Fond funciar. Decizia nr. 1330/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1330/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 12604/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Octombrie 2014
PREȘEDINTE – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – D. C.
JUDECĂTOR – D. I.
GREFIER – G. N.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1330/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de O. De C. Și Publicitate Imobiliară Iași împotriva sentinței civile nr. 2200 din 13.02.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimații B. F., C. L. De Fond Funciar A Comunei C., C. Județeană De Fond Funciar Iași, T. N. N., S. N. D., T. N. E., V. N. A., T. N. F., având ca obiect fond funciar modificare T.P..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 02 octombrie 2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 09 octombrie 2014 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
F. de cererea reclamantului B. F. formulata in contradictoriu cu parații C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI C., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI, T. N. N., S. N. D., T. N. E., V. N. A. și T. N. F., având ca obiect ,,fond funciar modificare T.P.˝.
In susținerea cererii sale reclamantul arata ca în mod greșit s-au notat în aceste titluri numărul de tarlale și parcele, în sensul că în loc de tarlaua 46 . este, au fost înscrise tarlaua 9 . de proprietate nr._) și tarlaua 9 . de proprietate nr._).
Reclamantul precizează că a descoperit această greșeală, strecurată în titlurile de proprietate datorită faptului că în anul 2012, în urma demersurilor făcute pentru intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3795 mp, a aflat că în titlurile de proprietate s-a strecurat greșeala sus menționată.
Reclamantul arată că este proprietarul terenului în suprafață de 3795 mp, ca urmare a sentinței judecătorești nr._ din 15.11.2007 dată de Judecătoria Iași prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1240 a Tribunalului Iași, hotărâre prin care s-a atribuit defunctei P. V. lotul 3 conform expertizei efectuate în dosar și agreată de instanța de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2200 din 13.02.2014 Judecătoria Iași a admis exceptia lipsei competentei generale a instanței.
A declinat solutionarea cererii formulate de reclamantul B. F. in contradictoriu cu paratii C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI C., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAȘI, T. N. N., S. N. D., T. N. E., V. N. A. și T. N. F. in favoarea O.C.P. I IASI .
A reținut instanța de fond următoarele considerente:
F. de obiectul cererii instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei competentei generale a instantei, exceptie pe care o va admite pentru urmatoarele considerente
Prin dispozițiile Hotararii 202 17.05.2013 s-a stabilit in sarcina OCPI ca atributiei modificarea si / corectarea titlurilor de proprietate
Luând act ca reclamantul solicita rectificarea titlului de proprietate prin aplicarea disp. art. 1 si 5 din Hotararea 202 /2013 coroborat cu disp . art 132 alin. 1 si 4 si art. 130 alin 1 instanta va admite exceptia.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară Iași (în continuare OCPI Iași), cu următoarele critici:
Susține că in mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei competenței generale a instanței și că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material . Invocă disp. art. 58 teza a II-a din Legea fondului funciar nr. 18/1991 in raport de care susține că procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției naționale de cadastru și publicitate imobiliară. Hotărârea Comisiei Județene Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 202 din 17.05.2013 nu a produs efecte juridice pentru că, la scurt timp după emiterea acesteia C. Județeană a emis o nouă hotărâre, nr. 342 /15.07.2013, care conține dispoziții diferite de cele ale hotărârii anterioare. In lipsa unui răspuns clarificator din partea comisiei județene asupra procedurii de rectificare a titlurilor de proprietate, recurenta nu a soluționat nicio cerere de rectificare a titlurilor de proprietate . În prezent OCPI Iași soluționează pe cale administrativă numai cererile privind îndreptarea erorilor materiale înscrise in titlurile de proprietate dacă, în urma verificărilor se constată că acestea sunt datorate transcrierii eronate pe titlul de proprietate-parte detașabilă și parte nedetașabilă – a unora dintre informațiile de pe fișa suprafețelor primite în proprietate, procesul verbal de punere in posesie și erorile de scriere a numelui, prenumelui și inițialei tatălui, titularului sau defunctului, menționarea greșită a codurilor numerice personale ale titularilor, erori cu privire la inversarea moștenitorilor cu defunctul.
In consecință, având in vedere și faptul că până la data prezentei nu a fost aprobată procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate prin ordin cu caracter normativ al directorului general al agenției Naționale de cadastru și publicitate Imobiliară, prevăzut de art. 59 indice 1 alin 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, apreciază recurenta că în mod greșit instanța a admis excepția lipsei competenței generale a acesteia, instanța fiind competentă să soluționeze cererile de rectificare titlu de proprietate potrivit disp. art. 58 teza a II a din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Al doilea motiv de recurs privește faptul că, deși instanța a invocat dispozițiile art. 132 alin 4 din Noul Cod de procedură civilă potrivit cărora, dacă instanța se declară necompetentă și respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională sau ca nefiind de competența instanțelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară, in cauză a pronunțat o hotărâre care poartă mențiunea „fără cale de atac”.
Greșit a invocat instanța dispozițiile art. 5 din HCJFF nr. 202/17.05._ care privesc rectificarea titlurilor de proprietate in cazul eroilor legate de suprafețele parcelelor spre deosebire de solicitarea reclamantului de a modifica amplasamentul unor suprafețe, respectiv nr. ..
