Evacuare. Sentința nr. 969/2015. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 969/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 1/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1 A
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2015
Completul constituit din:
Președinte - I. R. M.
Judecător – R. D.
Grefier – B. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta-reclamantă S.C. I. S.A. S. împotriva sentinței civile nr.969/10.06.2014 pronunțată de Judecătoria Urziceni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. D. I. SRL Urziceni și intervenienții în numele altei persoane P. I., V. J., L. G. D., S.A. R. F. UNIVERSE S.R.L., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A. G. pentru intimata-pârâtă și au lipsit celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul acordă cuvântul asupra excepției nulității apelului invocată de intimata-pârâtă în baza art.471 C.pr.civ.
Avocat A. G. pentru intimata-pârâtă, față de prevederile art.471 C.pr.civ., solicită admiterea excepției nulității depunerii motivelor de apel având în vedere că nu au fost depuse la instanța a cărei hotărâre s-a atacat ci direct la tribunal, instanța superioară.
Instanța, pronunțându-se asupra excepției nulității apelului invocată de către intimata-pârâtă o respinge ca neîntemeiată având în vedere că dispozițiile art.471 alin.1 C.pr.civ. prevăd că apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, or, în speță se constată că motivele de apel s-au formulat separat de cererea de apel și după înaintarea acesteia la instanța superioară, astfel că pentru motivele de apel nu intervine sancțiunea nulității pentru depunerea la tribunal, cererea de apel fiind depusă la prima instanță, partea nemaifiind ținută a le depune la instanța a cărei hotărâre a fost atacată.
Avocat A. G. pentru intimata-pârâtă nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, înțelegând să se folosească în apărare de înscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul ia act că intimata-pârâtă înțelege să se folosească de probele existente la dosar și având în vedere că părțile nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, în conformitate cu prevederile art.392 C.pr.civ., declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul părților.
Avocat A. G. pentru intimata-pârâtă solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, având în vedere că din probatoriul administrat rezultă că hotărârea atacată este legală și temeinică, instanța de fond în mod legal respingând acțiunea apelantei-reclamante întrucât reclamanta nu a făcut dovada că este proprietara terenului de pe care se solicită evacuarea.
Arată că între părți nu există un contract de cesiune valabil la data când s-a solicitat evacuarea intimatei de pe teren iar din înscrisurile existente la dosar rezultă că intimata-pârâtă a încheiat contractul nr.810/11.01.2011 cu Apele Române pentru abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă valabil până la data de 31.12.2015, la care a aderat și apelanta-reclamantă.
Cu privire la facturile depuse de către apelanta-reclamantă odată cu cererea de apel, solicită a se observa că din acestea rezultă că acestea nu s-au eliberat în baza unui titlu valabil și nu sunt semnate ca fiind primite și plătite de către apelantă, la rubrica primire nu există nici o semnătură ci rezultă doar că au fost eliberate de Apele române.
Solicită respingerea apelului cu plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul în conformitate cu prevederile art.394 C.pr.civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Cu privire la apelul civil de față:
Prin sentința civilă nr.868 din 10.06.2014 pronunțată de Judecătoria Urziceni s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamanta S.C. I. S.A., cu sediul în S., ..MB 13, ., ., J_, CUI RO_ în contradictoriu cu pârâta S.C. D. I. S.R.L., cu sediul în Urziceni, Calea București, nr.83, ., J_, CUI_ cerere având ca obiect evacuarea pârâtei, imediată și necondiționată de pe terenurile aflate permanent sub luciu de apă în suprafață de 38,68 ha din cadrul bazinelor piscicole Movilița 1, Movilița 2, Movilița 3, Movilița 4 precum și de pe digurile și instalațiile de tranzitare a apei adiacente, respectiv Dig Movilița I, II, III și IV deținute și exploatate în mod ilegal fără titlu.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut mai întâi în cauză incidența dispozițiilor art.1033 C.p.c., conform cărora dispozițiile titlului al XI-lea, se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.
Totodată s-a reținut că pârâta a ridicat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pentru lipsa titlului și față de prevederile art.1042 al. 2 C.p.c. instanța a calificat această excepție ca o apărare de fond, fiind analizată ca atare.
A arătat instanța de fond că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr.6 din 06.01.2007 având ca obiect transmiterea de către reclamantă către pârâtă spre exploatare rentabilă, în închiriere a unor mijloace fixe respectiv diguri și instalații de tranzitare a apei aferente bazinelor piscicole Movilița 1,2,3 situate pe raza comunei Sinești, jud. Ialomița și Movilița 4 situată pe raza comunei Movilița, jud. Ialomița. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de 7 ani cu începere de la 01.01.2007 cu posibilitatea prelungirii prin acordul părților. Conform art.2.1 din contract, odată cu predarea mijloacelor fixe închiriate, s-a transmis pârâtei și dreptul de folosință pentru suprafața de 28,05 ha luciu de apă aferentă bazinelor piscicole descrise în anexa 2 la contract.
