Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 208/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 208/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 9305/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 Martie 2014
Președinte - C. D.
Judecător I. D.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 208/2014
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de apelantul-intimat C. I. împotriva sentinței civile nr._/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimata - apelantă C. M. (V.), având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial COMPLETARE DISPOZITIV.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, prin care se arată că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 07.03.2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 14.03.2014, când din aceleași motive, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă_/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, a fost admisă in parte actiunea formulata de reclamanta- pirita C. (V.) M. in contradictoriu cu paratul- reclamant C. I.. A fost admisă in parte cererea reconventionala formulata de piritul-reclamant.
S-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei lor, cu o cota de contributie de 40 % reclamanta si 60 % piritul, ca bunuri comune, urmatoarele:
- un imobil situat in Iasi, . (T. C.), compus din casa, teren in suprafata de 851 mp, precum si anexe, imobil dobindit in baza contractului de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3056/28.07.1979 si a TP nr._ /1999, in valoare de 278.150 lei potrivit raportului de expertiza pretuitoare intocmit de expert Tomm T., ce face parte integranta din prezenta hotarire,
- urmatoarele bunuri mobile: 2 canapele, 1 covor persan, 1 recamier, 1 dulap bucatarie, 1 masa din lemn plianta, 1 masa din lemn mica, 1 servanta, 1 sifonier, 1 congelator, 1 butelie aragaz, 1 TV Samsung, 1 birou, 1 centrala termica neinstalata, caramida, lemn de foc, scindura, in valoare totala de 2.000 lei.
- suma de bani de 5.200 lei depusa la BRD pe numele piritului in timpul casatoriei .
S-a constatat ca valoarea totala a bunurilor comune este de 285.350 lei, cota de 40% cuvenita reclamantei fiind de 114.140 lei iar cota de 60 % cuvenita piritului fiind de 171.210 lei.
S-a dispune iesirea din indiviziune a partilor in urmatoarea modalitate:
Au fost atribuite in deplina proprietate si linistita posesie piritului-reclamant urmatoarele bunuri:
- un imobil situat in Iasi, . (T. C.), compus din casa, teren in suprafata de 851 mp, precum si anexe, imobil dobindit in baza contractului de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3056/28.07.1979 si a TP nr._ /1999, in valoare de 278.150 lei potrivit raportului de expertiza pretuitoare intocmit de expert Tomm T., ce face parte integranta din prezenta hotarire.
- suma de bani de 5.200 lei depusa la BRD pe numele piritului in timpul casatoriei .
Valoarea totala a bunurilor atribuite piritului- reclamant este de 283.350 lei.
Au fost atribuite in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei –pirite urmatoarele bunuri mobile:
-2 canapele, 1 covor persan, 1 recamier, 1 dulap bucatarie, 1 masa din lemn plianta, 1 masa din lemn mica, 1 servanta, 1 sifonier, 1 congelator, 1 butelie aragaz, 1 TV Samsung, 1 birou, 1 centrala termica neinstalata, caramida cumparata in timpul casatoriei, lemn de foc, scindura cumparata pentru casa, in valoare totala de 2.000 lei.
Valoarea totala a bunurilor atribuite reclamantei - pirite este de 2.000 lei.
A fost obligat piritul- reclamant la plata catre reclamanta-pirita a sumei de 112.140 lei cu titlu de sulta.
A fost obligată reclamanta- pirita la plata catre piritul reclamant a sumei de 167,6 lei creanța ce reprezintă cota parte din contribuția la plata datoriilor comune constind in contravaloarea utilitatilor aferente casei de locuit incepind cu luna aprilie 2011.
A fost respinsă cererea reclamantei de includere in masa bunurilor comune a locului de veci din cimitirul Sf. Treime, Pacurari, Iasi.
A fost obligat piritul- reclamant la plata catre reclamanta- pirita a cheltuielilor de judecata in suma de 881 lei.
A fost obligat piritul- reclamant sa plateasca in contul expertului V. V. B. din cadrul Biroului Local de Expertize de pe linga Tribunalul Iasi, suma de 1.320 lei reprezentind diferenta onorariu expert.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat că prin cererea inregistrată, asa cum a fost precizata, reclamanta C.( V.) M. a chemat in judecata pe piritul C. I., solicitând să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite de părti in timpul căsătoriei,respectiv imobilul casa de locuit, anexe si teren situat in Iasi, .(T. C.), in cote de 50% pentru reclamanta si 50% pentru pirit, cu impartirea in natură a imobilului casa de locuit, anexe si teren in cote egale si atribuirea catre pirit a serei metalice pe care acesta a vindut-o.
