Anulare act. Sentința nr. 1307/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1307/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 12193/99/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Aprilie 2014
Președinte - M. M.
Asistent judiciar - A. B.
Asistent judiciar – A. T.
Grefier - L. G. O.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1307/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant I. I. E. și pe pârât P. ORAȘULUI P. ILOAIEI, având ca obiect anulare act .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta, av. Miton C. pentru pârât.
Procedura este viciată cu reclamanta nefiind făcută nici o mențiune de către factorul poștal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța reține că se acoperă viciul de procedură cu reclamanta prin prezența acesteia.
Instanța aduce la cunoștință reclamantei că la termenul anterior apărătorul pârâtei a depus originalul actului adițional nr._/19.08.2011 unde la mențiunea „ durata contractului” este indicată perioada 01.09.2011 – 31.12.2012 iar în actul adițional depus de aceasta aflat la fila 8 dosar este menționat 01.09.2011 – 31.12.2012 și în paranteză 2012 fiind ștampilat și semnat de d-na I. M. de la Biroul de Resurse Umane.
Față de această situație, la termenul anterior, d-na av. Miton a susținut că actul depus de reclamantă este fals prin acea adăugare.
Reclamanta identificată cu carte de identitate având CNP_ arată că d-na I. a schimbat data și a semnat în actul ce i-a fost comunicat și probabil, din lipsă de timp a omis să mai facă această modificare și în dosarul de personal. Precizează că înțelege să se folosească în continuare de actul depus la fila 39 dosar.
În ce privește diferența dintre actul original depus de pârât la termenul anterior și actul depus la fila 39 dosar, arată că la sesizarea erorii privind momentul încetării contractului, a rugat-o la I. M. – responsabil Resurse Umane să rectifice greșeala, aceasta procedând în consecință numai în ce privește exemplarul său nu și în cel rămas la pârâtă fiind vorba despre o omisiune.
Având în vedere precizările reclamantei, av. Miton, solicită încheierea unui proces verbal cu privire la situația arătată, trimiterea dosarului la parchet pentru cercetarea infracțiunii de fals și suspendarea cauzei. Mai arată că este foarte ușor ca reclamanta să invoce aceste aspecte dar, din actele dosarului rezultă că lucrurile nu stau așa, trebuie să se aibă în vedere că pot interveni anumite urmări nefiind vorba despre o greșeală .
Reclamanta arată că este și o dispoziție a primarului de prelungire a contractului de muncă și nu se poate spune că este vorba despre un fals ci despre o eroare materială. Cu privire la solicitarea apărătorului pârâtei arată că nu se opune.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la cererea de suspendare a cauzei și înaintare la P. pentru cercetări și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta solicită admitere acțiunii așa cum a fost formulată, anularea dispoziției emisă de pârât având în vedere că a fost desfăcut abuziv contractul de muncă.
Av. Miton pentru pârât arată că nu se pot pune concluzii pe fond raportat la faptul că reclamanta a fost de acord cu suspendarea dosarului și trimiterea acestuia la P. pentru cercetări.
În ce privește fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca nefondată și a se constata că a încetat de drept contractul de muncă prin ajungere la termen.
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de muncă de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ contestatoarea I. I. E. a chemat în judecată intimatul P. orașului P. Iloaiei, jud. Iași formulând contestație împotriva Dispoziției de desfacere a contractului de muncă emisă de intimat sub nr.1139/28.09.2012. Solicită anularea acestei dispoziții, reîncadrarea pe funcția avută și obligarea unității la plata de despăgubiri calculate de la data de emiterii și până la data reintegrării.
În motivarea contestației, arată că a desfășurat activitate la Primăria Orașului P. Iloaiei, jud. Iași începând cu data de 27.06.2011, în calitate de consilier juridic în baza contractului individual de muncă nr. 7747/27.06.2011 până la data de 30.09.2012, când i s-a înmânat dispoziția de desfacere a contractului de muncă motivat de ajungerea la termen.
Consideră contestatoarea că potrivit documentelor de la dosarul său de personal contractul său individual de muncă a fost prelungit până la data de 31.12.2012. Mai arată contestatoarea că a făcut demersuri pentru rezolvarea amiabilă a situației sale, dar nu a primit un răspuns favorabil.
În drept întemeiază contestația pe dispozițiile art. 266 și următoarele din Codul muncii și depune act identitate, Dispoziția nr.1139/28.09.2012 emisă de intimat, Dispoziția nr. 1114/2012, nr. 1825/21.12.2011, actul adițional nr._/19.08.2011, adresa răspuns nr._/09.11.2012. A mai depus acte în dovedirea situației conflictuale cu intimatul.
Legal citat, intimatul a depus Întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației motivat de legala emitere a Dispoziției nr.1139/28.09.2012. Consideră că actul adițional prezentat de contestatoare ca dovedind prelungirea contractului său individual de muncă este neconform cu realitatea, prezentând modificări care au fost operate și pe exemplarul original rămas la instituție. În dovedire depun actul adițional nr._/19.08.2011.
Instanța a solicitat prezentarea actului adițional nr._/19.08.2011 în original, care se află depus de contestatoare la fila 39 dosar.
Reprezentantul intimatului a adus originalul actului adițional nr._/19.08.2011 deținut de instituție, precum și contractul individual de muncă al contestatoarei ( fila 52 dosar).
