Contestaţie la executare. Decizia nr. 570/2015. Tribunalul IALOMIŢA

Decizia nr. 570/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 06-08-2015 în dosarul nr. 840/229/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 570 A

Ședința publică din data de 06 august 2015

Completul constituit din:

Președinte - I. M. R.

Judecător – R. D.

Grefier – N. G.

Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de contestatoarea . și pârâtul intimat A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IALOMIȚA împotriva Încheierii din 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Fetești în contradictoriu cu intimații intervenienți A. P. SA și A. B. SRL, având ca obiect contestație la executare - DOSAR EXEC. NR._/2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelanta contestatoare consilier juridic N. G. A., lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că pricina este la primul termen de judecată în apel, după care.

Instanța va dispune rectificarea citativului și efectuarea modificărilor în sistemul Ecris având în vedere că A. P. SA și A. B. SRL, nu sunt doar intimate sunt și apelante prin cererile de intervenție formulate acestea specificând faptul că în cazul în care se respinge cererea înțeleg să declare apel.

Reprezentantul contestatoarei . depune dovada achitării taxei judiciare de timbru arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat.

Tribunalul ia act și, considerându-se lămurit, constată încheiată cercetarea judecătorească, cauza în stare de judecată și, în conformitate cu dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea motivelor de apel.

Reprezentantul contestatoarei cu privire la cererile de intervenție formulate de interveniente solicită respingerea acestora ca nefondate și neîntemeiate, acestea neîndeplinind condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 33 Cod procedură civilă, nu justifică un interes legitim și actual de a participa la soluționarea prezentului litigiu. Scopul acestor cereri de intervenție este de a tergiversa soluționarea contestațiilor formulate de contestatoare.

În ceea ce privește apelul formulat de intimat A.N.A.F. – D.G.F.P. PLOIEȘTI – A.F.P. IALOMIȚA solicită respingerea acestuia și menținerea încheierii apelate ca fiind temeinică și legală în ceea ce privește suspendarea pe poprire. În întâmpinarea depusă la dosar arătat că instanța a avut în vedere pe de o parte existența cazului urgent și bine justificat în care se impune luarea unei asemenea măsuri și paguba iminentă ce s-ar putea produce contestatoarei, iar pe de altă parte existența unor împrejurări care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă a prezentului titlu executoriu. A fost depus un înscris din care rezultă faptul că A.N.A.F. – D.G.F.P. PLOIEȘTI – A.F.P. IALOMIȚA a făcut evaluarea bunurilor în vederea scoaterii lor la licitație, tocmai pentru acest motiv fiind formulat și apelul.

Cu privire la apelul formulat de contestatoare arată că instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate capetele de cerere pentru care a fost investită. Contestatoarea a solicitat instanței să suspende toate actele de executare care fac obiectul dosarului de executare nr._/2015. Instanța a admis cererea de suspendare numai în ceea ce privește somația, nu în ceea ce privește întregul dosar de executare. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în parte a încheierii apelate. Fără cheltuieli de judecată în ceea ce privește apelul formulat, cu cheltuieli de judecată pe cale separată în ceea ce privește apelurile formulate de intervenienți și A.N.A.F. – D.G.F.P. PLOIEȘTI – A.F.P. IALOMIȚA (taxă timbru).

Tribunalul în conformitate cu prevederile art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Cu privire la cauza civilă de față:

Prin Încheierea din data de 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Fetești s-a admis cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoarea S.C. Agrofam U. S.R.L. prin administrator P. Ș. și s-a dispus suspendarea executării silite prin poprire în cadrul dosarului de executare nr._/2015 al intimatei Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ialomița.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată de A. P. S.A. în interesul intimatei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată de A. B. S.R.L în interesul intimatei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița

S-a prorogat pronunțarea asupra solicitării contestatoarei de aplicare a unor amenzi și despăgubiri pentru exercitarea cu rea credință a drepturilor procedurale și în vederea continuării judecării cauzei, instanța a acordat termen la data de 12.10.2015 c6, părțile având termen în cunoștință.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut cu privire la cererea de suspendare a executării silite, că intimata a început executarea silită în dosarul de executare nr._/2015 împotriva contestatoarei . FETEȘTI în temeiul titlului executoriu – proces verbal emis de APIA CĂLĂRAȘI.