Arata reclamanta ca din masa bunurilor comune fac parte si bunurile mobile in valoare de 2.000 lei respectiv: 2 canapele, 1 covor persan, 1 recamier, 1 dulap bucatarie, 1 masa din lemn plianta, 1 masa din lemn mica, 1 servanta, 1 sifonier, 1 congelator, 1 butelie aragaz, jumatate din cantitatea de caramida cumparata in timpul casatorie, jumatate din cantitatea de lemn de foc, jumatate din cantitatea de scindura cumparata pentru casa, 1 TV Samsung, 1 birou, 1 centrala termica.
In motivare, reclamanta a arătat că a fost casatorita cu piritul in perioada 1976-2011, din casatoria partilor nerezultind copii, fiecare sot fiind la a doua castorie si avind ambii cite un copil din prima casatorie. Considera reclamanta ca la achizitionarea bunurilor comune cota sa de contributie este de 50 % intrucit a fost ajutata financiar de rudele sale din Ardeal, a lucrat fara contract de munca la o Asociatie de proprietari si cu carte de munca la o gradinita. Se mai arata ca de cresterea animalelor, cultivarea legumelor s-a ocupat reclamanta iar casa de locuit a fost cumparat impreuna cu piritul in data de 28 iulie 1979. Cit priveste terenul, acesta a fost atribuit prin titlul de proprietate in anul 1999 iar casa a fost extinsa si imbunatatita cu banii primiti de la tatal reclamantei. Se mai sustine ca piritul, cu banii cistigati, si-a ajutat fiica din prima casatorie, achizitionind pe numele acesteia un apartament . Cheltuielile casei au fost suportate in egala masura de parti, insa din 2010 reclamanta suporta in exclusivitate aceste cheltuieli. Arata reclamanta ca imobilul este comod partajabil solicitind a-i fi atribuite camerele C12, C9, C8, C5,C6,C3, terenul din fata, jumatate din gradina si jumatate din anexe, magazie si depozit.
Legal citat, pârâtul a formulat intâmpinare si cerere reconventională ( f.66), solicitând ca instanta sa constate ca acesta are o cota de contributie majorata de 80 % la dobindirea bunurilor comune aratate de reclamanta in actiune, intrucit aceste bunuri au fost achitate in timpul casatoriei sale cu prima sa sotie ,C. V., decedata la data de 01.10.1974 .
Piritul arata ca pretul imobilului a fost achitat in anul 1974, asa cum rezulta din cuprinsul contractului de vinzare cumparare autentificat sub nr.3056/28.07.1979, cu doi ani inainte de casatoria sa cu reclamanta, piritul locuind in imobil de la data achitarii pretului . Se sistine ca motivul pentru care actele de instrainare nu au putut fi intocmite la momentul achitarii pretului este acela ca piritul si prima sotie, aveau domiciliul in Cluj iar legislatia de la acea vreme nu permitea dobindirea de locuinte in alta localitate decit cea de domiciliu. Reclamanta a venit sa locuiasca in acea casa din septembrie 1977, la un an dupa casatoria partilor. Se arata ca pretul de 10.000 lei achitat in aprilie 1974 a inclus si contravaloarea acelui teren, avind in vedere ca acest imobil este aferent locuintei achizitionate cu aceeasi ocazie . Atribuirea in proprietate a terenului s-a facut in temeiul art. 36 al.3 din legea 18/1991, notiunea de teren aferent constructiei fiind apreciatata in raport de intentia . a rezultat din actul de instrainare mentionat, ca reprezentind terenul detinut anterior de vinzatoare si transmis in folosinta de stat. Conventia insa intervenise cu 5 ani mai devreme, data la care piritul si prima sotie achitasera pretul imobilelor.
