Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1794/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1794/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 26053/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Decembrie 2014
Președinte - O. I.
Judecător - M. C.
Judecător - S. F.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1794/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurentul R. T. și pe intimații C. C., C. L. A. JUD. IAȘI, P. C. A. JUD IAȘI, PREȘEDINTE AL COMISIEI LOCALE DE FOND FUNCIAR A. și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută parțială t.p..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2014, pentru data de 09.12.214 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin sentința nr._/11.10.2013 Judecătoria Iași a dispus:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. C., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la SCA”N. Moșnegutu&O. C.”, din Iasi,..35,..2, judetul Iasi, în contradictoriu cu pârâții R. T.,domiciliat in loc.Dorobant, ., C. L. de Fond Funciar A. și C. Județeană de Fond Funciar Iași.
Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.4899 din 26.07.1995, emis pe numele R. I. T., pentru suprafața de 4000 mp situați în intravilanul satului Dorobanț, ., tarlaua 84 . punctele de contur 7,8,9,10,11,12,13,32,33,34,35,36,24,25,26,27,28,29,30,31,7 în planul de situație nr.1, anexă la raportul de expertiză S. G., care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului 4219 lei cheltuieli de judecată, din care 2480 lei reprezentând onorariu avocațial și 1739 lei onorariu expert.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub numărul_ reclamantul C. C. a chemat în judecată pârâții Rostas T., C. locală de fond funciar A., C. jud. Iași de fond funciar precum și P. comunei A., pentru ca în contradictoriu cu aceștia să se constate, prin hotărâre judecătorească, nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.4899/26.07.1995 emis pe numele Rostas I. T., pentru suprafața de 4000 mp identificat topo cadastral în T 84 . solicitat reclamantul obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a precizat reclamantul că are calitate de mostenitor al defunctului C. F., decedat in anul 1977.
Tatal sau a avut in proprietate suprafata de 3,68 ha in extravilanul satului, suprafata recunoscuta prin TP_ din 27.05.1993 emis pentru_ mp. In intravilanul satului, tatal sau a figurat cu 0.62 ha.
Prin cererea nr.1236/18.03.1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru 0.40 ha intrucat vanduse paratului Rostas I. T. suprafata de 1000 mp teren intravilan iar o parte din teren (cca 1000 mp) era ocupat, la acea data de apa lacului Dorobanti.
In mod gresit a fost emis pe numele paratului Rostas I. T. titlul de proprietate nr.4899/26.07.1995 pentru suprafata de 5000 mp, intrucat acesta nu a avut teren in intravilanul satului Dorobant si nu i se cuvenea o suprafata mai mare de 1000 mp pe care au convenit-o. Acest fapt i-a produs grave prejudicii intrucat ani de zile nu a avut posibilitatea de a folosi terenul ce i se cuvenea.
In drept, a invocat disp. art. III alin.1 lit. a) legea nr.18/1991, cu modificarile ulterioare.
La cerere a anexat reclamantul înscrisuri în copie (f.5-26).
Legal citat, paratul Rostas T. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii motivat, in esenta, de urmatoarele considerente: in anul 1982, prin inscris sub semnatura privata, reclamantul a vandut mamei sale, Rostas A., imobilul, casa de locuit situat in satul Dorobanti, .. Actul de vanzare-cumparare a fost inregistrat la Consiliul popular, mama sa a intrat in posesia imobilului si a deschis rol iar terenul din jurul case i-a fost atribuit ca lot in folosinta.
La data de 23.04.1991, arata paratul, a platit reclamantului suma de 40.000 lei pentru terenul de 5000 mp in jurul casei mamei sale si a incheiat cu acesta un act sub semnatura privata, urmand ca perfectarea actului de vanzare-cumparare in forma autentica sa se realizeze ulterior.
Ulterior, prin act autentic, reclamantul i-a vandut casa si terenul in suprafata de 1000 mp dar a refuzat sa dea valoare actului sub semnatura privata pentru suprafata de 4000 mp, pretinzand suma de 10.000 lei pentru acest imobil.
A formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru diferenta de 4000 mp, intrucat si-a dat seama ca reclamantul nu avea cum sa-i vanda aceasta suprafata de teren pentru ca acesta nu a apartinut niciodata autorilor sai si i-a fost eliberat titlul de proprietate contestat de catre reclamant prin actiunea de fata.
