Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1598/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1598/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 34331/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 21 Iunie 2013
Președinte – M. M.
Judecător - C. M.
Judecător – M. D.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 1598
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta A. A. împotriva sentinței civile nr._/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, intimați C. O. I., intimat G. I., având ca obiect revendicare imobiliară .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde recurenta personal, lipsă fiind intimați.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a înaintat de către recurentă prin serviciul de registratură la data de 18.06.2013 chitanța nr._ din 14.06.2013 în cuantum de 263 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei.
Instanța constată cauza la primul termen de judecată, recursul declarat în termen, motivat, semnat, scutit de plata taxei de timbru, că este competentă material, general, teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Recurenta A. A. se legitimează cu carte de identitate CNP_.
Instanța constată că nu s-a formulat întâmpinare.
Interpelată fiind recurenta precizează că nu mai are alte probe de administrat, înțelege să se folosească de probele administrate la prima instanță.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici alte probe de administrat, instanța constată cererea de recurs în stare de judecată și acordă cuvântul.
Recurenta având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii în revendicare . Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar. Arată că dorește să rămână cu terenul.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/26.09.2012Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta C. O. I., domiciliată în Iași, ..6-A, jud.Iași, în contradictoriu cu pârâta A. A., domiciliată în comuna Valea L., ., jud.Iași.
Obligă pârâta să lase reclamantei, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 199 m.p. situată în ..Iași, ..cadastral 1104, delimitată prin punctele 9-8-7-6-35-36-57-58-59-9 în anexele D și E la raportul de expertiză tehnică judiciară, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, raport întocmit de domnul expert tehnic judiciar O. M. B..
Anulează, ca netimbrată, acțiunea formulată de reclamantul G. I., domiciliat în Iași, ..6-A, jud.Iași, în contradictoriu cu pârâta A. A., domiciliată în ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 369,50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă pârâta la plata către stat a sumei de 442,50 RON cu titlu de ajutor public judiciar acordat reclamantei sub forma reducerii la jumătate a cuantumului taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Constată că reclamanta mai are de achitat, către stat, suma de 73 RON cu titlu de ajutor public judiciar de care a beneficiat, sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru.
Obligă reclamanta la plata, în contul domnului expert tehnic judiciar O. M. B., a sumei de 945 RON cu titlu de onorariu de expert.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 21.10.2011, sub nr._, reclamanții C. O. I. și G. I. au chemat-o în judecată pe pârâta A. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea acesteia să le lase, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 300 m.p., situată în . L., jud.Iași, . cadastral 10, număr 1104, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se susține că reclamanta C. a cumpărat de la părinții săi, G. C. și G. D.-V., suprafața de teren de 1708 m.p., în satul Valea L., ., în prezent . momentul cumpărării s-a constatat, în urma efectuării de măsurători, că terenul avea 1412,69 m.p., iar, în urma discuțiilor avute cu vecinii, reclamanta a aflat că pârâta A. A. a mutat gardul și a ocupat o bucată de teren. Deși pârâta a mutat gardul la loc, atunci când reclamanta a început să construiască o casă a constatat că respectivul gard a revenit la loc. Se mai susține că nu se poate constata direct mutarea gardului, deoarece terenul este terasat și limita vecină cu pârâta nu este la vedere.
Reclamanții învederează instanței că, la data de 21.06.2011, reclamanta a înstrăinat fratelui său, reclamantul G. I., o suprafață de teren de 377 m.p., ocazie cu care terenul a fost din nou măsurat și s-a remarcat aceeași mutare a gardului, în interiorul proprietății lor de către pârâtă.
În drept, nu au fost invocate dispoziții legale.
În susținere, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, expertiză, interogatoriu și a probei testimoniale. Au fost atașate, în copii, următoarele înscrisuri: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.390/27.02.2003 de către BNP M. R.-M., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1528/21.06.2011 de BNPA T., contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 17.06.1993, titlul de proprietate nr._, emis la data de 04.03.1993 pe numele B. I.N. și o schiță de plan a terenului în suprafață de 1708 m.p.