Astfel, considera piritul, este evident ca reclamanta nu a avut nici o contributie la dobindirea terenului si casei, ceea ce partile au realizat in timpul casatoriei fiind o modificare a casei de locuit achizitionata de pirit anterior casatoriei cu reclamanta. Aceasta modificare a casei de locuit a avut loc in baza autorizatiei de constructie 53/1980, modificare ce a constat in prelungirea verandei, adaugarea unei bai, bucatarie, camera-uscator la subsol, camera pentru centrala termica, vechea structura a casei fiind pastrata. Sustine piritul ca la realizarea acestor lucrari de constructie a adus un aport fizic substantial, fiind ajutat si de colegi de serviciu iar toate lucrarile de extindere si renovare au fost finalizate in anul 1982. Piritul mai precizeaza ca pe perioada casatoriei a avut substantial venituri mai mari decit ale reclamantei, care a lucrat cu jumatate de norma ca femeie de serviciu pina la pensionarea sa. Se mai precizeaza ca dupa iesirea la pensie, piritul a construit o sera de legume, sera pe care a exploatat-o timp 10 ani, legumele cultivate fiind vindute in piata si a crescut animale, laptele obtinut fiind vindut in piata pentru a cistiga venituri suplimentare . Animalele au fost vindute in 2008 banii obtinuti fiind impartiti cu reclamanta. La aceste venituri s-a adaugat si suma de bani primita din arendarea suprafetelor de teren mostenite de la parintii piritului din . . Cu acesti bani si salariul piritul a realizat extinderea casei si renovarea ei. Bunurile mobile indicate de reclamanta au fost achizitionate in ultimii doi ani, insa pina la acel moment, reclamanta a folosit bunurile personale ale piritului dobindite in timpul primei casatorii ale acestuia. Cu privire la dreptul de creanta pretins de reclamanta in legatura cu scheletul metalic al serei, tot fierul a fost instrainat catre . suma de 92,34 lei. Solicita piritul sa-i fie atribuite bunurile imobile iar bunurile mobile sa fie atribuite reclamantei. A mai solicitat piritul completarea masei partajabile cu suma de 418,83 lei reprezentind contravaloarea utilitatilor aferente casei de locuit incepind cu luna aprilie 2011.
Reclamanta a formulat intimpinare la cererea reconventionala aratind ca sustinerile piritului din reconventionala sint nereale intrucit pretul imobilului a fost achitat in anul 1974 de catre cumparatori respectiv partile din prezenta cauza si in nici un caz de fosta sotie a piritului iar, in plus, titlul de proprietate este emis pe numele partilor, terenul fiind dobindit in timpul casatoriei. Arata reclamanta ca desi s-a casatorit cu piritul in iulie 1976, convietuieste cu acesta din anul 1975 .In ce priveste casa, aceasta a fost reconstruita in intregime in timpul casatoriei partilor.
Reclamanta si-a completat acțiunea solicitând includerea in masa bunurilor comune partajabile a sumei de bani depusa la BRD pe numele piritului in timpul căsătoriei, depozite in cuantum de 40.000 lei precum si a locului de veci din cimitirul Sf. Treime, P..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Părtile s-au căsătorit la data de 11 iulie 1976 iar prin sentința civilă nr. s.c nr. 4919/10.03.2011 pronunțată de Judecătoria Iași, rămasă irevocabilă, a fost declarată desfăcută căsătoria părților.
A reținut instanța, cu privire la regimul matrimonial ca in cauza sint aplicabile dispozitiile Noului cod civil referitoare la regimul matrimonial al comunității legale de bunuri, reglementat in Cartea a II a, capitolul VI, secțiunea a 2 a din Noul Cod Civil, respectiv art.320 și 339.
Astfel, in temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor la art 357 al 2 Noul Cod Civil, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se incadrează într-una din categoriile prevăzute de art.340 Noul Cod Civil .
A reținut astfel instanța că partile au dobindit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri:
- un imobil situat in Iasi, . (T. C.), compus din casa, teren in suprafata de 851 mp, precum si anexe, imobil dobindit in baza contractului de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3056/28.07.1979 si a TP nr._ /1999, in valoare de 278.150 lei potrivit raportului de expertiza pretuitoare intocmit de expert Tomm T., ce face parte integranta din prezenta hotarire .
- bunuri mobile: 2 canapele, 1 covor persan, 1 recamier, 1 dulap bucatarie, 1 masa din lemn plianta, 1 masa din lemn mica, 1 servanta, 1 sifonier, 1 congelator, 1 butelie aragaz, 1 TV Samsung, 1 birou, 1 centrala termica neinstalata, caramida cumparata in timpul casatoriei, lemn de foc, scindura cumparata pentru casa, in valoare totala de 2.000 lei.
- suma de bani de 5.200 lei depusa la BRD pe numele piritului in timpul casatoriei .
