Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1847/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1847/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 15036/245/2006
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Decembrie 2014
Președinte - M. S.
Judecător - M. A.
Judecător - M. C.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1847/2014
Pe rol fiind pronunțarea recursului formulat de D. C. și D. C. E. împotriva sentinței civile nr._ din 26.09.2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații P. V., P. M., P. M. prin mandatar P. E., având ca obiect revendicare imobiliară .
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 15.12.2014, susținerile și concluziile apărătorilor părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 18.12.2014 și mai apoi pentru azi, 19.12.2014, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față Tribunalul constată următoarele:
P. sentința civilă nr._ din 26.09.2008 pronunțată de Judecătoria Iași s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților D. C. și D. C. E., ca neîntemeiată.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții P. V., P. M. și P. M., prin mandatar P. E. în contradictoriu cu pârâții D. C. și D. C. E..
Obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1000 mp situată în ., cu următoarele vecinătăți: la Nord – D. C., la Est – D. C., la Sud – A. V., la Vest – DE, categoria arabil, delimitată prin punctele 19, 20, 21, 26, 27, 19 în anexa la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar Rachieru P..
Anulează cererea de chemare în garanție formulată de reclamanții P. V., P. M. și P. M. în contradictoriu cu chematul în garanție A. V..
Admite în parte cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamanților, a sumei de 4606 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Dă în debit pârâții cu suma de 150 lei în favoarea expertului tehnic judiciar Rachieru P., reprezentând diferență onorariu expert.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Pe linia reclamanților, din actele depuse la dosar reiese că prin titlul de proprietate_/03.01.1996 emis pe numele A. V. s-a constituit în favoarea acestuia dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha tern arabil în extravilanul localității Bârnova. La baza emiterii titlului au stat hotărârea de validare 175/02.11.1995 și certificatul de revoluționar 7809/08.09.1992, reținându-se incidența dispozițiilor art. 11 din Legea 18/1991, în forma inițiala. La eliberarea titlului de proprietate s-a stabilit amplasamentul suprafeței constituite în T 50, . .> P. contractul de vânzare cumpărarea autentificat sub nr.1783/06.07.1998 la BNP P. C. I., A. V. a înstrăinat în cote părți egale de ½ reclamantelor P. V. și P. M., suprafața totala de 1000 mp teren livada situat în extravilanul comunei Bârnova, jud. Iași, individualizat prin . vecii la N-IAS Bucium, Sud- DE, E- L. E, vest-DE, conform schiței anexate. Întrucât bunul imobil a fost dobândit în timpul căsătoriei, prezenta acțiune a fost formulata, în baza principiului coparticipării procesuale obligatorii și de P. M.. Din schița de dezmembrare a imobilului (f.222 vol.I) reiese că inițiala proprietate de 1 ha, a fost dezmembrata în doua subparcele distincte 3067/9/1 în suprafața de 1000 mp proprietatea P. M. și P. V., respectiv 3067/9/2 proprietatea A. V., schița fiind realizata de expert C. C., fiind avizata OJCG Iași sub nr.156/29.06.1998. În vederea intabulării dreptului de proprietate, reclamanții se adreseaza pentru întocmirea documentației cadastrale provizorii, documentație întocmita de persoana autorizata I. N., care realizeaza planul de amplasament al proprietății, sector cadastral 50, ./9/1), nr.cadastral 1103 din care rezulta vecinătățiel la N: D. I, la S. D. I, Est DE-2983, V- L. V.
Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2000/21.07.1998 la BNP P. C. I., A. V. înstrăinează numitei Hasan C. suprafața de 842 mp, . cadastrala ca fiind 3067/9/2/1, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2001/21.07.1998 la BNP P. C. I. A. V. înstrăinează numitei Gasler A. suprafața de 1678 mp, . cadastrala ca fiind 3067/9/2/2. P. contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2977/21.10.1998 la BNP P. C. I., A. V. înstrăineaza numitului S. G. suprafața de 1498 mp, . 3067/9/2/3, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1453/27.05.1999 la BNP P. C., A. V. înstrăinează numitului O. C. suprafața de 2106 mp, . 2067/9/2/4. În urma înstrăinărilor succesive – de 7124 mp, din proprietatea inițiala de 1 ha în patrimoniul autorului A. V. urma să se regăsească suprafața de 2876,00 mp . Însă în urma măsurătorilor efectuate în teren s-a regăsit doar suprafața de 1659.58 mp. Din adresa OCPI Iași_/31.10.2007 (f.28 vol II) reiese că pentru supărafața de 1659, 58 mp a fost realizata documentația cadastrala înregistrata la OJCGC Iași, actual OCPI cu nr._/18.10.2000, dezmembrata în doua parcele, cu număr cadastral 331, în suprafața de 904,95 mp și cealaltă identificata cu număr cadastral 330 în suprafața de 754,63. La întocmirea documentației cadastrale, persoana fizica autoriza O. A.(actualmente A.) dezmembrează proprietatea A. în subparcele 1(3067/9/2/1), respectiv în 1(3067/9/2/2), 2 (3067/2/3). Mai mult, la subparcela 1(3067/9/2/1) vecinul din nord apare D. I..
Din succesiunea actelor invocate, reiese că toate documentațiile cadastrale întocmite de I. N. și O. A. sunt eronate. Astfel, pe de o parte, proprietatea reclamanților este translata de persoana fizica autorizata I. N. în mijlocul proprietății pârâților, în condițiile în care se învecineaza și la Nord și la sud cu proprietatea D., deși din schița proprietății obiect al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1783/06.07.1998 la BNP P. C. I. întocmita de expert C. C. reiese că proprietatea cumpărata avea ca vecinătăți la N- IAS Bucium, la sud- A. V., iar proprietatea pârâților a fost reconstituita ca lot compact de 1 ha, într-o singura . parte, O. A. atribuie proprietății rămase în patrimoniul lui A. V. numerele 3067/9/2/1, respectiv 3067/9/2/2, deși aceleași numere de subparcele fusesera înstrăinate numitei Hasan C. și Gasler A.. Mai mult, aceeași persoana fizica autorizata învecinează subparcela 1(3067/9/2/1)cu proprietatea D., dispărând din planul cadastral proprietatea reclamanților 3067/9/1 ce ar fi trebuit să apară ca vecin în nord. Din aceste succesiuni de erori apare dificultatea determinării exacte a amplasamentului proprietății cumpărate de reclamanți, aspect ce va fi însă analizat, ulterior prezentării proprietății pârâților.
Pe linia pârâților, la data de 3.07.1998 prin hotărârea nr. 1580 a Comisiei Județene de aplicare a Legii 18/1991 i-a fost constituit dreptul de proprietate numitului D. D. I., pentru suprafața de 1 ha (10.000 m.p.) teren situat pe raza comunei Bârnova, în calitate de veteran de război. În baza hotărârii de validare se emite la data de 27.08.1998 titlul de proprietate cu numărul_, pe numele lui D. D. I., prin care se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha extravilan . în ., prin certificatul de moștenitor 24/2006 se constata calitatea de unic moștenitor a soției supraviețuitoare D. Ortansa, care dobândește cu titlu de succesiune legala dreptul de proprietate pentru întreaga suprafața de 1 ha de teren, . 3067/8, extravilan . de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 437/17.03.2006 încheiat la BNP S. Frost, D. Ortansa înstrăinează pârâților din prezenta cauza D. C. și D. C. E. întreaga suprafața de 1 ha teren, categoria de folosința arabil situata în T. 50, . intabularea dreptului de proprietate se realizeaza documentația cadastrala și plan amplasament de persoana fizica autorizata S. V. C. (fila 216 volum I), care stabilește vecinătățile terenului astfel: la N- Dorobat, la Sud A. V., E- moștenitorii P. C., DE 2903. Și documentația cadastrala întocmita de Sănsulache C. apare ca eronata întrucât la momentul întocmirii și avizării (8847/16.08.1999), terenul înstrăinat de A. V. în favoarea reclamantelor, identificat prin schița avizata OJCG Iași sub nr.156/29.06.1998, presupunea învecinarea proprietății lui D. I. cu proprietatea P. M. și P. V., nu cu A. V.. Dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha ./8 a nr. cadastral 34 a fost înscris în favoarea autorului inițial D. I., în cartea funciara 5 a localității Bârnova la data 17.08.1999, fiind înscrise transmisiunile succesive la data de 27.03.2006 în favoarea lui D. Ortansa, respectiv D. C., D. C. E..
