Pretenţii. Decizia nr. 1776/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1776/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-09-2013 în dosarul nr. 32117/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06 Septembrie 2013
Președinte - M. M.
Judecător – M. M.
Judecător – S. C.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă nr. 1776
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta P. SF. V. R. împotriva sentinței civile nr._/02.07.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați C. C., C. C., P. I., P. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspund intimații P. I. și P. M. personal și asistați de avocat M. N., lipsă fiind recurenta și intimații C. C. și C. C..
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a înaintat de către intimații P. I. și P. M. prin serviciul de registratură la data de 03.09.2013 întâmpinare și înscrisuri cu duplicat pentru comunicare.
Apărătorul intimaților P. I. și P. M. învederează instanței că apărătorul recurentei i-a adus la cunoștință că recurenta nu înțelege să timbreze cererea de recurs, motiv pentru care nici nu se prezintă la acest termen de judecată, arată că înțelege să invoce excepția de netimbrare a cererii de recurs.
Instanța acordă cuvântul pe excepția invocată.
Apărătorul intimaților P. I. și P. M. având cuvântul solicită anularea recursului ca netimbrat .Cu cheltuieli de judecată, depune la dosar chitanță onorariu avocat.
Având în vedere lipsa recurentei și cele învederate de apărătorul intimaților P. I. și P. M., instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare lipsă părțile.
Având în vedere că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei de timbru aferentă cererii de recurs instanța rămâne în pronunțare pe excepția de netimbrare a cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/02.07.2012Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Respinge exceptia suspendării invocata de pârâti ca fiind rămasa fara obiect.
Admite in parte actiunea formulata de reclamanta P. SF. V. R., cu sediul procesual ales in IASI, LA C.. AV. R. C., .. 23, . in contradictoriu cu pârâtii C. C., C. C., P. I., P. M.,, toti domiciliati in Iasi, ., jud Iași.
Obliga pârâtii C. C. și C. C., in mod, solidar la plata sumei de 1800 de lei către reclamanta reprezentând contravaloarea chiriilor aferente perioadei octombrie 2008- octombrie 2011, cu obligarea lor la plata in continuare la plata chiriilor in continuare pâna la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunta in cauza.
Obliga pârâtii P. I. și P. M., in mod, solidar la plata sumei de 1800 de lei către reclamanta reprezentând contravaloarea chiriilor aferente perioadei octombrie 2008- octombrie 2011, cu obligarea lor la plata in continuare la plata chiriilor in continuare până la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunta in cauza.
Respinge restul pretențiilor solicitate ca fiind neîntemeiate pâna la concurenta celor solicitate prin actiune.
Obliga pârâtii C. C. și C. C. la plata sumei de 158 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru si timbru judiciar către reclamanta.
Obliga pârâtii P. I. și P. M. la plata sumei de 158 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru si timbru judiciar către reclamanta.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, reclamanta P. SF. V. R., prin reprezentant legal, a solicitat in contradictoriu cu pârâții C. C., C. C., P. I., P. M. obligarea acestora la plata sumei de 7000 lei in sarcina fiecărei familii reprezentând contravaloarea chiriilor restante aferente perioadei octombrie 2008- octombrie 2011.
Se mai solicită obligarea pârâtilor și la plata cheltuielilor de judecată .
In motivare, se arata faptul ca a operat tacita relocatiune cu referire la pârâti si că, prin procesul verbal din 5.10.2008, s-a stabilit de către consiliul parohial majorarea pensiei de intretinere cu 150 de lei de familie, majorare care s-a aplicat incepând cu data de 1.10.2008.
În drept se invocă dispoz art. 1429 pct 3 Cod Civil.
Cererea a fost legal timbrata.
Se solicita si judecata in lipsa.
S-au anexat înscrisuri in dovedire de către reclamantă ( filele 6-16 ds).
Pârâtii C. C., C. C., P. I., P. M., legal citati, au formulat întimpinare.
În motivarea ei, au arătat ca solicita suspendarea cauzei pâna la solutionarea irevocabila a ds_, iar pe fondul cauzei au mentionat ca . de aplicarea tacitei relocatiuni, astfel încât ei plăteau de buna voie suma de 50 de lei lunar, conditii in care majorarea acesteia nu le este opozabilă.