În derularea procedurii de executare silită s-a emis adresa de înființare a popririi nr._/04.03.2015 (fila 20) pentru creanța de 24.224 lei.

Instanța a constatat că s-a achitat suma de 1.711,20 lei cu titlu de cauțiune, conform recipisei de consemnare nr._/1 din data de 08.05.2015 (fila 104), eliberată de CEC Bank Sucursala Fetești.

Reținând în cauză incidența dispozițiilor art. 718 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța a arătat că textul de lege citat mai sus nu stabilește în mod expres care sunt motivele temeinice ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune suspendarea executării silite și în lipsa unor condiții stabilite expres de către textul de lege, a avut în vedere, pe de o parte, existența cazului urgent și bine justificat în care se impune luarea unei asemenea măsuri și paguba iminentă care s-ar putea produce contestatoarei în situația continuării executării silite, iar pe de altă parte, existența unor împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința executării silite însăși.

Cu privire la cerința urgenței și a cazului bine justificat, s-a relevat că acestea presupun existența unei situații obiective care justifică luarea unei măsuri de suspendare a executării silite, excepție de la regula după care titlurile executorii trebuie puse în executare într-un termen scurt.

În legătură cu această condiție a urgenței și a cazului justificat determinat de paguba iminentă, care s-ar putea produce in patrimoniul contestatoarei, deci un prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență, instanța a avut în vedere cuantumul sumei pentru care s-a început executarea silită.

În ceea ce privește îndeplinirea celei de-a doua condiții, instanța a constatat că aceasta este îndeplinită, având în vedere că prin executare s-ar produce un real prejudiciu în bugetul contestatoarei, mai ales în situația în care s-a formulat contestație împotriva titlului executoriu, ceea ce face să se creeze presupunerea că, în cauză, există posibilitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute la 702 alin. 1 pct. 4 Cod de procedură civilă, ce fac posibilă o eventuală încetare a executării silite.

Pentru toate aceste motive, instanța a admis cererea și a dispus suspendarea executării silite prin poprire în cadrul dosarului de executare nr._/2015 al intimatei Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ialomița - Colectare Contribuabili Mijlocii Ialomița, până la soluționarea contestației la executare ce formează obiectul dosarului nr._ .

Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenție formulate de S.C. A. B. S.R.L. și S.C. A. P. S.A., instanța, reținând incidența în cauză a art. 61 alin. 1 și 3 C.pr.civ. și faptul că potrivit dispozițiilor legale care reglementează intervenția accesorie rezultă că deși natura juridică a intervenției accesorii este de apărare, terțul trebuie să justifice un interes personal care constă în apărarea unui drept sau interes personal, suplimentar dreptului părții în folosul căreia a intervenit, a apreciat că, la momentul pronunțării asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie, trebuie să aibă în vedere atât domeniul de aplicare a intervenției și legătura existentă între cererea de intervenție accesorie și cea principală, cât și interesele proprii ale terțului.

În cauză instanța a constatat că din motivele invocate de intervenientă nu rezultă în ce mod sprijină prin cererea sa dreptul intimatei în favoarea căreia dorește a interveni. Simpla afirmație că are în concesiune terenuri învecinate cu ale contestatoarei precum și faptul că ar fi dezavantajata cât timp contestatoarea ar beneficia de subvenții suplimentare, prejudiciind astfel interesele Statului Român, nu este în măsură să dovedească în ce fel este prejudiciată intervenienta și care este interesul său de a nu fi prejudiciat Statul R..