Prin notificarea nr. 53/2013 reclamanta i-a solicitat pârâtei prin intermediul executorului judecătoresc N. I. să predea bunurile cuprinse în contractul de mai sus față de împrejurarea că la 01.01.2014 contractul de închiriere încheiat între părți își încetează valabilitatea.
Din actele dosarului a rezultat că terenurile de sub apă, iazurile Movilița 1,2,3 și 4 sunt proprietatea statului român administrator fiind Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Potrivit adresei nr.9633 din 18.12.2013 a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, contractul de concesiune nr. 67/2007 încheiat între Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol și . fost reziliat începând cu data de 11.09.2013 în baza prevederilor capitolului nr.10 din contract care stipulează un pact comisoriu de grad IV. Printre bunurile ce au făcut obiectul acestui contract de concesiune se aflau și iazurile Movilița 1,2,3 și 4.
Din sentințele depuse în dosar de către reclamantă rezultă că aceasta a fost proprietara digurilor piscicole nr. 1,2,3,4. Reclamanta a înstrăinat însă dreptul de proprietate asupra acestor diguri unor terțe persoane așa cum rezultă din extrasele de carte funciară depuse în dosarul cauzei de către pârâtă.
Între pârâta . și Administrația Națională Apele Române s-a încheiat la 11.01.2011 sub nr. 484 un abonament de utilizare și exploatare a resurselor de apă din râurile F.P. Movilița I, II, III și IV cu o perioadă de derulare până la 31.12.2015.
Prin sentința civilă nr. 580 din 17.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Urziceni în dosarul nr._ s-a constituit în favoarea pârâtei . în contradictoriu cu reclamanta . un drept de retenție asupra amenajărilor reparațiilor în valoare de_ lei efectuate de către . la digurile piscicole nr. 1,2,3,4 mai sus arătate, amenajare infrastructură drum de acces la balta Movilița și reparații la digurile de separație la amenajarea piscicolă Movilița, până la soluționarea pretențiilor . împotriva pârâtei.
Având în vedere că pârâta beneficiază de dreptul de retenție mai sus arătat, reclamanta a înstrăinat dreptul de proprietate asupra digurilor piscicole nr. 1,2,3,4, iar terenurile de sub apă, iazurile Movilița 1,2,3 și 4 sunt proprietatea statului român administrator fiind Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, faptul că actul de concesiune nr. 67/2007 încheiat între Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol și . fost reziliat începând cu data de 11.09.2013 iar între pârâta . și Administrația Națională Apele Române s-a încheiat la 11.01.2011 sub nr. 484 un abonament de utilizare și exploatare a resurselor de apă din râurile F.P. Movilița I, II, III și IV cu o perioadă de derulare până la 31.12.2015, instanța a respins acțiunea formulată ca neîntemeiată.
Instanța a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca nedovedită deoarece pârâta nu a depus în dosarul cauzei chitanța privind onorariul avocațial achitat în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta . admiterea cererilor de intervenție formulate în interesul său și admiterea apelului cu schimbarea în tot a sentinței atacate iar pe cale de consecință, admiterea acțiunii și evacuarea intimatei-pârâte de pe suprafețele de 38,68 ha teren aflate permanent sub luciu de apă precum și de pe digurile și instalațiile de tranzitare a apei.
În motivarea apelului, apelanta-reclamantă consideră ca o primă critică faptul că instanța de fond a nesocotit faptul că dreptul apelantei-reclamante de a solicita evacuarea intimatei derivă din contractul de închiriere încheiat între părți, contract care la data promovării acțiunii își încetase valabilitatea prin expirarea termenului convenit, apoi a nesocotit și faptul că în acțiunile fundamentate pe Titlul XI din C.pr,.civ. nu este necesară și obligatorie existența unei identități între titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor ocupate abuziv și reclamant, acesta putând fi simplu locator.
Alte critici constau în faptul că prima instanța nu a ținut cont de faptul că dreptul de retenție invocat de intimata-pârâtă nu se încadrează apărărilor de fond expres și limitativ enumerate de art.1042 C.pr.civ., pretențiile respective neputând fi valorificate decât în cadrul unei acțiuni promovate direct sau prin cerere reconvențională potrivit dreptului comun.