Cererea nu a fost motivata in drept.
Instanta a administrat proba cu inscrisuri pentru ambele părti si in plus, pentru pârâti, proba cu interogatoriul reclamantei, proba din care au fost decăzuti ulterior, conform considerentelor incheierii de sedinta de la data de 11 iunie 2012.
În virtutea rolului activ, a dispus atașarea ds_ .
F. de exceptia suspendării invocata de pârâti, instanta va dispune respingerea acesteia ca rămasa fara obiect in conditiile in care ds_ a fost solutionat irevocabil.
Față de actele si lucrările dosarului, instanța va admite cererea pentru următoarele motive:
Instanta va avea in vedere considerentele sentintei civile nr. _/8.10.2010 in cadrul cărora s-a retinut cu autoritate de lucru judecat următoarele aspecte:
„ Retine instanta ca in anul 1980 a fost incheiat contractul de inchiriere inregistrat la nr. 32/1980 intre P. Sf. V. si paratul-reclamant P. I.. Desi se mentioneaza in cuprinsul contractului ca P. este titular al dreptului de administrare, instanta retine ca actul a fost incheiat in virtutea calitatii Parohiei de proprietar. Mentiunea calitatii de administrator se justifica prin specificul perioadei in care s-a incheiat contractul, iar pe de alta parte se observa ca actul nu este semnat de catre paratul P., motiv pentru care nu poate fi considerat ca temei al raporturilor de locatiune dintre parti.
Mai retine instanta ca in contractul de închiriere din 1 ianuarie 1989 încheiat cu C. A., P. „Sf. V. R.” figureaza in calitate de proprietar.
Prin urmare, in speta este vorba despre inchirierea unei locuinte proprietate privata a reclamantei P. „Sf. V. R..
Intrucat Legea nr. 5/1973 si legile ulterioare de protectie a chiriasilor, respectiv Legea nr. 17/1994, OUG nr. 8/2004, OUG nr. 40/1999 reglementează închirierea locuințelor din fondul locativ de stat, acestea nu au aplicabilitate in cauza, raporturile dintre parti fiind supuse reglementarilor cuprinse in Legea nr. 114/1996, republicata si ale Codului civil.
Retine instanta ca locațiunea încheiata cu P. I. este o locațiune fără termen, dat fiind ca intre parti contractul nr. 32/1980 nu isi produce efectele, nefiind însușit prin semnătura de către paratul P..
Contractul de închiriere încheiat cu C. A. prevede ca termenul de închiriere este de 5 ani, cu începere de la 1 ianuarie 1989 pana in data de 1 ianuarie 1994.
Întrucât reclamanta a permis beneficiarilor contractului de închiriere încheiat cu C. A. a ramane in casa după expirarea termenului locațiunii, a operat tacita relocatiune in condițiile art. 1452 C.civ., care presupune prelungirea contractului in aceleași condiții in care a fost încheiat, cu excepția termenului, devenind o locațiune fără termen.
In condițiile arătate, parații-reclamanți P. si C. sunt beneficiarii unei locațiuni fără termen, care încetează prin denunțarea unilaterala a contractului de către locator”.
Se știe ca, in cazul tacitei relocațiuni, locațiunea va avea loc in aceleași condiții ca si prima locațiune. In consecința, majorarea chiriei cu 150 de lei lunar aplicata de reclamanta in anul 2008 nu le este opozabilă pârâtilor.
Așadar, față de cele arătate mai sus, instanța apreciază ca întemeiată in parte prezenta cerere de chemare în judecată, luându-se in considerare valoarea unei chirii lunare de 50 lei pe familie, chirie cu privire la care, de altfel, pârâtii au arătat ca o plăteau lunar, fiind stabilita de comun acord de părti.