În cauza au fost efectuate doua rapoarte de expertiza, dar și-au exprimat părerea atât experții consultanți ai părților, cât și experți extrajudiciari.
În principal, instanța reține că atât expertul D. N., cât și expertul R. P. identifica topo cadastral proprietatea reclamanților în conformitate cu schița avizata OJCG Iași sub nr.156/29.06.1998, în partea de sud a proprietății pârâților, indicând greșeala intervenita la întocmirea documentației cadastrale pentru acest teren, prin translarea proprietății către centrul proprietății pârâților D.. De asemenea ambii indica punerea în posesie a autorului D. I. s-a realizat greșit, parțial peste terenul pentru care fusese pus în posesie anterior A. V.. În consecința, ambii experți concluzionează că cele doua suprafețe se suprapun.
În ceea ce privește opinia experților consultanți Istin G. și A. C., instanța nu o poate reține întrucât aceștia dau eficiența documentațiilor cadastrale întocmite pentru cele doua proprietăți, în special cele realizate de O. A. ( actualmente A.) și S. S., fără a justifica vreuna din erorile observabile chiar de o persoana nespecializata. Or, așa cum s-a expus anterior, pentru motivele arătate, ambele documentații sunt eronate necorespunzând situației faptice, așa cum rețin și experții R. P. și D. N.. Mai mult ambii experți înlătura fișa de amplasament inițiala ce a stat la baza dobândirii proprietății de către reclamanți, cu motivarea absenței punctelor de contur și translarea amplasamentului spre . astfel de teza nu este susținuta documentar, în condițiile în care la momentul eliberării titlurilor de proprietate, așa cum se va expune ulterior, planul parcelar al tarlalei 50, al comunei Bârnova nu exista.
În același sens, nu poate fi reținuta nici concluzia expertului consultant C. C., care poziționează proprietate reclamanților în mijlocul tarlalei 50 . aceștia dobândiseră teren în ..
În ceea ce privește opinia separata a expertului A. C. la raportul de expertiza topometrica întocmit de expert R. P., aceasta are la baza concluziilor procesul verbal de punere în posesie 28.07.1998, anexat în copie și se pare certificat pentru conformitate de expertul însuși. Or, în cauza Primăria comunei Bârnova a comunicat că procesul verbal de punere în posesie nu a fost găsit înregistrat în condica anului 1998 (f.162). În consecința, instanța nu poate acorda vreun efect unui raport de expertiza ce are la baza un act inexistent, constituit exclusiv pentru litigiul de fața.
În consecința, având în vedere concluziile similare ale rapoartelor de expertiza întocmite de experții D. N. și R. P., instanța reține că suprafața de 1000 mp revendicata de reclamanți în prezenta cauza, în baza contractul de vânzare cumpărarea autentificat sub nr.1783/06.07.1998 la BNP P. C. I. se suprapune peste terenul proprietatea pârâților D. C. și D. C. E., dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 437/17.03.2006 încheiat la BNP S. Frost.
În consecința, potrivit regulilor de la acțiunea în revendicare este necesara compararea titlurilor părților, pentru a se stabili care parte are dreptul mai preferabil.
Instanța reține că autorii părților, în sens larg, A. V. și D. I. au dobândit proprietatea suprafețelor de 1 ha prin titlul de proprietate nr._/03.01.1996, respectiv 1 ha prin titlu de proprietate cu numărul_/27.08.1998, în temeiul legii, prin constituirea dreptului de proprietate.