La stabilirea calitatii de bun comun a bunurilor mobile si a valorii acestora, instanta a avut in vedere recunoasterea piritului consemnata in declaratia depusa la fila 168 dosar. Cererea reclamantei cu privire la constatarea existentei unui drept de creanta in legatura cu scheletul metalic al serei metalice a fost respinsa in conditiile in care nu s-a facut dovada ca pretul de 92,34 lei obtinut in urma instrainarii acesteia catre . fost insusit de catre pirit .
La stabilirea calitatii de bun comun a depunerilor la BRD pe numele piritului ( contractele de depozit de la filele 146-158 ) instanta a avut in vedere faptul ca regimul juridic special privind depunerile la banca nu inlatura normele Codului civil privind comunitatea de bunuri . Aceasta intrucit sumele de bani depuse la banca provin din veniturile obtinute in timpul casatoriei de catre pirit, venituri care au acelasi caracter de bun comun si nu de bun propriu.
Cit priveste bunul imobil instanta are in vedere urmatoarele:
Partile s-au casatorit la data de 11 iulie 1976 . Anterior casatoriei cu reclamanta, piritul a fost casatorit cu numita C. V., decedata la data de 01.10.1974. Prin contractul de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3056/28.07.1979 numita Kloetzer M. a instrainat numitilor C. I. si C. M. imobilul construit situat in Iasi, . (T. C.) iar in ce priveste terenul in suprafata de 851,31 mp. pe care se afla amplasata locuinta, acesta a trecut in proprietatea statului conform legii 58/1974. S-a mentionat in contract ca pretul vinzarii de 10.000 lei a fost primit de vinzatoare de la cumparatori in luna aprilie 1974 .
Dupa aparitia legii 18/1991 in temeiul disp. art. 36 al. 3 in beneficiul partilor s-a emis TP_/1999 prin care s-a constituit in favoarea acestora dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 851 mp. Prin urmare, avind in vedere ca imobilul casa si teren a fost dobindit in timpul casatoriei partilor, acesta are calitatea de bun comun urmind a fi inclus in masa bunurilor partajabile.
Cit priveste locul de veci ce solicita reclamanta a fi inclus in masa bunurilor comune instanta urmeaza a retine ca acesta nu are calitatea de bun comun, piritul avind asupra sa doar un drept real de folosinta acordat in baza unui contract de concesiune nr._/2009 si data fiind calitatea acestuia de persecutat politic, constatata prin Hotarirea nr. 2755/2009 a Casei Judetene de Pensii Iasi –Comisia de aplicare a legii 189/2000( f 194,195) .
Valoarea de circulație a bunurilor imobile care va fi avută în vedere la efectuarea împărțelii este cea stabilită pe bază de expertiză tehnică.
Controversa părtilor a purtat si asupra cotei de contributie la dobândirea bunurilor. Cu privire la acest aspect, a apreciat instanța că probatoriul administrat in cauză înlătură prezumția contributiei egale a soților la dobândirea bunurilor comune si la sustinerea sarcinilor căsătoriei, prezumtie prevazuta la art 357 al. 2 din Noul Cod Civil.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei, ci si participarea fiecăruia dintre soți prin munca sau prin mijloacele sale la dobândirea si conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecăruia dintre soți functie de contributia la dobândirea si conservarea bunurilor comune, soluție ce se impune pentru a nu se ajunge la soluții inechitabile.
Determinarea cotei de contributie se face prin raportarea efortului financiar si material al sotilor la intreaga durată a căsătoriei si la toate obligatiile de natura căsătoriei in virtutea principiului unicității cotei de contributie. Comunitatea de bunuri este o masă de bunuri afectată intâmpinării sarcinilor comune ce revin sotilor in cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti nu-si are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial, ci in comunitatea de interese ale sotilor in cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soti fiind o consecință a relatiilor lor personale si nu invers. Evaluarea intregului probatoriu in determinarea cotei de contributie se va face subsumat principiului unicității cotei de contributie, ceea ce impiedică tratarea diferentiată a contributiei sotilor prin raportarea acesteia la dobândirea unui anumit bun. Faptul că masa supusă partajării include un anumit bun nu inseamnă că analiza drepturilor sotilor asupra masei se rezumă la argumente care tin exclusiv de imprejurările in care acest bun a fost achizitionat.