A mai reținut instanța că susținerea practicării de către contestatoare pe piața de cereale a unui eventual preț de dumping, generat de încasarea necuvenită a unor mari sume de bani, reprezintă o ipoteză care nu poate sta la baza dovedirii existenței unui interes propriu, care trebuie să fie nu numai legitim ci și actual.

Instanța a reținut că nu sunt îndeplinite nici condițiile reglementate de art.33 C.pr.civ., intervenienta neavând probe din care să rezulte că o eventuală admitere a contestației la executare încalcă vreun drept legitim al acesteia sau este pe cale de a produce o pagubă iminentă care nu ar putea fi reparată.

Reținând că în cauză intervenientele nu au dovedit existenta unui interes propriu în promovarea cererilor de intervenție, condiție esențială pentru admiterea în principiu a unei astfel de cererii, instanța a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie formulată atât de . cât și de A. P. S.A..

Împotriva Încheierii de suspendare a executării silite a declarat apel intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – prin Administrația județeană a Finanțelor Publice Ialomița.

În motivarea apelului aceasta arată că hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii întrucât a admis în mod eronat cererea de suspendare a executării reținând faptul că potrivit art.718 alin.1 C.pr.civ. poate suspenda executarea până la soluționarea contestației la executare dacă se depune o cauțiune în cuantumul stabilit de către instanță, fără însă a avea în vedere și îndeplinirea condițiilor privitoare la caz, respectiv acesta să fie urgent și justificat iar paguba să fie iminentă.

Astfel apreciază că nu s-a făcut nicio dovadă privind condiția urgenței și a cazului justificat și nici nu s-a determinat că paguba care s-ar produce în patrimoniul contestatoarei ar fi iminentă, deci un prejudiciu material viitor dar previzibil.

Se invocă și sunt citate de către apelantă dispozițiile art.141 alin.10 Cod procedură fiscală și art.141 alin.1 Cod procedură fiscală precum și art.141 alin.6 din O.G. nr.92/2003, concluzionând că somația a fost emisă conform adresei nr.1889 din 29.01.2014 a APIA – Centrul Județean Călărași comunicată DGRFP Ploiești – AJFP Ialomița, în baza titlului executoriu anexat acesteia, respectiv procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._ din 21.11.2014.

Ca urmare, organele fiscale au procedat conform art.40 și art.41 din OUG nr.66/2011, punând în executare titlul executoriu transmis de APIA.

În temeiul art.450 C.pr.civ. solicită suspendarea executării hotărârii instanței de fond și suspendarea provizorie a executării hotărârii instanței de fond, care este executorie conform art.650, art.448 (1) pct.10 alin.2, art.713 (1), art.700 și art.718 C.pr.civ. cu mențiunea că potrivit art.91 C.pr.civ. și art.229 din OG nr.92/2003 este scutită de la consemnarea cauțiunii prevăzute de art.450 (4) C.pr.civ.

Pentru aspectele arătate solicită admiterea apelului și pe cale de consecință schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite formulată de către contestatoare.

În drept, își întemeiază cererea de apel pe dispozițiile C.pr.civ. și ale actelor normative invocate.

Împotriva aceleiași încheieri a declarat apel și contestatoarea S.C. AGROFAM U. S.R.L..

În motivarea cererii apelanta invocă faptul că modalitatea în care instanța a soluționat cererea de suspendare prin încheierea apelată apare ca o nepronunțare asupra fondului.

Arată apelanta că prin cererea introductivă a formulat contestație la executare împotriva somației nr._/27.01.2015 emisă în baza titlului executoriu constând în procesul verbal de constatare nr._ din 21.11.2014, întocmit de APIA Călărași, solicitând suspendarea executării silite cu privire la toate actele de executare care fac obiectul dosarului de executare nr._/2015 instrumentat de pârâtă, anularea ca nelegală a executărilor însăși din dosarul de executare, anularea adresei de înștiințare și obligarea pârâtei la pata cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din 23.03.2015 a formulat cerere completatoare prin care a solicitat suspendarea executării tuturor actelor subsecvente emise în dosarul de executare nr._/2015 până la concurența sumei de 24.224 lei și anularea acesteia ca netemeinică și nelegală iar la termenul din 11.05.2015 la solicitarea instanței au fost precizate petitele de cerere, aceasta fiind depusă în scris până la termenul din 08.06.2015.

