - Asirom Vienna Insurance Group S.A., în calitate de asigurător, s-a încheiat la data de 28.02.2011 contractul de asigurare . nr._, pe o perioadă de 6 luni, respectiv de la 06.03.2011 la 31.08.2011, având ca obiect suprafața de 285 ha cultivată cu grâu.
Potrivit prevederilor contractuale, riscul asigurat era reprezentat de grindină, incendiu, furtună, ploaie torențială – efecte directe, alunecare/prăbușire de teren cultivat.
Producându-se riscul asigurat, la data de 23.08.2011 reclamanta s-a adresat pârâtei cu o cerere de despăgubire, constituindu-se dosarul cu privire la pagubele produse culturilor agricole și rodului viitor nr. 701/F/PHO/154/2011.
Urmare a verificărilor efectuate de către inspectorii de daune, pârâta a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei ca urmare a pagubei produse în perioada 11-12.07.2011 din cauza furtunii însoțite de ploaie torențială, ca fiind de 8.784 lei conform următorului mod de calcul: 74,70 ha (suprafața calamitată) x 14,9 % (gradul de distrugere) x 2400 (suma asigurată lei/ha)= 26.712 lei -_ lei (franșiza) = 8.784 lei, astfel cum rezultă din adresa nr. VII-3163 din 02.12.2011.
Acest mod de calcul a fost contestat de către reclamantă și deși s-a adus la cunoștința pârâtei obiecțiunile cu privire la calculul despăgubirilor, pârâta nu a revenit asupra poziției sale.
Potrivit dispozițiilor art. 13.2.3 din contractul încheiat între părți, în cazul pagubelor parțiale despăgubirea este reprezentată de suma asigurată pe hectar înmulțită cu gradul de distrugere din care se scade franșiza din contract.
Prin procesul-verbal încheiat la data de 23.08.2011 de către inspectorii de daune s-a stabilit că din suprafața totală de 285 ha, a fost calamitată suprafața de 74,70 ha cultivată cu grâu.
S-a mai reținut că în timpul recoltatului reclamanta a ținut evidența separat pe tarlalele calamitate și pe tarlalele necalamitate. În urma recoltatului de pe suprafața de 74,70 ha cultivată cu grâu a rezultat cantitatea de 112.000 kg, respectiv 1499 kg/ha.
Urmare a evaluării în lan de către inspectorii de daune a rezultat cantitatea de 1600 kg/ha, diferența de 101 kg/ha reprezentând pierderi în timpul recoltatului și transportului.
Din materialul probator analizat, instanța de fond a observat că toate documentele care au fost întocmite de către pârâtă S.C.A. Romanească - Asirom S.A. și anume: contract de asigurare, schița de amplasare culturi, raportul inspecției de risc, dar și cele încheiate la data producerii daunei (aviz daună proces verbal de constatare) fac referire atât la suprafață totală asigurată dar și la identificarea acesteia pe sole și blocuri fizice.
În conformitate cu Legea Contabilității nr.82/199l(r), reclamanta I.I.B. D. a evidențiat în contabilitate producția de grâu obținută pe zile, blocuri fizice și sole, așa cum reiese din fisele de recoltare de la nr.8 la nr.26 și din centralizatorul producției de grâu, atașate la dosarul cauzei astfel că instanța de fond a reținut că modul de calcul al sumei ce se cuvine drept despăgubire trebuie să se efectueze stabilindu-se gradul de calamitare al producției pe fiecare . nu luând în calcul producția realizata per total.
Analizând modul de calcul prezentat de către pârâtă s-a constatat de către instanța de fond că deși aceasta se raportează în calcularea gradului de distrugere la întreaga suprafață asigurată, respectiv 285 ha, în momentul în care calculează despăgubirea are în vedere numai suprafața calamitată de 74,70 ha, fapt ce nu are nicio justificare, nefiind în concordanță cu prevederile contractuale.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză suma stabilită ca despăgubire determinată astfel: suprafața pe fiecare . valoarea producției asigurate înmulțit cu procentul de calamitare pe fiecare ., este în sumă de 94.145,42 lei .
În conformitate cu dispozițiile art. 969 cod civil de la 1864, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, ele urmând a fi executate cu bună-credință, astfel cum prevăd dispozițiile art. 970 din același act normativ.
Față de cele expuse mai sus, instanța a admis cererea reclamantei, a omologat raportul de expertiza contabilă și a obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 4.145,42 lei cu titlu de despăgubiri.
În baza art. 274 Cod procedura civilă a obligat pârâta către reclamanta la plata sumei de 6.305 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, onorariu de avocat și onorariu de expert.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta S.C. A. R. – ASIROM S.A.