Alaturat intampinarii, a anexat inscrisuri, in copie.
F. de intampinarea paratului, reclamantul a formulat si depus la dosar raspuns scris.
La data de 12.02.2013, reclamantul a formulat precizari scrise prin care a aratat ca temeiul de drept al actiunii sale il constituie disp. art. III alin.1 lit. a) pct. ii) din legea nr.18/1991.
La data de 06.02.2013, OCPI Iasi a comunicat instantei documentatia ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.4899/26.07.1995.
La solicitarea instanței pârâtele C. locală de fond funciar A. si C. jud. Iași de fond funciar au înaintat la dosar documentația ce a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. 4899/26.07.1995 (f.97-110).
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisurile aflat la dosar, interogatoriile reclamantului respectiv al pârâtului Rostas T. si al paratei C. locală de fond funciar A., precum si expertiza topo, fiind depus la dosar raportul de expertiză întocmit de d-l. expert S. G..
Reclamantul si paratul Rostas T. au depus note de concluzii scrise.
Analizând întregul probatoriu administrat instanța constată următoarele:
Prin cererea formulata la data de 02.03.1991, f.101, paratul Rostas T. a solicitat 0.50 ha teren arabil, din cadrul CAP Dorobant, in baza legii fondului funciar.
La data de 26.07.1995, se elibereaza pe numele acestuia, titlul de proprietate nr.4899, f.150 dosar pentru suprafata totala de 5000 mp in intravilanul satului Dorobant, ., dobandita prin „reconstituire”, din care 4501 mp teren situat in T 84, p 671 si 499 mp teren situat in T 84, p 672/1.
Rostas T. nu figureaza inregistrat in registrele agricole ale comunei A. anterioare anului 1962, astfel cum reiese din Anexa la hotararea de validare a dreptului de proprietate nr.1/1991, f.102 dosar si din raspunsul paratei C. locală de fond funciar A. la intrebarea nr.6 la interogatoriu, f.145 verso dosar. Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate paratului Rostas T. s-a facut, pentru suprafata de 1000 mp, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.6952/29.05.1991, f.149 dosar iar pentru suprafata de 4000 mp, in baza actului sub semnatura privata denumit „chitanta”, pe care acesta l-a incheiat cu reclamantul la data de 23.04.1991.
Instanta retine ca paratul Rostas T. nu avea posibilitatea sa beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4000 mp in temeiul legii nr.18/1991, intrucat nu a fost deposedat in nici un fel de acest teren iar actul sub semnatura privata invocat de catre parat nu a transmis in patrimoniul sau un drept de proprietate asupra imobilului ci doar un drept de creanta care nu poate constitui fundamentul dreptului sau la reconstituire.
Paratul a contestat dreptul reclamantului cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4000 mp, invocand, pe de o parte, imprejurarea ca acest teren nu ar fi apartinut niciodata autorilor reclamantului iar, pe de alta parte, faptul ca reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru intreaga suprafata de teren pe care era indreptatit sa o primeasca. Instanta va inlatura aceasta aparare a paratului pentru considerentele ce succed:
Conform registrului agricol din perioada: 1959-1963, f.147 dosar, proprietatea autorului reclamantului, C. F., se compunea din suprafata totala de 3.58 ha, din care: in tarlaua intovarasirii – 2.50 ha – arabil; in valea Jidanului – 0.56 ha – arabil; in vatra satului – 0.34 ha – arabil; in vatra satului – 0.18 ha arabil si curti si cladiri – 0.10 ha – curti. Astfel, in vatra satului acesta detinea suprafata totala de 0.62 ha teren.
In subsolul rolului agricol exista mentiunea potrivit careia 0.64 ha – arabil trecut la C. I. Gh. cu care s-a trecut in G.A.C.
Prin titlul de proprietate nr._ din 27.05.1993, f.186-187, eliberat pe numele mostenitorilor lui C. F., li se reconstituie acestora dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata totala de 3,090 ha amplasata exclusiv in extravilan, care include si suprafata de 0.64 ha prevazuta in mentiunea de pe rolul agricol al lui C. F. ca trece la C. G., astfel cum a constatat expertul topo S. G. in expertiza efectuata in cauza.