Invocând faptul că există diferențe între cele două exemplare originale ale actului adițional nr._/19.08.2011, reprezentantul intimatului a arătat la termenul din 02.04.2014 că se înscrie în fals, arătând autorul falsului în persoana contestatoarei.
La termenul din 30.04.2014 instanța a rămas în pronunțare cu privire la cererea de suspendare a cauzei și înaintare la P. pentru cercetări și pe fond.
Cu privire la cererea de suspendare a cauzei și înaintare la P. pentru cercetări, instanța va dispune în sensul înlăturării din ansamblul probator a exemplarului modificărilor actului adițional nr._/19.08.2011. Se va dispune în acest sens motivat de faptul că modificarea datei finale a perioadei pentru care s-a încheiat contract de muncă între părți, 31.12.2011, modificat prin suprascriere în 31.12.2012 este contrasemnată doar de specialistul în resurse umane și nu de angajator, intimatul din prezenta cauză, pe originalul prezentat de contestatoare; și pe exemplarul intimatului, modificarea nu este contrasemnată. Prin urmare, această modificare și consecințele decurgând din aceasta nu pot fi opuse angajatorului, intimat în prezenta cauză, deoarece orice modificare a unui act juridic nu poate fi făcută decât în baza unui act cu aceeași formă juridică, potrivit principiului simetriei actelor juridice. Pe cale de consecință, văzând faptul că modificările denunțate ca atrăgând falsificarea actului adițional nr._/19.08.2011 pot fi înlăturate din ansamblul probator fără a fi necesară intervenția instanței penale, având în vedere și necesitatea soluționării cu celeritate a cauzei, instanța va dispune, în aplicarea prevederilor art. 182 alin.2 C.pr.civ. respingerea cererii de suspendare a cauzei și de sesizare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
Având în vedere actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Contestatoarea a fost angajată la intimat prin contractul individual de muncă nr. 7747/27.06.2011 (fila 52) pe perioadă determinată (2 luni) între datele 01.07.2011 – 01.09.2011. Ulterior, s-a convenit prelungirea acestui contract ulterior datei de 01.09.2011, în acest sens fiind întocmit actul adițional nr._/19.08.2011, din care instanța nu poate reține data finală a perioadei de prelungire, date fiind modificările efectuate prin suprascriere, neînsușite de intimat. Însă, desfășurarea în continuare a raporturilor de muncă dintre părți nu poate fi negată, devreme ce în decembrie 2011 contestatoarea era încă în raporturi de muncă cu intimatul, care a dispus prin Dispoziția nr. 1825/21.12.2011 (fila 7 dosar) prelungirea contractului cu o perioadă de (încă) 12 luni de zile. Intimatul a încercat să susțină ideea că această dispoziție s-ar aplica retroactiv și că cele 12 luni ar fi perioada 01.09.2011 – 01.09.2012. Instanța nu poate reține această susținere ca adevărată deoarece ar însemna ca intimatul, în fapt, să invoce că în perioada 01.09.2011 – 21.12.2011 contestatoarea ar fi activat (și ar fi fost salarizată) fără întocmirea scrisă a actului referitor la raporturile de muncă. Pe lângă faptul că intimatul își invocă propria culpă, raportat la caracterul de instituție publică bugetară al intimatului, instanța va înlătura această apărare a intimatului, reținând faptul că în perioada 01.09.2011 – 31.12.2011 raporturile de muncă dintre părți s-au desfășurat efectiv și în decembrie 2011 contestatoarea a făcut cerere de prelungire cu încă un an a contractului său de muncă, cerere menționată în preambulul Dispoziției nr. 1825/21.12.2011 (fila 7 dosar), cererea aprobată, devreme ce în septembrie 2012 contestatoarea era încă angajata intimatului.
Pentru aceste considerente, se va reține în cauză că data până la care s-a dispus prelungirea contractului individual de muncă al contestatoarei prin Dispoziției nr. 1825/21.12.2011 este 31.12.2012. Pe cale de consecință, constatarea încetării de drept a acestui contract realizată prin Dispoziția nr.1139/28.09.2012 emisă de intimat s-a făcut anterior ajungerii la termen, motiv pentru care se va dispune anularea acestei dispoziții. Însă, această anulare nu poate atrage reintegrarea contestatoarei, devreme ce la data de 31.12.2012 a încetat de drept acest contract, astfel că instanța trebuie să dea eficiență dispozițiilor art. 56 alin.1 lit. i C. muncii, reținând încetarea acestui contract. În aplicarea prevederilor art. 80 alin.1 C. muncii se va dispune obligarea intimatului să plătească contestatoarei o despăgubire egală cu drepturile salariale, majorate, actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, calculată de la data de 30.09.2012 și până la data de 31.12.2012.
Pentru aceste motive
În numele legii
Hotărăște:
Respinge cererea de suspendare a cauzei și de sesizare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
Admite în parte contestația formulată de contestatoarea I. I. E., domiciliată în mun. Iași, ., ..2, . în contradictoriu cu intimatul P. orașului P. Iloaiei, jud. Iași.
Anulează Dispoziția nr.1139/28.09.2012 emisă de intimat.
Obligă intimatul să plătească contestatoarei o despăgubire egală cu drepturile salariale, majorate, actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, calculată de la data de 30.09.2012 și până la data de 31.12.2012.
Respinge cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la reintegrarea sa.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2014.
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
M.M. B.A. T.A. O.L.G
Red./tehnored. B.A.
4 ex./ 25.08.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 654/2014. Tribunalul IAŞI | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
