Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 494/2013. Tribunalul IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 494/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 14970/245/2009*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Octombrie 2013
PREȘEDINTE - A. C.
JUDECĂTOR - M. M.
GREFIER - I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 494/2013
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de către H. M. precum și apelul declarat de către B. R. SA - Sucursala Iași împotriva sentinței civile nr._/14.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimată fiind H. E., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 20 septembrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 27 septembrie 2013, 04 octombrie 2013, 11 octombrie 2013 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/14.09.2012 Judecătoria Iași a admis în parte cererea formulată de reclamanta-pârâtă B. R. S.A. - SUCURSALA IAȘI în contradictoriu cu pârâta-reclamantă H. E., și pârâtul H. M., a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă H. E. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă B. R. S.A. – SUCURSALA IAȘI și pârâtul H. M..
S-a constatat că reclamanta-pârâtă H. E. a dobândit în comun cu pârâtul H. M., în cote de 80% pentru pârâta-reclamantă și 20% pentru pârât, un imobil, situat în Iași, Fundacul Bucium nr. 7, compus din casă și anexe, în valoare de 398.791,66 lei.
S-a dispus partajarea bunurilor comune, în modalitatea partajului în natură, atribuind pârâtei-reclamante imobilul compus din casă și anexă, cu obligarea acesteia la plata către pârâtul H. M. a sultei în valoare de 79.758,33 lei și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Iași la data de 19.06.2009 sub nr. de dosar_ , creditoarea B. R. S.A. a solicitat în contradictoriu cu intimații H. M. și H. E., partajarea bunurilor comune dobândite de aceștia în timpul căsătoriei, respectiv a imobilului casă și teren situate în Iași, Bulevardul Poitiers Nr. 2, Județul Iași și a imobilului casă și teren situat în Iași, .. 7, invocând aplicarea prevederilor art. 493 Cod proc civ.
În drept, potrivit art.371 indice 1 C.p.civ., „Veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.” Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art.493 alin.1 C.p.civ., „Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora.”
Așa cum rezultă din relațiile depuse la dosar, pârâta-reclamantă H. E. și H. M. sunt înregistrați ca având in proprietate imobilul situat în Iași, Fundacul Bucium nr. 7, compus din casă și anexe, in conformitate cu actele de proprietate depuse la dosar, imobil cu privire la care s-a stabilit valoarea de 398.761.66 lei, conform concluziilor exprimate de expert N. C. ( fila 119 ds. inițial), părțile neînțelegând să mai administreze alte probe in cursul prezentul dosar reînregistrat pe rolul Judecătoriei Iași.
Instanța de fond a arătat că, așa cum rezultă din relațiile depuse de la OCPI, celălalt imobil situat în . la care reclamata a făcut referire în acțiunea inițială, se află în proprietatea altei persoane, nefăcând parte din comunitatea de bunuri ale părților.
De asemenea, s-a constatat că părțile din cauza de față au fost căsătorite, căsătoria dintre ele fiind desfăcută prin divorț prin sentința civilă nr._ din 18.12.2009 definitiva și irevocabilă pronunțată de Judecătoria Iași ( fila 175 ds. inițial). Din căsătoria acestora a rezultat 1 copil pe nume Arlene R., minor și in prezent.
Instanța de fond a avut în vedere toate probele administrate pe care le-a coroborat în vederea stabilirii cotei de contribuții.
Astfel, așa cum reiese din declarația martorului audiat pentru reclamanta coroborat cu considerentele expuse in cadrul sentinței civile nr._ din 18.12.2009 definitiva si irevocabila pronunțata de Judecătoria Iași ( fila 175 ds. inițial) și cu concluziile exprimate în cadrul raportului de expertiză, respectiv în cadrul suplimentului la raport efectuate în cadrul dosarului înregistrat inițial, ambele întocmite de domnul expert N., rezultă că separarea părților a avut loc în anul 1997, pârâtul părăsind domiciliul comun în care se află și în prezent fosta lui soție, fiindu-i încredințat reclamantei spre creștere și educare minorul rezultat din căsătorie. Martorul Dobândă V. a menționat că reclamanta este cea care s-a ocupat mai mult în timpul căsătoriei de creșterea și educarea minorului, precizând și că, din momentul separării in fapt a părților, reclamanta este cea care s-a ocupat de întreținerea imobilului în discuție, domnul expert menționând că valoarea acestor îmbunătățiri făcute de aceasta după anul 1997 este de 23.593,57 lei ( fila 165 ds. inițial), valoare ce nu a fost inclusă în cadrul valorii totale a imobilului in condițiile în care nu s-a făcut dovada ca pârâtul ar fi contribuit în vreun fel la efectuarea acestor îmbunătățiri.
