Obligaţie de a face. Decizia nr. 1063/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1063/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 21322/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Decembrie 2014
Președinte - E.-C. P.
Judecător - M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1063/2014
Pe rol judecarea apelul declarat de reclamanții T. D. ȘI T. L. împotriva sentinței civile 4897/03.04.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 1 P. ILOIAIEI, cauza având ca obiect acțiune în constatare obligația de a face.
Susținerile apelanților au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18.11.2014, pentru data de 25.11.2014, pentru data de 02.12.2014 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 4897/03.04.2014, pronunțată de către Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:
„Respinge excepția inadmisibilității cererii.
Respinge cererea reclamanților T. D. si T. L., domiciliati in Iasi . . . nr_ la data de 03 07 2013 formulata in contradictor cu parata ASOCIATIA DE P. nr 1 P. Iloaiei .
Obliga paratii la plata sumei de 400 ron cu titlu de onorariu de avocat.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
„Pe fondul cauzei instanta reține următoarele
Reclamantii au solicitat obligarea paratei sa radieze din listele de plata suma de 2890,83 lei înscrisa cu titlu de penalitati in lista de plata a lunii iulie 2011 motivat de faptul ca in ce priveste executarea ei s-a împlinit terenul de prescriptie.
Fața de acesta susținere instanța reține ca cererea reclamanților este neîntemeiata întrucât prescriptia dreptului reclamantei de a cere si de a înscrie acesta sume in listele de plata a fost întrerupta prin Angajamentul de plata încheiat de reclamant la data de 26 03.2010 prin care aceasta acceptă să achite debitele si penalitatile pentru suma de 870, 75 lei ce reprezintă debit restant la sfârșitul lunii feb 2010 .
Ori, in prezenta cauza instanța ia act ca reclamantii au efectuat plati in perioada 18 mai 2011 - mai 2013 cu privire la debite aferente perioadei octombrie 2010 fila 52 dosar, fapt care a întrerupt cursul prescriptiei.
F. de acesta situatia de fapt instanta retine ca in fapt reclamantul prin platile făcute in perioada 2011 - 2013 a acceptat debitul restant, întrerupând astfel cursul prescriptiei .
Ca urmare cererea reclamantilor de a solicita obligarea paratei sa radieze sume restante motivat de faptul ca s-a prescris dreptul la actiune este neîntemeiata fapt pentru care a respinge.”
* * *
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții T. D. și T. L., care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că hotărârea pronunțată de Judecătoria Iași este nelegală întrucât instanța nu a observat că pârâta nu a achitat nici o sumă de bani cu titlu de penalități aferente perioadei 01.1997 – 06.2008.
Curgerea termenului prescripției extinctive se întrerupe numai în cele trei situații prevăzute de art. 16 din Decretul 167/1958, respectiv prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată (admisă de instanță) ori de arbitrare, precum și printr-un act începător de executare.
Prin angajamentul de plată încheiat la 26.03.2010 s-au obligat să achite suma de 870,75 lei cheltuieli de întreținere în termen de 2 luni (aprilie și mai 2010), după care vor plăti eșalonat și penalizările în sumă de 3.270,51 lei.
Pentru ca recunoașterea să producă efecte întreruptive de prescripție, ea trebuie să fie voluntară, neîndoielnică, pură și simplă, neafectată de nici o condiție sau rezervă. Așadar, nu se poate reține că prescripția dreptului la acțiune a fost întreruptă prin încheierea angajamentului de plată, cu atât mai mult cu cât și asupra acestuia a intervenit cursul prescripției motivat de faptul că pârâta nu a formulat o cerere de chemare în judecată care să fie admisă de instanță și prin care să fie obligați la plata penalizărilor în sumă de 3.270,51 lei calculate până la încheierea angajamentului. Simpla recunoaștere neurmată de plăți nu conduce automat și la întreruperea cursului prescripției.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Nu s-au administrat probe noi în apel.
* * *
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că apelul este întemeiat, respectiv în măsura și motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză Tribunalul retine ca prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 03.07.2013, reclamanții T. D. și T. L., în contradictoriu cu pârâta ASOCIATIA DE P. nr. 1 P. Iloaiei, au solicitat :constatarea inexistentei dreptului de creanță a pârâtei cu privire la suma de 2891,40 lei cu titlu de penalități ,aferente perioadei 01._ ; obligarea pârâtei să efectueze înregistrările necesare în evidențele fiscale și în listele de plată a penalizărilor; să se radieze din acte suma de 2890,83 lei contravaloare penalități; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Sentința apelată se impune a fi schimbată deoarece instanța de fond nu a statuat în mod legal asupra efectelor angajamentelor de plată semnate de apelanți .
In mod prioritar se retine ca suma de 2891,40 lei ce face obiectul investirii instantei reprezinta penalități aferente perioadei 01._.
Tribunalul noteaza ca apelantul T. D. a semnat trei inscrisuri prin care s-a angajat la plata catre ASOCIATIA DE P. nr. 1 P. Iloaiei, a debitului restant si a penalizarilor, respectiv la datele de: 26.03.2010, 27.07.2005, 23.01.2002, depuse in copie la filele 109-111 dosar fond .
In mod eronat instanta de fond a considerat ca angajamentul de plată încheiat la 26.03.2010 a intrerupt termenul de prescriptie de 3 ani.