O altă critică adusă soluției pronunțate de prima instanță se referă la nesocotirea faptului că, în condițiile în care termenul contractului de închiriere în baza căruia intimata exercită în mod nelegal posesia și folosința imobilelor generatoare ale litigiului a expirat, ca urmare aceasta nu mai are vreun titlu valabil, refuzul predării acestora întrunind toate elementele abuzului de drept, neavând relevanță că apelanta a transferat între timp dreptul de proprietate asupra digurilor către intervenienții care s-au subrogat în drepturile sale.
Ca urmare, tocmai acest abuz de drept al intimatei de a preda digurile respective o împiedică pe aceasta să-și îndeplinească principala obligație ce-i revenea, acela de predare efectivă a posesiei și folosinței acestor imobile conform contractelor de vânzare-cumpărare existente.
De asemenea, instanța de fond nu a ținut seama de faptul că și în prezent contractul de concesiune nr.67/2007 încheiat între apelantă și ANPA, continuă să producă efecte depline, în susținerea acestui lucru stând și faptul că ANPA continuă să factureze periodic redevența aferentă suprafețelor de teren aflate permanent sub luciu de apă, ce nu ar fi putut fi pretinsă și facturată fără existența „legii părților”.
Cât privește contractul intitulat abonament de utilizare și exploatare a resurselor de apă invocat drept titlu de către intimata-pârâtă, arată că acesta este un act administrativ prealabil necesar acesteia pentru a închiria mijloacele fixe și pentru a folosi terenurile aflate permanent sub apă concesionate apelantei în temeiul dreptului de preemțiune.
Mai arată apelanta-reclamantă că prima instanță a nesocotit faptul că singura condiție cerută de legiuitor pentru admisibilitatea unei acțiuni fundamentate pe Titlul XI din C.pr.civ. este aceea ca pârâtul să dețină imobilele generatoare ale litigiului în mod abuziv, fără titlu valabil, dovadă că legiuitorul a exclus în mod expres și neechivoc chiar și posibilitatea acestuia de a formula pretenții proprii față de reclamant pe calea unei cereri reconvenționale.
Cererea și motivele de apel nu sunt conțin temeiul de drept pe care se sprijină iar în susținerea lor se solicită proba cu înscrisuri.
Intimata-pârâtă și intervenienții în interesul altei persoane nu au formulat întâmpinare.
Tribunalul, analizând sentința apelată în raport de motivele invocate și având în vedere actele și lucrările dosarului, apreciază apelul ca fiind nefundat, reținând următoarele:
Primul motiv privind dreptul apelantei reclamante de a solicita evacuarea intimatei pârâtei nu este fondat deoarece contractul de închiriere încheiat între părți, la data promovării acțiunii, încetase prin expirarea termenului pentru care fusese încheiat, care nu a mai fost prelungit dar la acea dată, nici contractul de concesiune nr.67/08.06.2007 nu mai era în vigoare, la data de 11.09.2013, fiind reziliat de drept, ca urmare a intervenirii pactului comisoriu de gradul IV, stipulat în art.10 din contract, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către concesionar – apelanta reclamantă din prezenta speță, după cum rezultă din adresa nr.9633 din 18.12.2013 emisă de Ministerul mediului și schimbărilor climatice – Departamentul pentru Ape Păduri și Piscicultură – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Astfel, apelanta reclamantă nu mai avea, la data formulării acțiunii, 28.01.2014, nicio calitate în care să justifice evacuarea intimatei pârâte.
Nici a doua critică privind nesocotirea de instanța de fond a faptului că nu trebuie să existe identitate între reclamant și titularul dreptului de proprietate nu este fondată deoarece instanța nu a condiționat admiterea acțiuni de existența identității între reclamant și titularul dreptului de proprietate ci a arătat situația de fapt existentă, și toate actele încheiate de către părți, în baza cărora aceasta nu mai are nicio calitate de a cere evacuarea.
Astfel, inițial, fiind proprietara asupra digurilor piscicole nr. 1,2,3,4, a încheiat contractul de concesiune nr.67/2007 pentru suprafața de teren de 1949,70 ha, teren pe care erau amplasate activele amenajărilor piscicole proprietatea apelantei reclamante sau teren aferent acestor active, obiectivul principal fiind exploatarea în condiții de eficiență și asigurarea întrețineri terenului din contract.
Ca și durată contractul a fost încheiat pe perioada existenței activului dar nu mai mult de 49 de ani, începând cu data semnării contractului.
Ori, dacă apelanta nu mai este proprietara activului și ceea ce contează cel mai mult - contractul de concesiune a fost reziliat de drept, ea nu mai are nicio calitate pentru a cere evacuarea intimatei.