A invocat prin întâmpinarea depusă la instanța de fond și lipsa calității procesuale pasive de care instanța nu a ținut cont. Având in vedere că rectificarea nu putea fi realizată pe cale administrativă, a adus la cunoștința instanței și posibilitatea efectuării unei expertize tehnice judiciare pentru identificarea corectă a amplasamentului terenului care face obiectul cauzei.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței, cu judecata in lipsă.
Nu a fost formulată întâmpinare.
Examinând recursul Tribunalul il constată fondat in limitele și pentru considerentele ce urmează.
Recurenta critică in esență admiterea excepției de necompetență generală a instanței susținând, între altele și faptul că activitatea sa este eminamente administrativă.
Tribunalul reține cu prioritate ca fiind întemeiată susținerea potrivit căreia activitatea OCPI este exclusiv administrativă prin raportare la actele normative care reglementează activitatea sa (in special Legea 7/1996 și H.G. 1288/2012), prin urmare nu are atribuții jurisdicționale. In consecință OCPI nu poate fi destinatarul unei măsuri de declinare a competenței, câtă vreme o atare măsură presupune apartenența la un sistem de organisme cu atribuții jurisdicționale.
Din această perspectivă măsura instanței de fond de declinare a competenței către OCPI este greșită, deși concluzia potrivit căreia instanța este necompetentă general este corectă. Pentru acest motiv soluția dispusă de instanța de fond de reținere a necompetenței generale a instanței atrage consecința prevăzută de art. 132 alin 4 Cod pr.civilă, întrucât, stabilind că instanța este necompetentă general iar cererea este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională, se impunea ca aceasta să fie respinsă ca inadmisibilă. In acest caz hotărârea este supusă recursului la instanța superioară și nu este lipsită de cale de atac, așa cum greșit s-a consemnat in dispozitivul sentinței.
Prin urmare tribunalul stabilește ca întemeiate criticile recurentei potrivit cărora in mod greșit instanța de fond a stabilit lipsa căii de atac, constată recursul declarat ca admisibil prin raportare la dispozițiile art. 132 alin 4 Cod pr.civilă, precum și cele privind specificul activității sale, administrative, care exclude măsura declinării de competență.
Nu sunt fondate criticile recurentului conform cărora excepția de necompetență a fost greșit reținută de instanță.
Având in vedere textul art. 591 din Legea 18/1991 rectificarea erorilor materiale datorate erorilor de scriere sunt de competența Oficiului de C. și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
Corectarea altor erori decât a celor de scriere sunt de competența instanței de judecată, in absența unei reglementări speciale.
Nu este necesară realizarea in cauză a distincției dintre cele două tipuri de erori câtă vreme prin cererea de chemare in judecată se insistă asupra împrejurării că modificarea/rectificarea titlurilor se impune nu ca urmare a reaprecierii unor elemente de fond ci pe motiv de eroare materială, proprietatea reclamantului (moștenitor al defunctei P. V.) fiind din eroare înscrisă in altă . decât cele in care se află in mod real. Dacă alin 1 din art. 591 din Legea 18/1991 nu face nicio distincție in privința erorilor de scriere înseamnă că acestea pot viza orice element din cuprinsul titlului de proprietate, inclusiv cele ce țin de identificarea topocadastrală a terenului.
Prin urmare, prin raportare la argumentarea cererii de chemare in judecată, sediul materiei pentru judecata de față este dat de art.591 din Legea 18/1991, față de care soluția instanței de fond de reținere a necompetenței generale a instanței este legală.
Nu sunt relevante dispozițiile hotărârilor comisiei județene invocate in cererea de recurs pentru că, oricare ar fi conținutul acestora, ele nu conduc la limitarea competenței atribuite de lege OCPI. Detaliile aduse de comisia județeană procedurii după care se realizează rectificarea nu pot conduce la limitarea ariei de incidență a acestei proceduri date in competența OCPI, prin urmare orice dispoziții ale comisiei județene cu această finalitate sunt inaplicabile. Dacă singura distincție pe care legiuitorul o realizează in privința erorilor este dată de sintagma „de scriere”, atunci orice eroare care privește scrierea titlului de proprietate intră in sfera de atribuții ale OCPI dată de art.591 din Legea 18/1991, inclusiv erorile ce vizează indicii cadastrali ai terenului. In fine, neclaritățile privind derularea procedurii administrative de rectificare, ca situație de fapt invocată de recurentă, nu pot constitui argument al suprimării competenței atribuite de lege OCPI.
Pentru toate aceste motive, in temeiul art. 312, 304 indice 1 Cod pr.civilă Tribunalul va admite recursul, va casa sentința; rejudecând, in temeiul art. art.591 din Legea 18/1991 și art. 132 alin 4 Cod pr.civilă va admite excepția lipsei competenței generale a instanței și, în consecință, va respinge ca inadmisibilă cererea de chemare in judecată formulată de către reclamantul B. F., domiciliat in ., jud. Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către O. de C. și Publicitate Imobiliară Iași împotriva sentinței civile nr. 2200 din 13.02.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o casează.
Admite excepția lipsei competenței generale a instanței și în consecință:
Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare in judecată formulată de către reclamantul B. F., domiciliat in ., jud. Iași.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, 16.10.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, C. D. | Judecător, I. D. |
Grefier, N. G. |
Red. și tehn./T.D./30.12.2014/11 ex.
Judecătoria Iași:C. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1341/2014. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 892/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