Pârâta A. A., legal citată, a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 07.12.2011, în ședință publică. În apărare, pârâta a arătat că respectivul gard a fost făcut în jurul anilor 1980, pârâta fiind nevoită să-l repare de nenumărate ori din cauza terasării terenului. În urma discuțiilor avute cu autorul reclamanților, G. C., acesta a făcut un zid de beton, mai jos de gardul pârâtei cu aproximativ un metru, după ce acesta a construit o casă. se susține că alte discuții nu au mai fost cu părinții reclamanților, pârâta nemutând niciodată gardul.
În drept, nu au fost invocate dispoziții legale.
Pârâta a depus, în susținere, planșe fotografice.
Prin încheierea de ședință din data de 07.12.2011, instanța a stabilit valoarea minimă de circulație a terenului revendicat, respectiv 10.390,80 RON, în raport de care a fost stabilită o taxă judiciară de timbru de 734,45 RON, precum și un timbru judiciar aferent, de 5 RON.
Cererea reclamantei C. O. I. privind acordarea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru a fost respinsă prin încheierea de ședință din data de 15.02.2012.
La termenul de judecată din 01.02.2012, instanța a încuviințat, pentru reclamanți, audierea unui martor (C. D., ascultată la termenul din 19.09.2012), luarea unui interogatoriu pârâtei, administrarea probei cu înscrisuri și a celei constând în efectuarea unei expertize topografice, iar, pentru pârâtă, a admis cererea de ascultare a unui martor (B.-R. N., audiat la termenul din 14.03.2012) și administrarea probei cu înscrisuri.
Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul tehnic judiciar O. M. B. a fost depus la dosar la data de 17.05.2012, prin compartimentul registratură.
Față de concluziile acestei lucrări și de obiecțiunile formulate de părți, instanța a încuviințat realizarea unui supliment la raportul de expertiză, lucrarea aferentă fiind depusă la data de 18.09.2012.
Prin încheierea de ședință din data de 20.06.2012, instanța a admis excepția litispendenței și a dispus reunirea dosarului nr._ cu dosarul nr._ .
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 12.03.2012, sub nr.de dosar_, reclamanta C. O. I. a chemat-o judecată pe pârâta A. A., pentru a i se lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 300 m.p., din . L., jud.Iași, . cadastral 10, număr 1104, cu cheltuieli de judecată, pentru aceleași motive invocate și în dosarul nr._ .
În această pricină, reclamantei i-a fost admisă în parte cererea de acordare a ajutorului public judiciar în ceea ce privește timbrajul datorat, în sensul reducerii la jumătate a taxei de timbru și a timbrului judiciar și al eșalonării diferenței în 3 rate lunare egale, în cuantum de câte 147,50 RON.
Acțiunea reclamantei a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 368 RON și timbru judiciar de 2,50 RON.
În ședința publică din data de 20.06.2012, instanța a pus în discuție, din oficiu, excepția netimbrării cererii formulate de reclamantul G. I., excepție ce a fost admisă.
La data de 04.07.2012, instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă în ceea ce privește plata onorariului definitiv de expert, în cuantum de 945 RON.
Analizând probatoriul administrat, instanța constată că acțiunea reclamantei Cânipau O. I. este întemeiată în parte, pentru considerentele ce urmează:
În fapt, reclamanta C. O. I. este proprietara suprafeței de 1331 m.p., situată în ..Iași, teren dobândit prin cumpărare de la numiții G. C. și G. D.-V., conform contractului autentificat sub nr.390/27.02.2003, de BNP M. R.-M., rămasă în urma înstrăinării unei suprafețe de 377 m.p. către fratele său, reclamantul G. I., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1528/21.06.2011 de BNPA T. (filele 20-23). Se mai reține că autorii reclamanților au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 1708 m.p. de la martorul B.-R. N., în baza contractului încheiat la data de 17.06.1993 și autentificat sub nr._/1993 de notariatul de Stat Județean Iași (fila 26), precum și a titlului de proprietate nr._, emis la data de 04.03.1993 pe numele B. I.N. (fila 29).
Pe de altă parte, pârâta A. C.A. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren de 972 m.p., situat în intravilanul satului Valea L., în baza titlului de proprietate nr._, emis la data de 02.11.1992, pe numele său (fila 71).
Potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar O. M. B. (filele 59-75), coroborat cu răspunsul la suplimentul de expertiză, rezultă că pârâta A. A. ocupă, fără titlu, o suprafață de 199 m.p. teren proprietatea reclamantei C. O. I., situat în . L., jud.Iași, și delimitat prin punctele 9-8-7-6-35-36-57-58-59-9 în anexele D și E la raportul de expertiză tehnică judiciară. La reținerea temeiniciei acestei lucrări, instanța a avut în vedere și faptul că, în schița aferentă contractului de vânzare-cumpărare nr._/17.06.1993, parte integrantă din acesta (filele 25-26), forma terenului de 1708 m.p. este una dreptunghiulară, aspect confirmat și de anexele nr.1 la Partea I a Cărții Funciare nr._, corespunzătoare imobilului în discuție și aflate la filele 32 și 35 ale dosarului, în timp ce, la deplasarea la fața locului și efectuarea măsurătorilor corespunzătoare, expertul desemnat a identificat un teren cu o formă diferită, de trapez, și, în mod evident, cu o suprafață mai mică decât cea din actele de proprietate (conform anexelor C și F la raport).
Împrejurarea susținută de pârâtă și de martorul acesteia, B.-R. N. (fila 52), și anume producerea unor alunecări de teren care au determinat modificarea amplasamentului gardului ce desparte proprietatea sa de cea a reclamantei C. O. I., nu poate justifica o asemenea diferență de 199 m.p., ce nu putea fi creată exclusiv prin alunecări de teren, suprafață apreciată de expert ca făcând parte din proprietatea reclamantei, dar care nu se regăsește în posesia acesteia, ci în cea a părții adverse.
Mai mult, instanța are în vedere și declarația martorului propus de reclamantă, C. D., care avea cunoștință de unele discuții purtate între părinții reclamanților și pârâtă, în anii 1998, în sensul că cea din urmă ar fi intrat pe terenul vecinilor săi, pârâta promițând să-și retragă gardul. Chiar și în situația în care gardul ar fi fost edificat în anii 1980, fără a suferi vreo modificare până în prezent, pârâta nu este legitimată în a stăpâni, fără drept, o suprafață ce nu i se cuvine, din terenul proprietatea reclamantei.
În drept, instanța reține că acțiunea în revendicare, astfel cum este definită în literatura de specialitate, este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar sau a oricărei persoane care deține un bun fără drept, o acțiune reală deci, prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și pe cale de consecință să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului (potrivit art.563 din Noul Cod Civil, în vigoare la momentul învestirii instanței cu soluționarea prezentei cauze).
În lumina considerentelor de mai sus, dat faptul că reclamanta C. O. I. a probat atât dreptul său de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 199 m.p., cât și exercitarea posesiei de către pârâtă asupra acestui teren, fără a se putea justifica vreun titlu de către cea din urmă, instanța va admite în parte capătul principal de cerere și va obliga pârâta A. A. să lase reclamantei, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de teren de 199 m.p. situată în . L., jud.Iași, .(10), nr.cadastral 1104, delimitată prin punctele 9-8-7-6-35-36-57-58-59-9 în anexele D și E la raportul de expertiză tehnică judiciară, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, raport întocmit de domnul expert tehnic judiciar O. M. B.. Instanța mai observă că diferența de 101 m.p., din totalul de 300 m.p. pretinși de reclamantă, nu se află în stăpânirea pârâtei, motiv pentru care reclamanta urmează a face verificări în privința celorlalți vecini ai terenului său.
Referitor la acțiunea formulată de reclamantul G. I., dată fiind admiterea excepției netimbrării cererii sale, prin încheierea de ședință din data de 20.06.2012 (filele 100-101), instanța urmează a anula respectiva acțiune, ca netimbrată.
Având în vedere prevederile art.274 și 276 C.p.civ., față de căderea parțială în pretenții a pârâtei, instanța va dispune obligarea acesteia la plata, către reclamantă, a sumei de 369,50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Date fiind dispozițiile art.18 din O.U.G.nr.51/2008, privind ajutorul public judiciar în materie civilă, instanța urmează a obliga pârâta, ca parte ce a căzut în pretenții, la suportarea sumei de 442,50 RON cu titlu de ajutor public judiciar acordat reclamantei sub forma reducerii la jumătate a cuantumului taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în dosarul nr._ .