Potrivit art. 1 coroborat cu art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă ( aplicabil in cauza in temeiul art 6 alin 4 din Noul Cod Civil) dreptul la actiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul de 3 ani stabilit in lege.
Art. 16 alin.1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 prevede ca prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescire, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.
Mai mult, potrivit art. 17 alin.2 din decret „dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie”.
Pentru ca recunoașterea să producă efecte întreruptive de prescripție, ea trebuie să fie voluntară, neîndoielnică, pură și simplă, neafectată de nici o condiție sau rezervă.
In plus, in doctrina si jurisprudenta in materie s-a statuat, in mod unanim ,ca pentru a opera intreruperea prescriptiei este necesar ca motivul de intrerupere sa intervina pana la implinirea termenului de prescriptie.Aceasta rezulta din interpretarea logică si gramaticala a art 16, 17 din Decretul nr. 167/1958 si a sintagmei „ recunoastere facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.”
In speta dedusa judecatii Tribunalul reține că pentru penalitățile din 01.1997 – 01.1999 s-a implinit termenul de prescriptie de 3 ani . Cursul prescripției nu a fost întrerupt prin angajamentul de plata semnat la 23.01.2002 pentru că recunoașterea debitului a intervenit după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani reglementat de art 3 din Decretul 167/1958.
Din 23.01.2002 a început o nouă prescripție de 3 ani, 23.01.2002 – 23.01.2005, recunoașterea,prin angajament având loc la 27.07.2005, deci după împlinirea termenului de 3 ani de prescripție extinctivă.
La 27.07.2005 s-a întrerupt cursul prescripției insa din acel moment curge o nouă prescripție ce se împlinește la 27.07.2008.
In mod eronat instanta de fond a considerat ca angajamentul de plată încheiat la 26.03.2010 a intrerupt termenul de prescriptie de 3 ani pentru penalitatile aferente perioadei 01._.
Angajamentul de plata din 26.03.2010 a intrerupt cursul presripriei doar pentru penalitatile datorate prin raportare la 3 ani anteriori, respectiv cele din perioada 04._. Insa reclamantii nu au facut nici o plata ulterior in contul penalitatilor aferente perioadei 01._.
Din luna martie 2010 a inceput sa curga un nou termen de prescriptie de 3 ani, care s-a implinit in luna martie 2013.
In consecinta ,Tribunalul constata ca la data investirii instantei de fond 03.07.2013 era implinit termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 ,pentru penalizarile aferente perioadei 01._.
Relativ la platile făcute lunar in perioada mai 2011 - mai 2013, acestea nu au avut efect intreruptiv de prescriptie, cum gresit a considerat instanta de fond, pentru ca au stins numai datoria pentru lunile respective. Tribunalul noteaza ca reclamantii in anul 2011 figurau cu cheltuieli de intretinere restante .,de aproximativ 400 lei ,ceea ce conduce instanta la prezumtia ca platile pentru cheltuielile de intretinere s-au facut regulat pentru lunile in curs si nu pentru penalizarile restante anterioare lunii iunie 2008.
În considerarea celor anterior expuse, tribunalul va admite apelul formulat ,în baza art. 480 NCPC .
Vazand art 35 NCPC si art 3 din Decretul 167/1958 instanta va schimba în parte sentința apelată, va admite actiunea formulata de reclamanții T. D. si T. L. in contradictoriu cu parata Asociatia de P. Nr 1 P. Iloaiei.
Se va constata inexistenta, in beneficiul paratei, a unui drept de creanță in cuantum de 2891.40 lei, reprezentand penalitați calculate asupra cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 01._ ,pentru care a operat prescriptia.
Va fi obligata parata ASOCIATIA DE P. NR 1 P. ILOAIEI la radierea sumei de 2891.40 lei din listele de plata si evidentele contabile.
Tribunalul va păstra dispoziția sentinței apelate relativă la respingerea excepției inadmisibilității, ce nu a facut obiect al motivelor de apel, vazand art 477 NCPC.
În baza art. 451, 453 NCPC, tribunalul va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată la fond și în apel( taxa timbru ,onorariu avocat ) .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantii T. D. ȘI T. L. împotriva sentintei civile 4897/03.04.2014 pronunțată de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o schimba in parte, in sensul urmator:
Admite actiunea formulata de reclamanții T. D. ȘI T. L. in contradictoriu cu parata ASOCIATIA DE P. NR 1 P. ILOAIEI.
Constata inexistenta, in beneficiul paratei, a unui drept de creanță in cuantum de 2891.40 lei, reprezentand penalitați calculate asupra cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 01._.
Pastrează dispozitia primei instanțe relativa la respingerea excepției inadmisibilității.
Obliga parata la radierea sumei de 2891.40 lei din listele de plata si evidentele contabile.
Obliga intimata ASOCIATIA DE P. NR 1 P. ILOAIEI să plătească reclamantilor suma de 915,69 cheltuieli de judecată la fond și în apel.
Definitiva.
Pronunțată in ședința publică azi 04.12.2014.
Președinte, E.-C. P. | Judecător, M. C. | |
Grefier, O. S. |
Red. E.C.P.
5 ex./31.07.2015
Judecător fond C. C.
| ← Superficie. Decizia nr. 1704/2014. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 973/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