În motivarea recursului aceasta a arătat că sentința recurată este criticabilă pentru că ține seama numai de calculul prezentat de reclamantă. Astfel, se face referire în considerente că raportarea ar trebui să se facă la întreaga suprafață asigurată și nu la cea calamitată, însă acest lucru nu are acoperire în clauzele contractuale dintre părți. Intimata-reclamantă nu avea de unde să știe când și pe ce suprafață se va produce riscul asigurat la încheierea contractului de asigurare. Dar în momentul în care riscul asigurat s-a produs este evident și pentru un nespecialist că trebuie să ne raportăm la suprafața asigurată și nu la cea calamitată parțial. Apreciază că în mod cu totul nejustificat prima instanță i-a respins obiecțiunile la raportul de expertiză dispus în cauză, pronunțând o hotărâre netemeinică și nelegală.
Recurenta critică și faptul că instanța de fond a reținut în mod incorect că modul de calcul prezentat de intimata-reclamantă este în concordanță cu prevederile contractuale invocate de către aceasta. Arată că dauna constatată prin instrumentarea dosarului de daună nr. 701/F/PHO/154/2011 a fost calculată în conformitate cu contractul de asigurare facultativă . nr._, în acest caz părțile semnatare însușindu-și la data semnării poliței și condițiile de asigurare care fac parte integrantă din acesta și anume: 74,7 ha x 14,9% x 2400 =_ lei –_ lei (fransiza) = 8784 lei (74,7 ha – suprafața calamitată; 14,9% de distrugere din riscuri asigurate; 2400 lei/ha – suma asigurată lei/ha). Ori, în speță, dosarul de daună a fost plătit în totalitate de către asigurat conform condițiilor însușite de ambele părți.
O altă critică se referă la faptul că instanța de fond a obligat-o la plata sumei de_,42 lei cu titlu de despăgubiri, sumă pe care expertul desemnat a concluzionat că o datorează. Însă, prima instanță a omis că în data de 15.11.2011 ea a plătit către intimată suma de 8784 lei și ca atare ar fi trebuit să fie obligată la plata diferenței în cuantum de_,42 lei și nu la plata întregii sume, în caz contrar fiind vorba de o îmbogățire fără justă cauză.
Prin urmare, recurenta solicită admiterea recursului, cu consecința modificării în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii introductive ca nefondată și, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul obligării pârâtei la plata sumei de_,42 lei și nu_,42 lei.
În drept, cererea de recurs este întemeiată pe dispozițiile art. 969 Cod civil, art. 7.1 din condițiile de asigurare coroborate cu art. 304 pct. 7, 9 și urm. Cod procedură civilă.
Legal citată, intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând sentința recurată în raport de motivele invocate și având în vedere probele administrate în cauză, tribunalul apreciază recursul ca fiind fondat, reținând următoarele:
În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de recurentă, referitor la modul de calcul al despăgubirii, tribunalul îl apreciază neîntemeiat întrucât instanța de fond a calculat în mod corect despăgubirea, luând în considerare procentul de calamitare rezultat din raportarea producției efectiv obținute pe suprafața calamitată la producția asigurată . Modul de calcul prezentat de recurentă este greșit întrucât calculează procentul de calamitare prin raportarea producției medii obținute de intimată pe întreaga suprafață asigurată (deci și pe suprafețele necalamitate) la producția asigurată .Or, dacă procentul de calamitare se raportează la întreaga suprafață asigurată, atunci nu este corect să se înmulțească acest procent, pentru calculul despăgubirilor, doar cu suprafața calamitată . Se observă că recurenta folosește două unități de măsură diferite: o dată calculează procentul de calamitare raportat la întreaga suprafață asigurată, iar a doua oară înmulțește procentul obținut doar la suprafața calamitată, și nu la cea totală . Astfel, tribunalul consideră că modul de calcul folosit de expert și preluat de prima instanță este cel corect, deoarece calculează procentul de calamitare prin raportare la producția efectiv obținută pe suprafața calamitată, producție evidențiată separat în contabilitatea intimatei și nu la producția medie obținută pe întreaga suprafață asigurată, deoarece, așa cum recunoaște și recurenta, este vorba de o daună parțială, deci toate calculele trebuie să aibă în vedere această suprafață calamitată și nu întreaga suprafață asigurată .
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, tribunalul îl consideră întemeiat întrucât recurenta a făcut dovada că a plătit intimatei suma de 8784 lei, astfel încât această sumă trebuia scăzută din totalul despăgubirilor stabilite de prima instanță .
Față de considerentele de mai sus, tribunalul va admite recursul formulat și va modifica în parte sentința recurată în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor pe care îl stabilește la_,42 lei
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate .
Văzând și dispozițiile art. 377 alin. 2 pct. 4 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 Cod procedură civilă admite recursul declarat de recurenta-pârâtă . SA, împotriva sentinței civile nr. 760/06.06.2013 a Judecătoriei Urziceni, pe care o modifică în parte în ceea ce privește cuantumul sumei la care a fost obligată reclamanta cu titlu de despăgubiri, pe care îl stabilește la_, 42 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 octombrie 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
M. BurlacuLarisa I. MunteanuRaluca M. I.
Grefier,
A. D.
Red. M.L.I./15.11.2013
Tehnored.I.M.
Jud.fond.D. E.
2 ex/18.11.2013
| ← Rezoluţiune contract. Hotărâre din 19-11-2013, Tribunalul... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 2757/2013. Tribunalul... → |
|---|