Pentru aceste considerente, va admite in parte actiunea și, pe cale de consecință, va obliga pe pârâtii C. C. și C. C., in mod solidar, la plata sumei de 1800 de lei către reclamanta reprezentând contravaloarea chiriilor aferente perioadei octombrie 2008- octombrie 2011, cu obligarea lor la plata in continuare la plata chiriilor in continuare pâna la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunta in cauza, respectiv va obliga pârâtii P. I. și P. M., in mod, solidar la plata sumei de 1800 de lei către reclamanta reprezentând contravaloarea chiriilor aferente perioadei octombrie 2008- octombrie 2011, cu obligarea lor la plata in continuare la plata chiriilor in continuare până la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunta in cauza și, pe cale de consecinta, va respinge restul pretențiilor solicitate ca fiind neîntemeiate pâna la concurenta celor solicitate prin actiune.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, pârâtii căzând partial în pretenții, va admite in parte si cererea de obligarea a pârâtilor la plata cheltuililor de judecata și, drept urmare, va obliga pârâții C. C. și C. C. la plata sumei de 158 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru si timbru judiciar către reclamanta, respectiv va obliga pârâții P. I. și P. M. la plata sumei de 158 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de taxa de timbru si timbru judiciar către reclamanta, suma acordata proporțional cu pretențiile admise.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. Sfinții V. R., pe care o apreciază ca nelegală.
In motivare, recurenta susține ca între părți a operat tacita relocatiune si că, deși din anul 2008 s-a stabilit de către consiliul parohial majorarea cuantumului chiriei la suma de 200 lei de familie, începând din anul 2008 intimații nu au mai achitat chiria aferentă contractului de închiriere.
În drept se invocă dispoz art. 299 și urm. Cod proc. civ.
Solicită, în consecință, admiterea recursului.
Pârâtii P. M. și P. I. au formulat întimpinare, solicitând respingerea recursului, arătând pe fondul cauzei că . de aplicarea tacitei relocatiuni, dar aceasta a operat în condițiile din contractul inițial.
În recurs nu au fost administrate probe.
Prin rezolutie administrativa la inregistrarea dosarului tribunalul a stabilit in sarcina recurentei obligatia platii taxei judiciare de timbru de 367,5 lei si timbrul judiciar de 5 lei, recurenta fiind citată cu aceasta mentiune pentru termenul din data de 12.04.2013, fara a depune la dosar aceasta taxa, formulând cererea de ajutor public judiciar.
Prin încheierea de ședință din data de 06.06.2013 a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de recurenta P. Sfinții V. R., acesteia revenindu-i deci obligația achitării și depunerii la dosar a taxei judiciare de timbru.
La termenul din data de 06.09.2013 Tribunalul pus în discuție exceptia netimbrarii recursului, relativ la care retine urmatoarele:
Potrivit art. 2 alin 1 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile evaluabile în bani introduse la instanțele judecătorești se taxează cu 411 lei + 6% pentru ce depãșește 5.000 lei, dacă obiectul acțiunii se încadrează între 5.001 lei și 25.000 lei, iar potrivit disp. art. 11 din aceeasi lege, cererile pentru exercitarea cailor de atac a apelului si recursului se taxeaza cu 50 % din taxa datorata la suma contestata in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani.
In baza acestor norme de calcul a timbrajului, prin rezolutie la primirea cererii de recurs s-a calculat timbrajul datorat de recurenta in recurs, aceasta fiind citata cu mentiunea sa achite suma de 367,5 lei si timbrul judiciar de 5 lei.
Conform art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, dacă taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar nu au fost plătite în cuantumul legal, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea cererii.
Cum recurentei i s-a pus în vedere să depună dovada achitarii taxei judiciare de timbru, iar aceasta nu s-a conformat obligației, tribunalul urmează să admită excepția netimbrării cererii de recurs, invocate din oficiu și, în consecință, să anuleze cererea de recurs ca netimbrata.
În temeiul dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă, Tribunalul va obliga recurenta P. Sfinții V. R. la plata către intimatul P. I. la plata sumei de 1.498 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta P. Sfinții V. R. împotriva sentinței civile nr._/02.07.2012 pronunțată de Judecătoria Iași.
Obligă recurenta P. Sfinții V. R. la plata către intimatul P. I. la plata sumei de 1.498 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 06.09.2103, în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M. M.M. S.C. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
2 ex/16.09.2013
Jud. fond Z. I.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1742/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1756/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