În practica judiciara s-a arătat că dacă atât reclamantul, cât și pârâtul dețin titluri de proprietate, emise în baza legilor de fond funciar pentru aceeași suprafața de teren, iar nici una din părți nu a cerut nulitatea titlului de proprietate, aparținând celeilalte părți, atunci instanța va da câștig de cauza părții care are un drept preferabil, determinat pe baza criteriilor impuse de Legea 18/1991, astfel încât titlul de proprietate, privit ca act administrativ, care, prin conținut nu este conform Legii fondului funciar, este socotit ineficient. P. urmare va avea câștig de cauza, în acțiunea în revendicare, partea al cărui titlu de proprietate concorda legii, adică este eficient (Curtea de Apel Suceava, dec.civ.1421/2001, Culegere de practica judiciara 2001 și semestrul I/2002, nr.113,p.58).
Or, întrucât ambii autori au dobândit titlul în procedura constituirii și nu în ceea a reconstituirii, fiind dovedita calitatea de persoane îndreptățite la constituirea dreptului de proprietate, compararea titlurilor nu poate viza decât verificare condițiilor formale ale eliberării titlurilor, întrucât dreptul însuși deriva din lege.
Or, pe de o parte titlul nr._/03.01.1996 a fost cel dintâi emis, iar la momentul punerii în posesie a cestuia, dreptul autorului D. I. nu fusese recunoscut, fapt atestat și de expertul R. P.. Expertul arată în raportul efectuat că în titlul de proprietate emis pe A. V. vecinul din NORD este IAS Bucium ceea ce conduce la concluzia că D. D. I. este pus în posesie ulterior lui A. V..
Pe de alta parte, din actele dosarului reiese că aplicarea dispozițiilor legilor fondului funciar la nivelul comunei Bârnova prezintă cel puțin grave lacune, fără a se putea analiza însă în prezenta cauza răspunderea organelor însărcinate cu aplicarea legii. Astfel este fără îndoiala că la momentul eliberării titlurilor de proprietate nu exista un plan parcelar al tarlalei 50. Pe parcursul judecării cauzei, la solicitarea instanței și a experților, Comisia Locala Bârnova a înaintat un plan parcelar, dar care apare întocmit pro causa și care nu corespunde situației din teren ( a se vedea anexa 6 raport expertiza R.). În planul parcelar apare evidențiat A. V. cu suprafața de 0,88 ha, deși reconstituirea în favoarea acestuia a privit suprafața de 1 ha și nu de 0,88 ha. Mai mult, pentru a justifica necorelarea, Comisia Locala Bârnova propune prin referatul din 21.06.2007, mult ulterior declanșării acestui litigiu, rectificarea titlului de proprietate_/03.01.1996 eliberat pe numele A. V. pentru suprafața de 1 ha deoarece există erori privind înscrierea amplasamentului și a suprafeței de teren aferente. În consecința se propune înscrierea suprafeței în doua amplasamente diferite:- suprafața de 0,1216 ha, categoria vii în T2 . și suprafața de 0,8784 categoria fânețe T 50, . de actul întocmit, instanța reține că potrivit art.58 din Legea 18/1991 republicata, pe baza hotărârii judecatoresti definitive, comisia județeana, care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinta. În sensul legii, instanța este in drept să dispună modificarea titlului de proprietate, iar organul emitent este ținut de hotărârea pronunțata, cu respectarea principiului contradictorialității. Instanța reține că rectificarea este definita lingvistic ca fiind acțiunea de corectare, corijare, îndreptare, remediere. De esența rectificării este faptul că aceasta presupune exclusiv îndreptarea unor erori materiale, fără ca prin aceasta să se poată schimba întinderea dreptului sau condițiile de exercițiu ale acestuia. Or, schimbarea parcelelor incluse pe titlul de proprietate nu poate fi apreciata ca o simpla eroare materiala. Mai mult, competența Comisiei Locale de fond funciar este limitata la formularea unor propuneri, iar actul autorității locale este lipsit de orice eficiența juridica, în lipsa hotărârii de aprobare a propunerii formulate. Or, OCPI a comunicat că în urma verificărilor în arhiva, titlul de proprietate_/03.01.1996 emis pe numele A. V. nu a fost rectificat, astfel că nu se poate da vreo eficiența juridica actelor realizate de Comsiia Locala de Fond Funciar Bârnova.