Raportat la ceea ce s-a cerut, susține apelanta că este cert că instanța a omis a se pronunța și cu privire la petitul privind „suspendarea executării silite cu privire la toate actele de executare ce fac obiectul dosarului de executare nr._/2015 instrumentat de către pârâtă.”

Pentru motivele invocate solicită admiterea apelului și schimbarea în parte a încheierii în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată și completată și pe cale de consecință să se dispună suspendarea tuturor formelor de executare, nu doar cele cu privire la poprire, așa cum greșit a dispus instanța fondului.

În drept cererea de apel este întemeiată pe dispozițiile art.466 cod procedură civilă, ale OG nr.92/2003 și ale Legii nr.571/2010.

Împotriva Încheierii din 22.06.2015 dar privind soluționarea cererilor de intervenție accesorie au declarat apel A. P. S.A. și A. B. S.R.L..

Având în vedere că acestea au înțeles să declare apel odată cu cererea de intervenție, menționând în cuprinsul acesteia că în caz de respingere a cererii înțeleg să declare apel iar apoi, după soluționarea cererii, nu au formulat și motive de apel distincte, instanța va proceda conform art.476 alin.2 cod procedură civilă și va analiza cererile de apel pe baza celor invocate în fața primei instanțe.

Totodată, având în vedere că cererile de intervenție sunt motivate identic, singura diferență constând în denumirea părții care a formulat cererea, analiza cererilor de apel va fi comună.

Astfel, se reține din motivarea cererilor de fond că apelanta consideră că justifică un interes în a interveni în favoarea intimatei creditoare pentru următoarele aspecte:

- deține în mod legal în concesiune suprafețe de teren în vecinătatea terenurilor deținute de Agrofam U. S.R.L. pentru care plătește o redevență statului român și pentru care plătește impozitele în mod legal către stat;

- o eventuală admitere a contestației ar permite AGROFAM U. SRL păstrarea subvenției încasate pe nedrept, lucru ce ar prejudicia atât pe APIA, cât șipe ea;

- S.C. A. P. S.A. și S.C. A. B. S.R.L. ar fi dezavantajate deoarece, atâta timp cât reclamanta ar beneficia de subvenții suplimentare, va putea să practice prețuri diferite și să afecteze piața cerealelor în zona respectivă;

- de aceea, o soluție în favoarea pârâtei ar fi și în avantajul apelantelor, care vor putea să-și desfășoare activitatea pe piață în condiții egale cu alte societăți concurente, inclusiv cu AGROFAM U. S.R.L..

În concluzie, apelantele arată că doresc protejarea intereselor statului român, fiecare concesionar în parte având obligația de a respecta legislația incidentă în materie.

S.C. AGROFAM U. S.R.L. a formulat întâmpinare la apelul declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița, solicitând respingerea apelului ca nefondat, apreciind soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Față de natura titlurilor de creanță care urmează a fi puse în executare și anume acea de acte administrative, intimata arată că a formulat acțiune în contencios administrativ împotriva acestor acte, aceasta fiind înregistrată sub nr._ la Tribunalul Ialomița.

În ceea ce privește motivele temeinice privind suspendarea executării, intimata arată că societatea se află în imposibilitatea de desfășurare a activității, cu implicații deosebite sociale, conform înscrisurilor depuse din care rezultă imposibilitatea de accesare a creditelor bancare, în vederea finanțării activității de producție, care survine din cauza măsurii de blocare a conturilor, imposibilitatea înființării culturilor agricole de toamnă din cauza lipsei de lichidități necesare aprovizionării cu semințe, carburanți, îngrășăminte etc., iminenta disponibilizare a unui număr de angajați din cauza lipsei resurselor financiare.