Astfel, instanta retinut că atit reclamanta cit si pârâtul au desfăsurat activitate remunerată pe toata durata casatoriei, așa cum rezultă din copia cărtilor de muncă depuse la dosar . Martora M. V. a aratat ca reclamanta a fost ajutata de tatal sau la construirea casei si ca aceasta se ocupa de munca in gospodarie, de cresterea si educarea celor doi copii precum si de cresterea animalelor din gospodarie. Munca in gospodarie fiind o componenta a contributiei sotiei la dobindirea bunurilor comune urmeaza a fi avuta in vedere la stabilirea cotelor de contributie la dobindirea bunurilor comune si va fi apreciata in ansamblul probelor administrate pentru stabilirea aportului fiecarui sot.
Pe de altă parte, martorul A. Ghorghe, a sustinut că pârâtul a avut o contributie superioara la dobindirea imobilului, pretul acestuia fiind achitat in timpul casatoriei cu prima sotie, aspect mentionat si in contractul de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3056/28.07.1979 unde se precizeaza ca pretul vinzarii de 10.000 lei a fost primit de vinzatoare de la cumparatori in luna aprilie 1974, data la care piritul era casatorit cu C. V.. A mai aratat martorul ca partile au demolat casa construita cu prima sotie si au construit o alta noua cu contributie . confirmat si de expertiza in constructii efectuata in cauza. Martorul audiat a mai precizat ca piritul a primit sume de bani din arendarea suprafetelor de teren mostenite de la parintii piritului in ., aspect confirmat cu inscrisul depus la fila 119 dosar-declaratia data de numitul Gaidos P..
Asupra modului in care a fost achizitionat imobilul casa(demolata ) si teren, respectiv a provenientei banilor cu care s-a achitat pretul acestuia, instanta retine ca, . acestuia piritul a avut o contributie exclusiva, pretul imobilului fiind achitat integral in timpul casatoriei cu prima sotie, reclamanta neavind nici o contributie la achitarea pretului.
Referitor la sustinerea reclamantei ca titlul de proprietate este emis pe numele partilor, terenul fiind dobindit in timpul casatoriei, aceasta nu este de natura a infirma cota superioara de contributie a piritului la dobindirea bunului. Aceasta intrucit din analizarea continutului contractului de vinzare cumparare reiese faptul ca intentia . fost sa transmita dobinditorului nu doar imobilul constructie ci intreaga suprafata detinuta ca teren aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora . Din acest motiv, pentru terenul in suprafata de 851 mp. trecut in proprietatea statului in urma conventiei de instrainare din anul 1979, a fost constituit prin TP nr._/1999 dreptul de proprietate in beneficiul cumparatorilor, partile din prezenta cauza. Cum pretul imobilului casa si teren a fost achitat de pirit anterior casatoriei cu reclamanta, instanta, in raport si de celelealte probe administrate, a constatat ca a fost dovedita in mod indubitabil, o contributie superioara a piritului la dobindirea bunurilor comune care insa nu este de 80% asa cum a precizat piritul . Aceasta intrucit, asa cum s-a retinut si in Cap II al expertizei evaluatorii intocmita de catre expertul Tomm T. partile, pe baza autorizatiei nr. 53/1980, au demolat in totalitate casa veche achizitionata prin contractul nr. 3056/28.07.1979, iar pe amplasamentul ei au construit in anii 1980-1982 o casa noua, care exista in momentul de fata, doar o mica parte din materialele rezultate din demolarea casei vechi fiind reutilizate la constructia anexei gospodaresti. Aceste aspecte sint confirmate si de concluziile expertizei evaluatorii potrivit carora valoarea imbunatatirilor aduse la casa in anii 1980-1982 de 121.500 lei se ridica, cu aproximatie, la valoarea actuala a casei de locuit si anexei de 132.500 lei.
Prin urmare, intrucât aportul soților și, corelativ, întinderea drepturilor lor în procesul de împărțeală, nu pot fi analizate trunchiat, ci numai în ansamblul tuturor elementelor care pun în evidență contribuția efectivă la dobândirea bunurilor și la susținerea sarcinilor căsătoriei, instanța a apreciat pe baza împrejurărilor de fapt analizate mai sus, că piritul și-a dovedit, potrivit disp.art.1169 C.civ., contribuția majorată de 60% .
In aceste conditii,rezultă că reclamantei ii revine o cota de 114.140 lei din valoarea bunurilor comune iar piritului cota de 171.210 lei.