În consecința, instanța reține că autorul reclamanților avea în proprietate la momentul înstrăinării în favoarea lor a suprafeței de 1000 mp, terenul de 1 ha situat în ./8 extravilan . momentul eliberării titlului de proprietate autorului pârâților D. D. I., A. V. fusese pus în posesie pe întreaga suprafața de un 1 ha, din care suprafața de 1000 mp fusese deja înstrăinata reclamanților P. V. și M., același amplasament nu putea fi atribuit legal unei alte persoane, chiar daca înscrierile din titluri nu reflecta suprapunerea intervenita ( parcele nr. 3067/8 respectiv 3067/9). Întrucât punerea în posesie și eliberarea titlului autorului D. D. I. este ulterioara titlului autorului reclamanților, ambele titluri fiind emise în procedura constituirii, instanța apreciază că titlul lui A. V. este preferabil, fiind emis cu respectarea dispozițiilor Legii 18/1991.Instanța reține că un act juridic, chiar unilateral, cum este titlul de proprietate, nu poate produce decât acele efecte juridice pe care legea le îngăduie. Or emiterea unui alt titlu de proprietate, este amplasamentul atribuit legal unei alte persoane, nu poate genera efecte valide în favoarea titularului posterior. Reclamanții nu se pot prevala de dispozițiile art.36 din Legea 7/1998 republicata, întrucât dreptul de proprietate a fost înscris în cartea funciara abia la data de 27.03.2006, iar principiul publicității materiale a cărții funciare apăra subdobânditorul de buna credința, doar după trecerea unei perioade de 3 ani de la data înscrierii dreptului său. Mai mult, toate expertizele efectuate au stabilit că pârâții dețin în posesie o suprafața mai mare decât cea înscrisă în titlul, împrejmuind o suprafața de_,247 mp (expertiza D.) sau_ mp (expertiza R.). Or pentru diferența în plus lipsește orice temei juridic al deținerii terenului.
În consecința, dând prevalența titlului autorului A. V., instanța reține că reclamanții au probat dreptul lor de proprietate asupra suprafeței de 1000 mp teren, drept ce are prioritate în raport cu dreptul opus de pârâți.
Pentru aceste considerente, instanța va obliga pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1000 mp situată în ., cu următoarele vecinătăți: la Nord – D. C., la Est – D. C., la Sud – A. V., la Vest – DE, categoria arabil, delimitată prin punctele 19, 20, 21, 26, 27, 19 în anexa la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar Rachieru P..
Fața de admiterea excepției nulității cererii de chemare în garanție, instanța va anula cererea de chemare în garanție formulată de reclamanții P. V., P. M. și P. M. în contradictoriu cu chematul în garanție A. V..
În ceea ce privește cheltuielile de judecata, fața de dispozițiile art.274 C.pr.civ, instanța urmează a admite în parte cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecata.În ceea ce privește chitanța de plata a onorariului de avocat_/03.07.2006, depusă în copie la dosar, instanța nu o va reține ca având efect probatoriu, în condițiile în care, aceasta nu individualizează dosarul sau contractul în baza căreia a fost emisă, nu este certificata pentru conformitate cu originalul, iar din conținutul acesteia reiese modificarea cuantumului onorariului. În consecința, instanța va acorda exclusiv sumele avansate de reclamanți cu titlu de taxe de timbru și onorariii experți desemnați de instanța, în cuantum de 4606 lei.
Fața de neîndeplinirea obligației de achitare integrala a onorariului expert R. P., instanța va da în debit pârâții cu suma de 150 lei în favoarea expertului tehnic judiciar Rachieru P., reprezentând diferență onorariu expert
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții D. Cătălinși D. C. E., cricând-o ca nelegală și netemeinică.
Se arată în motivele de recurs că mod greșit instanța de fond a admis acțiunea în revendicare formulată de reclamanți.