În consecință, instanța de fond a constatat că reclamanta-pârâtă H. E. a dobândit în comun cu pârâtul H. M., în cote de 80% pentru pârâta-reclamantă și 20% pentru pârât, un imobil, situat în Iași, Fundacul Bucium nr. 7, compus din casă și anexe, în valoare de 398.791,66 lei.
Instanța de fond a stabilit aceasta cotă de contribuție raportat la considerentele expuse mai sus, învederându-se în plus că pârâtul nu a făcut dovada vreunei contribuții la achiziționarea bunului. Astfel, acesta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte o eventuala contribuție a sa și, deși i s-a încuviințat proba testimonială, acesta a renunțat la administrarea ei. Cu alte cuvinte, pârâtul nu a administrat probe din care să rezulte cota sa de contribuție.
S-a dispus lichidarea comunității de bunuri a părților prin atribuirea bunului în natură.
În consecință, a atribuit imobilul reclamantei, având în vedere pe de o parte împrejurarea că pârâtul a avut o contribuție minimă la dobândirea lui, instanța având în vedere și împrejurarea că reclamanta are în întreținere un copil minor, precum și doi copii aflați în plasament maternal conform sentințelor civile atașate la filele 137-140 ds. inițial, ea fiind și cea care s-a ocupat de întreținerea imobilului în discuție după părăsirea domiciliului comun de către pârât.
În vederea egalizării loturilor, instanța de fond a obligat-o pe pârâta reclamanta la plata către pârâtul H. M. a sultei în valoare de 79.758,33 lei, sultă stabilita în funcție de cota pârâtului de contribuție.
În consecință, având în vedere considerentele de fapt și de drept menționate, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamanta-pârâtă B. R. S.A. - SUCURSALA IAȘI și a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă H. E. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă B. R. S.A. – SUCURSALA IAȘI și pârâtul H. M., în modalitatea enunțată mai sus.
În temeiul principiului disponibilității, instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr._/14.09.2012 a Judecătoriei Iași au declarat apel atât creditoarea B. R. SA Membră a Grupului Național Bank of Greece, cât și pârâtul H. M..
În ceea ce privește apelul declarat de B. R. SA, Membră a Grupului Național Bank of Greece, instanța de apel i-a pus în vedere prin citația din 05.06.2013, obligația achitării taxei de timbru de 5981 lei și a timbrului judiciar de 5 lei.
Apelanta a formulat cererea de reexaminare a taxei de timbru, cerere respinsă ca fiind tardivă prin încheierea nr. 179/18.09.2013 dată în dosarul asociat nr._ /a1.
La termenul din 20.09.2013 apelanta B. R. SA nu și-a trimis reprezentant în instanță, nici nu a trimis prin poștă sau alte mijloace și nu a depus prin Registratura Tribunalului la dosar chitanța prin care să facă dovada achitării taxei de timbru pusă în vedere, precum și a timbrului judiciar.
Analizând cu prioritate excepția insuficientei timbrări a apelului declarat de B. R. SA Membră a Grupului Național Bank of Greece, invocată din oficiu, instanța urmează să o admită.
În baza dispozițiilor art.114 ind.1 alin. 5 Cod procedură civilă, s-a dispus citarea apelantei cu mențiunea de a achita taxa de timbru de 5981 lei și timbru judiciar de 5 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 3 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, în vigoare la data promovării apelului.
Având în vedere că apelanta nu s-a conformat obligației legale ce-i revenea, tribunalul face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997, potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În aceste condiții, constatând că apelul este netimbrat și având în vedere dispozițiile art. 296 din Codul de procedură civilă, tribunalul îl va anula ca netimbrat, va disjunge și va acordă termen la data de 15.11.2013 în apelul declarat de pârâtul H. M. împotriva sentinței civile nr._/14.09.2012 a Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de creditoarea B. R. SA, Membră a Grupului Național Bank of Greece împotriva sentinței civile nr._/14.09.2012 a Judecătoriei Iași.
Disjunge și acordă termen la data de 15.11.2013 în apelul declarat de pârâtul H. M. împotriva sentinței civile nr._/14.09.2012 a Judecătoriei Iași.
Stabilește în sarcina apelantului H. M. obligația de a achita o taxă de timbru de 5981 lei aferentă apelului său, sub sancțiunea anulării în caz de netimbrare.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.10.2013.
Președinte Judecător Grefier
A.C. M.M. I.G.
Redactat: A.C.
5 EX/15.10.2013
Judecător de fond:Z. I., Judecătoria Iași
← Pensie întreţinere. Decizia nr. 1305/2013. Tribunalul IAŞI | Ordin de protecţie. Decizia nr. 526/2013. Tribunalul IAŞI → |
---|