Deși a invocat calitatea de locator, nu a făcut dovada acestei calități.
Astfel, conform accepțiunii date de art.1033 cod procedură civilă noțiunii de locator, locatorul poate locator principal (proprietar sau titular al unui dezmembrământ al dreptului de proprietate ce implică prerogativa folosinței bunului, sublocator (chiriaș sau arendaș al locatorului principal) cesionar sau dobânditorul imobilului.
În cauză apelanta nu a dovedit niciuna dintre calitățile arătate mai sus, nedovedindu-și calitatea de locator invocată.
Mai mult, intimata a făcut dovada titlului în baza căruia folosește terenurile de sub apă, iazurile Movilița 1,2,3 și 4, care sunt proprietatea statului român administrator fiind Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, respectiv abonamentul de utilizare și exploatare a resurselor de apă din râurile F.P. Movilița I, II, III și IV, cu o perioadă de derulare până la 31.12.2015, act încheiat între pârâta . și Administrația Națională Apele Române la 11.01.2011 sub nr. 484.
Nici critica privind imposibilitatea valorificării dreptului de retenție de către intimată nu este fondată deoarece conform dispozițiilor legale pârâta nu putea formula cerere reconvențională, cerere de chemare în garanție sau cerere de chemare în judecată a altei persoane, aceste cereri putând fi soluționate pe calea unui litigiu distinct însă dreptul de retenție invocat de pârâtă nu a fost cerut în prezenta acțiune ci el a fost obținut deja prin hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr.580/17.03.2010 pronunțată de Judecătoria Urziceni, în prezenta cauză pârâte opunându-i reclamantei, ca apărare de fond, hotărârea judecătorească deja obținută.
Nici critica privind lipsa titlul pârâtei pentru folosirea terenului, ca urmare a expirării contractului de închiriere nu este fondată deoarece, așa cum am arătat deja, după rezilirea contractului de concesiune nr.67/2007 și după expirarea contractului de închiriere nr.6/2007, pârâta a încheiat cu Administrația Națională Apele Române la 11.01.2011 sub nr. 484, un act/abonament de utilizare și exploatare a resurselor de apă din râurile F.P. Movilița I, II, III și IV, cu o perioadă de derulare până la 31.12.2015.
În ceea ce privește rezilierea contractului de concesiune și faptul că acesta mai produce efecte, această apărare nu poate fi reținută, facturile invocate de apelantă în susținerea acestui argument nefăcând dovada că exploatarea fără titlu vizează terenul care face obiectul prezentului dosar.
Relativ la scopul încheierii actului intitulat „abonament de utilizare și exploatare a resurselor de apă”, susținerile apelantei exced analizării obiectului dedus judecății.
În ceea ce privește cererile de intervenție accesorie, în interesul apelantei, acestea sunt la rândul lor nefondate iar susținerile intervenienților cu privire la lipsa titlului intimatei pentru folosirea terenului pe care sunt construite digurile cumpărate de ei sau terenul aferent acestora, sunt de asemenea nefondate având în vedere că, așa cum am arătat anterior, apelanta nu mai se află în administrarea apelantei iar pârâta a încheiat cu Administrația Națională Apele Române la 11.01.2011 sub nr. 484, un act/abonament de utilizare și exploatare a resurselor de apă din râurile F.P. Movilița I, II, III și IV, cu o perioadă de derulare până la 31.12.2015.
Pentru considerentele reținute, având în vedere că niciunul dintre motivele de apel invocate nu este fondat, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefundat, urmând ca în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă să îl respingă.
Văzând și dispozițiile art.634 alin.1 pct.4 cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.480 alin.1 cod procedură civilă respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta S.C. I. S.A. S. cu sediul în S., ..MB 13, ., J_, CUI RO_ împotriva sentinței civile nr.868 din data de 10.06.2014 pronunțată de Judecătoria Urziceni.
Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie formulată de către intervenienții P. I., domiciliată în București, ., ..2, ., sector 4, V. J., domiciliat în Voluntari ..84 județul Ilfov, L. G. D. cu domiciliul ales în S., ..MB13,., . și S.C RAPORTOR F. UNIVERSE S.R.L cu sediul în S., ..2, . județul Ialomița în apărarea intereselor apelantei S.C. I. S.A. S..
Obligă pe apelantă către intimata pârâtă S.C. D. I. S.R.L. Urziceni cu sediul în Urziceni, Calea București, nr.83, ., . județul Ialomița, J_, CUI 15835832la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
I. R. MarianaRăceanu D. B. C.
Red.tehnored. I.M.R.
8 ex/09.02.2015
Judec.fond M. S.-M.
..02.2015
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1187/2015. Tribunalul... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