Cu privire la datoriile comune solicitate de pirit in suma de 418,83 lei reprezentind contravaloarea utilitatilor aferente casei de locuit incepind cu luna aprilie 2011, legea prezumă că datoriile soților sunt personale, câtă vreme nu se dovedește contrariul, anume că ele fac parte din categoria datoriilor comune ce sunt limitativ determinate de art. 351 Noul Cod Civil.
Este de principiu statuat că lichidarea definitivă a contribuției soților la plata datoriilor comune se face cu ocazia împărțirii bunurilor comune și că această contribuție se socotește în proporție cu partea din comunitatea ce i se cuvine fiecăruia.
Cercetând plățile afirmate în cererea reconventionala, instanța a observat că, începind cu aprilie 2011, piritul a plătit (chitanțele fiscale depuse la filele 84-106) suma de bani de 418,83 lei cheltuieli EON, .>
Este statuat cu valoare de principiu în jurisprudența instanței supreme că, cotele de contribuție ale soților la dobândirea bunurilor comune se analizează numai până la desfacerea căsătoriei în mod irevocabil și că ceea ce foștii soț au achitat, din surse proprii, după desfacerea irevocabilă a căsătoriei, în contul datoriilor comune, le conferă dreptul de creanță pentru partea din datorie ce revenea celuilalt soț.
Intrucât pretinsele datorii comune s-au stins prin plata deja făcută de pirit, solicitarea de partajare a lor a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca atare, astfel încât ceea ce rămâne a fi analizat este doar dreptul de creanță amintit mai sus, drept fundamentat pe principiul îmbogățirii fără just temei (mărirea patrimoniului reclamantei pe seama micșorării patrimoniului piritului, ca efect al plății părții din datorie ce revenea acesteia).
Dreptul de creanță al piritului este limitat, așa cum s-a precizat, la acele plăți făcute în contul datoriilor comune.
Dintre cheltuielile menționate în acțiune, intră în această categorie cheltuielile de întreținere a imobilului bun comun („cheltuieli de administrare” a bunului comun), respectiv contravaloarea serviciilor de apă – canal, energie electrica,salubritate, gaz metan.Suma acestor cheltuieli de întreținere, plătite, este de 418,83 lei . Prin urmare, instanta va obliga reclamanta la plata catre pirit a sumei de 167,6 lei creanța ce reprezintă cota parte din contribuția la plata datoriilor comune, respectiv cota de 40% (cotă în care s-a dispus și partajul bunurilor comune) din suma de 418,83 lei dovedită în proces cu titlu de datorie comună.
In raport de cele expuse, instanta a constatat intemeiată in parte actiunea reclamantei-pirite si in parte cererea reconventională, pretentiile partilor asupra cotei la dobândirea bunurilor comune fiind partial justificate .
Lichidarea comunității de bunuri urmează a se dispune in conformitate cu prevederile art.736, 741 C.civil, art.673 indice 5, 673 indice 9 C.pr.civ., prin atribuirea catre piritul reclamant a imobilului casa, anexe si teren situat in Iasi, . (T. C.) dobindit in baza contractului de vinzare cumparare autentificat sub nr. 3056/28.07.1979 si a TP_/1999, in valoare totala de 278.150 lei, potrivit raportul de expertiza pretuitoare intocmit de expert Tomm T., ce face parte integranta din prezenta hotarire . La atribuirea bunului imobil instanta a avut in vedere marimea cotei- parti ce se cuvine fiecaruia, modalitatea in care a fost dobindit bunul imobil precum si faptul ca imobilul constructie nu este comod partajabil fiind amplasat la o margine a terenului iar in ce priveste terenul, acesta are o singura deschidere la . loturi in natura . Impartirea in natura a terenului in suprafata de 751 mp. ar duce la o farimitare excesiva a acestuia si la imposibilitatea exploatarii economice, contrar dispozitiilor art. 741 din Codul Civil. Valoarea totala a bunurilor atribuite piritului este de 283.350 lei.
De asemenea, instanta a atribuit in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei pirite bunurile mobile 2 canapele, 1 covor persan, 1 recamier, 1 dulap bucatarie, 1 masa din lemn plianta, 1 masa din lemn mica, 1 servanta, 1 sifonier, 1 congelator, 1 butelie aragaz, 1 TV Samsung, 1 birou, 1 centrala termica neinstalata, caramida, lemn de foc, scindura in valoare de 2.000 lei .