De asemenea, față de dispozițiile O.U.G.nr.51/2008, se va lua act de împrejurarea datorării către stat, de reclamantă, a sumei de 73 RON, cu titlu de ajutor public judiciar de care aceasta a beneficiat în prezenta cauză sub forma eșalonării plății taxei de timbru, urmând ca asigurarea plății acesteia sume să se realizeze prin intermediul organelor fiscale competente.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește plata onorariului de expert, în cuantum de 945 RON, către expertul tehnic judiciar O. M. B., care a efectuat expertiza topografică în prezenta cauză, instanța o va obliga pe reclamantă să plătească această sumă în contul domnului expert.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. C. A., arătând că deține terenul îngrădit de ea în temeiul titlului de proprietate, gardul fiind făcut din timpul CAP-ului, iar diferența de teren care este în plus este moștenire de la părinții săi.
Invocă recurenta și faptul că măsurătorile efectuate de expertul topo nu sunt corecte, fiind făcute de la balconul casei reclamantei.
Arată și faptul că pe terenul în litigiu recurenta a făcut o fosă septică, fiind acum nemulțumită că la acel moment reclamanții nu au avut nici o obiecție cu privire la teren, solicitând ca, în situația în care reclamanta va intra în posesia acestui teren să facă o altă fosă septică.
Solicită, în consecință, admiterea recursului.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
Situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, Judecătoria concluzionând în baza expertizei topografice realizate și a actelor administrate că pârâta recurentă ocupă din proprietatea reclamantei suprafața de 199 m.p. situată în . L., jud.Iași, .(10), nr.cadastral 1104, delimitată prin punctele 9-8-7-6-35-36-57-58-59-9 în anexele D și E la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de domnul expert tehnic judiciar O. M. B..
De altfel, expertul a identificat faptul că pârâta ocupă o suprafață totală de 1342 mp, față de suprafața de 972 mp deținută în baza titlului de proprietate nr._/02.11.1992 (f. 71 fond), pentru diferența deținută fără acte recurenta invocând că terenul este primit prin moștenire. Acesta a fost argumentul invocat și prin motivele de recurs, argument care nu poate fi reținut și va fi înlăturat câtă vreme pârâta recurentă nu a justificat cu înscrisuri sau în alt mod proprietatea asupra terenului deținut peste suprafața de 972 mp.
Cât privește motivul de recurs vizând faptul că proba cu expertiza topometrică nu este reală, măsurătorile nefiind corecte întrucât s-au efectuat de la balcon, Tribunalul îl apreciază, de asemenea, neîntemeiat și îl va înlătura, în fața primei instanțe cu prilejul discutării obiecțiunilor la expertiză pârâta, prezentă în ședința de judecată, neinvocând asemenea aspecte. Având în vedere faptul că, așa cum se reține de expert, ambele părți au fost prezente la efectuarea măsurătorilor în teren, iar în fața primei instanțe nu au fost invocate aceste chestiuni, Tribunalul apreciază că se impune respingerea acestei critici.
Ultima chestiune invocată prin declarația de recurs a vizat faptul că pe terenul în litigiu recurenta a făcut o fosă septică, reclamanții neavând nici o obiecție cu privire la teren, solicitând ca, în situația în care reclamanta va intra în posesia acestui teren să facă o altă fosă septică. Tribunalul observă cu privire la această solicitare faptul că este o cerere nouă formulată direct în calea de atac în condițiile în care la prima instanță pârâta nu a înțeles să formuleze o cerere reconvențională având ca obiect obligarea reclamantei ca, în ipoteza în care va intra în posesia acestui teren, să fie obligată să-i facă o altă fosă septică. Cum în calea de atac nu se pot face cereri noi întrucât se opun disp. art. 294 alin 1 Cod Procedură Civilă la care fac trimitere dispozițiile art. 316 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge și această critică ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 alin 1 cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de A. C. A. împotriva sent. civ. nr._/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o menține.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondat recursul declarat de A. C. A. împotriva sent. civ. nr._/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publica, azi 21.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M.M. C.M. M.D. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
2 ex/19.07.2013
Jud. fond R. I. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1596/2013. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1649/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