Instanta retine, din probatoriul administrat in cauza, ca reclamantului nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 4000 mp (0.62 conform registrului agricol al autorului sau) situata in intravilan, pentru care acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, in calitate de mostenitor al lui C. F. prin cererea nr.1236/18.03.1991, f.75 dosar, aceasta suprafata de teren nefiind inclusa nici in titlul de proprietate eliberat pe numele Cuvulic C., f.181, potrivit concluziilor expertului topo. Mai mult, instanta retine, potrivit concluziilor expertului topo, ca suprafata de 4000 mp teren, mentionata in actul sub semnatura privata denumit „Chitanta” este inclusa in titlul de proprietate emis pe numele Rostas T..
De altfel, nesolutionarea cererii nr.1236/18.03.1991, prin care reclamantul solicita reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafata de 0.40 ha situat in vatra satului Dorobant, este constatata, cu putere de lucru judecat si prin sentinta civila nr.4800/29.02.2012, pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr._/245/2011, definitiva si irevocabila, prin care instanta a obligat parata C. locala de fond funciar A. sa faca propuneri de solutionare a cererii reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate.
În contextul situației de fapt reținute anterior și având în vedere întregul probatoriu administrat instanța retine că titlul de proprietate nr. 4899/06.07.1995 emis pe numele paratului Rostas I. T. este lovit partial de nulitate absoluta, respectiv pentru suprafata de 4000 mp teren situat in intravilanul satului Dorobant, . a fost identificata aceasta suprafata de catre expertul S. G. in anexa 1 la raportul de expertiza, paratul nefiind indreptatit la reconstituire iar reclamantul justifica pe deplin interesul legitim in cererea de constatare a nulitatii partiale a titlului de proprietate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul R. Teodor solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
A arătat că reclamantul nu justifică nici un interes în promovarea cererii de constatare a nulității titlului de proprietate al reclamantului deoarece la data învestirii instanței nu mai era îndreptățit să primească nici o suprafață de pe urma defunctului C. F., sens în care prin raportul de expertiză s-a menționat aplicarea unui coeficient de reducere de 0,16 %.
În mod greșit s-a reținut că prin sentința nr.4800/29.02.2012 s-ar fi recunoscut reclamantului dreptul la reconstituirea unei suprafețe de 0,4 ha cât timp prin sentință s-a constatat numai că reclamantul a formulat o cerere nesoluționată și a fost obligată comisia de fond funciar la soluționare. Cererea putea fi soluționată prin respingere sau prin reconstituire a dreptului de proprietate pe un alt amplasament și în nici un caz nu plasează vreun drept de proprietate asupra terenului pârâtului. Mai reține instanța că pârâtul nu figurează în evidențele agricole de dinainte de 1962 dar acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate în baza art.19 din Legea nr.18/1991 fiind încris în anexa 2 b. Reclamantul nu mai poate pretinde vreun drept asupra terenului vândut pârâtului, chiar dacă vânzarea s-a făcut cu act sub semnătură privată și ulterior nu s-a mai întocmit un act autentic valabil. Instanța ar fi trebuit să cerceteze modul de executarea a sentinței nr.4800/29.02.2012 și se putea pronunța cu privire la nulitatea titlului pârâtului numai dacă reclamantului i s-ar fi reconstituit dreptul pe același amplasament.
În drept art. 304 pct.7,8,9, 304 ind.1 C.proc.civ.
Intimatul reclamant C. C. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului. Intimatul a arătat că este în drept să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul din intravilan proprietatea tatălui său C. F., în suprafață de 4000 mp, rămas neînstrăinat prin act autentic de vânzare-cumpărare. Reclamantul a negat că ar fi înstrăinat această suprafață pârâtului prin înscris sub semnătură privată și oricum, potrivit art. III pct.1 lit.ii din Legea nr.18/1991, pârâtul nu putea dobândi suprafața de 5000 înscrisă în titlul de proprietate contestat în baza art.19 din Legea nr.18/1991 cât timp este vorba despre vechiul amplasament al proprietății autorului reclamantului cu privire la care acesta formulase cererea de reconstituire nr.1236/18.03.1991 iar C. Județeană a validat propunerea comisiei prin hotărârea nr.1/1991.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând lucrările cauzei, Tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a formulat o cerere având ca obiect constatarea nulității a Titlului de proprietate nr.4899/26.07.1995 emis pe numele pârâtului în privința suprafeței de 4000 mp din tarlaua 84 .> Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr.169/1997 nulitatea unui titlu de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de orice alte persoane care justifică un interes legitim. Interesul legitim este dat de existența unui prejudiciu pentru respectivele persoane prin actul de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate și corelativ de folosul obținut prin constatarea nulității lui.