Susține intimata că instanța de fond a apreciat în mod corect că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.718 alin.1 cod procedură civilă, fiind îndeplinite condițiile privind urgența și existența cazului bine justificat care să permită suspendarea executării silite.

Tribunalul, analizând Încheierea apelată în raport de motivele de apel invocate și de dispozițiile art.476 cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Apelul declarat de apelanta intimată Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița este fondat.

În cauză instanța de fond a apreciat în mod greșit că se impune suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.718 alin.1 cod procedură civilă.

Astfel, singura condiție îndeplinită de contestatoare pentru admisibilitatea cererii este plata cauțiunii.

Celelalte condiții privind existența motivelor temeinice, a cazului bine justificat și a urgenței nu au fost dovedite, nefiind reținută concret nicio situație care să indice existența împrejurărilor menționate.

Deși intimata contestatoare susține că prin menținerea actelor de executare și nesuspendarea executării se află în imposibilitatea de desfășurare a activității, cu implicații deosebite sociale, conform înscrisurilor depuse din care rezultă imposibilitatea de accesare a creditelor bancare, în vederea finanțării activității de producție, care survine din cauza măsurii de blocare a conturilor, imposibilitatea înființării culturilor agricole de toamnă din cauza lipsei de lichidități necesare aprovizionării cu semințe, carburanți, îngrășăminte etc., iminenta disponibilizare a unui număr de angajați din cauza lipsei resurselor financiare, aceasta nu face dovada celor susținute cu toate că avea această obligație potrivit art.249 cod procedură civilă.

Astfel, înscrisurile depuse constau într-un act adițional la un contract de credit prin care s-au adus modificări garanțiilor care însoțesc creditul și adresa instituției bancare prin care confirmă societății contestatoare aprobarea cererii de restructurare a soldului de 1.000.000 lei până la data de 31.07.2015, menționându-se și obligațiile care revin clientului pe perioada de creditare.

De asemenea, contestatoarea a depus și copii ale actelor de executare iar tribunalul reține că din înscrisurile depuse nu rezultă situația financiară dificilă în care se află societatea și imposibilitatea acesteia de a accesa credite sau de a-și desfășura activitatea din cauza actelor de executare.

Totodată, nu se poate reține nici argumentul cuantumului creanței urmărite deoarece în prezenta speță acesta nu se ridică decât la de 24.224 lei, iar suma este infimă în raport de cheltuielile invocate de contestatoare astfel că nu subzistă argumentul că prin poprirea acestei sume se blochează activitatea societății.

Pentru considerentele reținute tribunalul apreciază apelul ca fiind fondat, urmând să îl admită și pe cale de consecință va schimba în parte Încheierea din data de 22.06.2015, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite formulată de către contestatoare.

Relativ la cererea de suspendarea executării hotărârii instanței de fond, față de textele de lege invocate și având în vedere că judecarea apelului s-a făcut la primul termen de judecată, nefiind dispusă nicio amânare în cauză, dar și soluția de admitere a cererii de apel, fiind infirmată soluția instanței de fond, tribunalul constată că cererea a rămas fără obiect.

În ceea ce privește apelul contestatoarei S.C. AGROFAM U. S.R.L. tribunalul îl apreciază ca nefondat.

Astfel, în raport de soluția dată cererii de apel formulată de intimata D.G.R.F.P. Ploiești – A.J.F.P. Ialomița, se impune soluția respingerii apelului contestatoarei, reținând că dacă nu este fondată măsura suspendării executării silite privind poprirea dispusă de instanță, pentru aceleași motive nu s-ar justifica suspendarea tuturor actelor de executare, nu doar a celor privind poprirea, în cauză contestatoarea nedovedind împrejurări de natură a constitui un motiv considerat de lege ca fiind excepțional și care să permită aplicarea dispozițiilor art.718 din Noul Cod procedură civilă, respectiv existența cazului urgent și bine justificat în care se impune luarea unei asemenea măsuri și paguba iminentă care s-ar putea produce contestatoarei în situația continuării executării acestor măsuri.