Instanta a obligat reclamanta pirita la plata catre piritul reclamant a sumei de 167,6 lei creanța ce reprezintă cota parte din contribuția la plata datoriilor comune,
Ca urmare a modalității de iesire din indiviziune aleasă de instanță, a fost obligat piritul- reclamant la plata catre reclamanta-pirita a sumei de 112.140 lei cu titlu de sulta .
Văzând si dispozitiile art.274 a obligat piritul- reclamant la plata catre reclamanta- pirita a cheltuielilor de judecata in suma de 881 lei.
A obligat piritul- reclamant sa plateasca in contul expertului V. V. B. din cadrul Biroului Local de Expertize de pe linga Tribunalul Iasi, suma de 1.320 lei reprezentind diferenta onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtul reclamant C. I. și reclamanta pârâtă V. M.(fostă C.).
Apelantul C. I. a arătat că prima instanță nu a stabilit corect cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune ținând cont de faptul că terenul a fost plătit anterior căsătoriei. Se mai susține că nu s-a avut în vedere că la realizarea lucrărilor de construire, extindere și renovare a adus un aport personal important și a avut venituri mult mai mari decât intimata. Chiar și după ieșirea la pensie, arată apelantul, a avut o seră pe care a exploatat-o și a obținut venituri din vânzarea legumelor, a crescut animale pe care le-a vândut în 2008, banii fiind împărțiți cu intimata. La toate acestea, se adaugă, banii pe care i-a obținut din arendarea suprafețelor de teren pe care le-a moștenit care împreună cu economiile din salariu și veniturile lunare au fost folosiți la renovarea și extinderea casei.
Apelantul susține că dacă se are în vedere valoarea terenului, valoarea materialelor refolosite la construcția casei, suma de bani provenită din subvențiile agricole, ce reprezintă contribuții din resurse proprii, raportat la valoarea masei bunurilor comune, rezultă, matematic, contribuția sa superioară la dobândirea bunurilor comune.
A solicitat admiterea apelului.
Apelanta C.(V.) M. a contestat cota sa de contribuție reținută de prima instanță deoarece nu s-a ținut cont de munca depusă de ea în gospodărie. Susține apelanta că imobilul cumpărat în timpul căsătoriei a fost reconstruit cu contribuția egală a părților, au fost ajutați de părinții ei iar terenul a fost dobândit în aceeași perioadă. Consideră apelanta că se impune reținerea unei contribuții egale ținând cont că veniturile pretinse de intimat din arendare nu au fost dovedite.
Contestă apelanta și valoarea stabilită prin expertiza Tomm T. apreciind corectă valoarea ce rezultă din actele notariale depuse la dosar.
O altă critică adusă sentinței de fond se referă la modalitatea de partajare a imobilului ținând cont că este posibilă împărțirea în natură.
A solicitat admiterea apelului.
Legal citat, intimatul C. I. a depus întâmpinare și a solicitat respingerea apelului declarat de C.(V.) M..
În apel au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză tehnică în construcții.
Analizând sentința apelată în raport de motivele invocate și potrivit disp. art.294 și urm. c.proc.civilă, Tribunalul constată situația de fapt și de drept ce va fi în continuare expusă.
In ceea ce privește cotele de contribuție alepărților la dobândirea bunurilor conține, Tribunalul apreciază corecta dispoziția instanței de fond.
Nu putem reține calculul matematic al apelantului C. I. deoarece contribuția fiecărui soț se stabilește ținând cont nu doar de veniturile și aportul dovedit cu acte al fiecăruia ci și de cel ce rezultă din depozițiile martorilor audiați. Munca în gospodărie de soție, munca depusă de fiecare dintre ei la construirea casei de locuit, nu pot fi apreciate matematic. Reținerea acestei modalități de calcul ar fi inechitabilă pentru intimata apelantă V. (fostă C.) Maia care nu poate beneficia de aceeași modalitate de apreciere. Raportat la probatoriul administrat, instanța este obligată a aprecia probele administrate de fiecare parte în mod obiectiv. Jurisprudența a stabilit că, în aprecierea cotelor de contribuție, instanța trebuie să aibă în vedere probele administrate în ansamblu și cu privire la întreaga masă de împărțit nu pentru fiecare bun în parte, motiv suplimentar de neluare în seamă a calculului matematic al apelantului.