În speță reclamantul a susținut că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4000 mp, reprezentând vechi amplasament în vatra satului al proprietății tatălui său C. F., și că în mod eronat pentru această suprafață a fost emis titlul de proprietate contestat pe numele pârâtului.
Tribunalul reține că prin sentința nr.4800/29.02.2012 s-a reținut cu putere de lucru judecat omisiunea Comisiei Locale de Fond Funciar A.- CLFF de a soluționa cererea reclamantului nr.1236/18.03.1991, inclusiv irelevanța reconstituirii la crt.58 din hotărârea nr.1/1991 unei suprafețe de 0,4 ha pentru C. F. astfel cum rezultă din coroborarea considerentelor sentinței cu adresa CJFF 2003, 2051/25.09.2012 (-f. 82 dosar de primă instanță) și această pârâtă a fost obligată să facă propunere de soluționare și să o înainteze împreună cu documentația aferentă la CJFF. Ulterior, urmare a demersurilor reclamantului, a fost întocmit de către CLFF procesul verbal cu caracter propunere nr.3967/02.08.2012 prin care s-a propus CJFF reconstituirea unei suprafețe de 0,4 ha însă sub rezerva acceptării unui alt amplasament în condițiile în care pe amplasamentul autorului C. F. a fost emis titlul de proprietate nr.4899/1995 pe numele pârâtului, oricum nu există până în prezent o hotărâre a CJFF raportat la această propunere, în sensul validării sau invalidării ei iar adresa CJFF 2003, 2051/25.09.2012 invocă în mod nejustificat hotărârea nr.1/1991. În condițiile în care reclamantul a efectuat toate demersurile legale rezonabile pentru soluționarea cererii sale, lipsa unei asemenea hotărâri datorată pasivității autorităților competente după aproximativ 23 de luni de la pronunțarea unei sentințe definitive nu poate reprezenta un motiv pertinent și suficient pentru a conchide în sensul inexistenței un interes legitim, născut și actual de a solicita constatarea titlului de proprietate emis pe numele pârâtului ci impune ca Tribunalul să facă el însuși verificările aferente.
În acest sens și raportat la motivul de recurs potrivit căruia reclamantul nu mai este îndreptățit la reconstituirea nici unei suprafețe de teren de pe urma defunctului său tată C. F., Tribunalul reține că acesta a figurat în rolul agricol cu suprafața totală de 3, 68 ha (f. 12 dosar de primă instanță) din care 3, 06 ha extravilan ( 2,5 ha agricol, 0,56 ha în Valea Jidanului) și 0,62 ha intravilan ( 0,34 +0.18 egal 0,52 ha în vatra satului și 0,1 ha curți construcții). Același rol agricol menționează că suprafața de 0.64 arabil s-a trecut la C. G..
Cu cererea nr. 898/13.03.1991 –f. 68 s-a solicitat de către C. C. reconstituirea terenului de 3,68 ha care este moștenire de la părinții ei ( din care 0,25 ha arabil, 0,56 ha arabil în Valea Jidanului, 0,18 ha și 0,34 ha arabil în vatra satului, 0,1 curți clădiri). În cerere se menționează că petenta Cuvulic C. este fiica lui D. A. și totodată că la moștenire sunt cinci frați ( C. C., C. C. reclamantul din prezenta cauză, C. I., C. V. și C. M.). Pe numele C. C., C. C. reclamantul din prezenta cauză, C. I., C. V. și C. M. a fost emis Titlul de proprietate nr._/27.05.1993 pentru reconstituirea unei suprafețe de 3,09 ha în extravilanul comunei Golăiești. Reclamantul a precizat la fila 66 că acest titlu a fost emis după același autor C. F. iar includerea petentei C. C. ( care nu îi era fiică și moștenitoare, formularea din cererea 898/13.03.1991 fiind sub acest aspect incorectă ) se explică prin faptul că a fost avută în vedere și suprafața de 0,64 ha trecută la C. G. potrivit rolului agricol pentru C. F., această ultimă susținere fiind confirmată de răspunsul expertului la obiectivul nr.8.