Pentru aceste motive tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

În ceea ce privește apelurile declarate de S.C. A. P. S.A. și S.C. A. B., analizând apelurile formulate în raport de motivele invocate în fața primei instanțe, conform art.476 alin.2 cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul le apreciază ca fiind nefondate, reținând următoarele:

Potrivit art.61 alin.1 și 3 coroborat cu art.32 alin.1 lit.d cpc oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, prin interes înțelegându-se folosul practic, imediat pe care-l are o parte prin formularea acțiunii.

Art.33 teza I cpc prevede că interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

În speță, tribunalul apreciază, ca și instanța de fond, că interesul nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege.

Astfel, apelantele nu au arătat folosul practic, concret pe care l-ar putea obține ca urmare a acțiunii.

Interesul nu este personal deoarece ocrotirea bugetului de stat nu le privește în mod direct. În principiu, o persoană nu poate apăra interesul altei persoane și nici interesul colectiv fără a justifica și un interes personal strâns legat de interesul apărat.

Totodată, interesul apelantelor nu este născut și actual deoarece nu rezultă prejudiciul la care s-ar expune acestea dacă nu ar recurge la acțiune și deci, dreptul pretins.

Susținerile apelantelor pentru justificarea interesului nu conduc decât la existența unui interes general, de ocrotire a bugetului de stat și a concurenței pe piața agricolă fără a dovedi interesul personal.

Astfel, vecinătatea terenurilor în concesiune deținute de apelante și intimata contestatoare nu poate fi motiv prin sine – însuși de prejudiciere a apelantelor dacă intimata contestatoare ar avea câștig de cauză în prezentul proces, atâta timp cât apelantele, în legătură cu terenul considerat supradeclarat la APIA de intimată, nu dovedesc că se află sau s-ar putea afla într-o relație conflictuală.

Susținerea practicării de către intimata contestatoare pe piața de cereale a unui eventual preț de dumping generat de încasarea necuvenită a unor mari sume în cadrul schemelor de sprijin financiar, reprezintă o ipoteză, o eventualitate, care nu a fost dovedită și care nu poate sta la baza dovedirii existenței unui interes propriu, care trebuie să fie nu numai legitim ci și actual.

Pentru considerentele reținute, tribunalul apreciază apelurile ca fiind nefondate, urmând ca în temeiul art.480 alin.1 cod procedură civilă să le respingă.

Văzând și dispozițiile art.634 alin.1 pct.4 cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.480 alin.2 cod procedură civilă admite apelul declarat de intimata A.N.A.F. – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița cu sediul în Slobozia, .. 14, județul Ialomița, împotriva Încheierii din data de 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Fetești pe care o schimbă în parte, cât privește soluționarea cererii de suspendare a executării silite și în consecință:

Respinge ca nefondată cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoarea debitoare S.C. AGROFAM U. S.R.L prin administrator P. Ș., cu sediul în Fetești, Aleea R., ., județul Ialomița.

Păstrează celelalte dispoziții ale Încheierii apelate.

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta contestatoare S.C. AGROFAM U. S.R.L. împotriva Încheierii din data de 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Fetești.

Respinge ca nefondat apelul declarat de intervenienta S.C. A. P. S.A. împotriva Încheierii din data de 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Fetești.

Respinge ca nefondat apelul declarat de intervenienta S.C. A. B. S.R.L. împotriva Încheierii din data de 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Fetești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.08.2015.

JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

I. R. M. R. D. N. G.

Red./tehnored.IRM/06 ex/19.08.2015/Jud.fond-F.A.T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 570/2015. Tribunalul IALOMIŢA