Este însă dovedit din copiile actelor depuse la dosar că părțile au desfășurat activitate remunerată în timpul căsătoriei iar apelantul C. I. a avut venituri mai mari dacât cele ale intimatei. O parte din materialele de construcție folosite pentru edificarea casei provin din imobilul anterior construit de apelant cu fosta sa soția C. V.. Banii pentru imobilul (casa și teren) cumpărat în timpul căsătoriei cu intimata apelantă au fost plătiți anterior, după cum rezultă din mențiunile actului autentic depus la dosar.
In același timp, apelanta intimată s-a ocupat de creșterea și educarea copiilor, a muncit în gospodărie și a primit ajutor de la tatăl său la construirea casei, după cum rezultă din depozițiile martorului audiat.
Intimatul apelant a primit mai multe sume de bani ca urmare a arendării unor suprafețe de teren moștenite(acte fila 119 dosar fond).
Constată astfel că este dovedită contribuția superioară a apelantului intimat la dobândirea bunurilor comune neputând fi subapreciat aportul intimatei apelante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul-reclamant C. I. împotriva sentinței civile nr._/28.09.2012 pronunțate de Judecătoria Iași.
Admite apelul declarat de V. (fostă C.) M. împotriva sentinței civile nr._/28.09.2012 pronunțate de Judecătoria Iași, sentință pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Dispune iesirea din indiviziune a partilor in urmatoarea modalitate:
Atribuie in deplina proprietate si linistita posesie pârâtului-reclamant urmatoarele bunuri:
-un imobil situat in Iasi, . (T. C.), compus din :352 mp reprezentând Lotul 3 delimitat de Anexa 1 expertiza topocadastrală V. V. B. ce face parte integranta din prezenta hotarâre (fila 262 fond);
-lotul 2 pentru imobilul casă (C1) delimitat de conturul general de succesiunea de puncte P12, P13, P14, P15, P6, P7, P8, P9, P10, P11, P12 conform expertize în construcții (realizate în apel) C. C. ce face parte integrantă din prezenta hotărâre precum și terenul aferent acestei porțiuni din imobil – respectiv 1 din lotul 4 delimitat de Anexa 1 expertiza topocadastrală V. V. B., în suprafață de 57 mp.
-suma de bani de 5.200 lei depusa la BRD pe numele piritului in timpul casatoriei
Atribuie in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei –pirite urmatoarele bunuri: bunuri mobile :2 canapele, 1 covor persan, 1 recamier, 1 dulap bucatarie, 1 masa din lemn plianta, 1 masa din lemn mica, 1 servanta, 1 sifonier, 1 congelator, 1 butelie aragaz, 1 TV Samsung, 1 birou, 1 centrala termica neinstalata, caramida cumparata in timpul casatoriei, lemn de foc, scindura cumparata pentru casa, in valoare totala de 2.000 lei.
-un imobil situat in Iasi, . (T. C.), compus din :140 mp reprezentând Lotul 1 delimitat de Anexa 1 expertiza topocadastrală V. V. B. ce face parte integranta din prezenta hotarâre (fila 262 fond) împreună cu suprafața de 212 mp reprezentând Lotul 2 delimitat de Anexa 1 expertiza topocadastrală V. V. B.;
-lotul 1 pentru imobilul casă (C1) delimitat de conturul general de succesiunea de puncte P1, P12, P3, P4, P5, P6, P15, P14, P13, P12, P1 conform expertize în construcții (realizate în apel) C. C. ce face parte integrantă din prezenta hotărâre precum și terenul aferent acestei porțiuni din imobil – respectiv 1 din lotul 4 delimitat de Anexa 1 expertiza topocadastrală V. V. B., în suprafață de 57 mp.
Valoarea totala a bunurilor atribuite pârâtului- reclamant este de 144.275 lei.
Valoarea totala a bunurilor atribuite reclamantei - pirite este de 141.075 lei.
Obliga reclamanta-pârâtă la plata catre pârâtul-reclamant a sumei de 26.935 lei cu titlu de sulta.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii.
Obligă apelantul intimat la plata către intimata apelantă a sumei de 6511,19 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel.
Obligă intimata apelantă la plata către stat a sumei de 3056, 19 lei conform art. 50 ind.1 OUG 51/2008.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20.03.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. C. D. I. C. D.
Red./Tehnored. D.C.
4 EX./23.09.2014
Jud. fond. S. A. F.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 481/2014. Tribunalul IAŞI | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