Potrivit adresei nr. 6446/05.12.2011 a pârâtei CLFF, pe raza comunei A. s-a stabilit un coeficient de reducere de 16%. Este adevărat că acest coeficient a fost stabilit, potrivit art. 13 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, numai pentru suprafețele din extravilan însă, reține Tribunalul raportat și la răspunsul expertului la obiectivul nr.8, este evident că emiterea titlului de proprietate nr._/27.05.1993 pentru 3, 09 ha este urmare a aplicării coeficientului menționat asupra întregii suprafețe de 3,68 ha ( 3,68 ha *84% egal 3,09 ha iar aplicarea coeficientului numai asupra suprafeței de 3,06 din extravilan ar fi impus reconstituirea numai pentru 2,57 ha). Totodată potrivit răspunsului expertului la obiectivele nr.6 și 7, nu există un rol agricol pentru C. G., în baza căruia să se fi emis vreun titlu de proprietate în considerarea suprafețelor înscrise pentru C. F., iar suprafețele înscrise în Titlul de proprietate nr.5777/23.05.2003 pe numele C. C. nu fac parte din fosta proprietate C. F..
În aceste condiții Tribunalul reține că prin emiterea Titlului de proprietate nr._/27.05.1993 pârâtele CLFF și CJFF au înțeles să reconstituie în întregime dreptul de proprietate de pe urma defunctului C. F., cu aplicarea ( cu precizările de mai sus) a coeficientului de reducere prevăzut de art. 13 alin.3 din Legea nr. 18/1991 la acea dată. Acest coeficient a subzistat până la data emiterii Titlului de proprietate nr. 4899/26.07.1995 pe numele pârâtului, contestat în prezenta cauză, fiind înlăturat prin Legea nr. 169/1997 (când prin modificarea adusă articolului 9 din Legea nr.18/1991 s-a creat posibilitatea pentru persoanele cãrora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de pana la 10 ha de familie și cãrora li s-a aplicat cota de reducere potrivit art. 13 alin. (3) din lege pot de a cerere pentru suprafețele de teren care au constituit aceasta cota). Reclamantul a acceptat amplasamentul extravilan pentru suprafața de 3,09 ha, nu a înțeles să formuleze nici o contestație până la momentul emiterii titlului de proprietate pe numele pârâtului iar titlul de proprietate nr._/27.05.1993 nu a fost nici măcar în parte anulat. Dacă nu ar fi survenit înlăturarea coeficientului de reducere, s-ar fi putut reține în mod net că, în aceste condiții, Titlului de proprietate nr._/27.05.1993 este prezumat a satisface în întregime dreptul reclamantului iar reclamantul tinde practic la o dublă reconstituire. Însă chiar față de înlăturarea coeficientului de reducere raportat la o cerere a reclamantului rămasă nesoluționată din 1991, Tribunalul reține că reclamantul nu a înțeles să se prevaleze ca și cauză a acțiunii sale de această modificare legislativă (în condițiile în care Legea nr.169/1997 impune totuși o cerere expresă referitoare la diferența rezultând din înlăturarea coeficientului de reducere), nu a formulat nici un fel de apărări referitoare la aplicarea inițială a coeficientului de reducere și la acest motiv de recurs. În aceste condiții reclamantul nu justifică un interes legitim, născut și actual în cererea de constatare a nulității titlului de proprietate emis pe numele pârâtului, încât în baza art. 304 ind.1 și 312 alin.2 C.proc.civ Tribunalul va admite recursul și va respinge cererea ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererea de recurs formulată de pârâtul R. T. împotriva sentinței civile nr._/11.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași pe care o modifică în tot și în consecință:
Respinge ca fiind lipsită de interes cererea reclamantului C. C. formulată în contradictoriu cu pârâții R. T., C. L. A. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, P. C. A. și C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.
Obligă reclamantul C. C. să plătească pârâtului R. T. suma de 2300 lei cheltuieli de judecată efectuate în primă instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în sedință publică azi, 16.12.2014.
Președinte, O. I. | Judecător, M. C. | Judecător, S. F. |
Grefier, O. S. |
OII 10.04.2015 2 EX
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1572/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1803/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