La data de 3.07.1998 prin hotărârea nr. 1580 a Comisiei Județene de aplicare a Legii 18/1991 i-a fost constituit dreptul de proprietate numitului D. D. I., bunicul patern al pârâtului, pentru suprafața de 1 ha (10.000 m.p.) teren situat pe raza comunei Bârnova și în baza acestei hotărâri în data de 28.07.1998 a fost întocmit procesul verbal de punere în posesie, fiind întocmită și schița acestui teren, vizată spre neschimbare de președintele comisiei de aplicare a Legii 18/1991 a Primăriei Bârnova. Ulterior, la data de 27.08.1998 a fost întocmit titlul de proprietate cu numărul_, pe numele lui D. D. I., din care rezultă în mod indubitabil că terenul este situat în ., atât din procesul verbal de punere în posesie cât si din titlul de proprietate rezultă ca terenul este lot compact si tot acest teren este în ./8.
Recurenții au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren în suprafață de 1 ha (10.000 m.p.) în baza contractului de vânzare - cumpărare numărul 437/17.03.2006 încheiat la BNP S. Frost, prin cumpărare de la bunica paternă a pârâtului, care a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin moștenire de la defunctul soț, D. D. I.. Din schița cadastrala a terenului ai cărui proprietari sunt, rezultă fără îndoială că acest teren este lot compact, este situat în . terenul nu era învecinat nici cu terenul pârâților, având următoarele vecinătăți:la nord – Romsilva;la est – Romsilva;la sud - Propr. O.;la vest - De 2983.Terenul revendicat de reclamanți face parte din tarlaua 50 . pârâții sunt proprietari pe o suprafață de teren compactă în . au făcut dovada atât a titlului lor de proprietate, precum și a faptului că terenul este situat în alt amplasament ..
Recursul a fost legal timbrat cu 191,6 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
Intimații P. V., P. M. și P. M. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Iași ca legală și temeinică.
La termenul din 30 martie 2009 s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce făcea obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Iași, cauză având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietatenr._/1996 și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 156/1998. Ulterior în cauză pârâții au formulat cerere reconvențională solicitând constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/1998 emis pe numele autorului recurenților și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 437/17.03.2006.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 20.10. 2014.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
Intimații au invocat excepția perimării recursului, arătând că acțiunea din dosarul nr._ a fost soluționată la data de 20.10.2010, sentința rămânând definitivă și irevocabilă prin nerecurare.
Susțin intimații că dacă se au în vedere cele două momente procedurale, respectiv data de 01.11.2010 și rămânerea definitivă a sentinței pronunțate în dosarul_, precum și cererea de repunere pe rol, respectiv 21.07.2014, prezentul recurs s-a perimat, conform dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă.
Împrejurarea că în cadrul dosarului_ s-a formulat o cerere reconvențională de către intimații P. prin care au solicitat nulitatea titlului de proprietate emis pe numele autorului pârâților și a contractului de vânzare cumpărare al acestora din urmă, cerere care a fost disjunsă și înregistrată separat, nu poate influența perimarea prezentului recurs, întrucât la momentul suspendării instanța a avut în vedere doar acțiunea din dosar, nu și cererea reconvențională.
Excepția perimării fiind o excepție dirimantă, ce face de prisos cercetarea în fond a recursului, Tribunalul urmează să o analizeze cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă.
Prezentul recurs a fost suspendat prin încheierea din 30.03.2009 în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce făcea obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Iași.
Dosarul mai sus menționat avea ca obiect acțiunea prin care reclamanții D. au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis pe numele lui A. V. și a contractului de vânzare cumpărare încheiat în baza acestui titlu cu pârâții P., precum și cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți P. în contradictoriu cu reclamanții pârâți D. privind constatarea nulității titlului de proprietate nr._/1998 și a contractului de vânzare cumpărare nr. 437/2006.
P. sentința civilă nr. 8940 din.29.06.2009 pronunțată de Judecătoria Iași s-a dispus disjungerea capătului de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare încheiat între A. V. și pârâții D. și a cererii reconvenționale formulate în cauză, formându-se dosarul nr._/245/2009 al Judecătoriei Iași. Cererea reconvențională a fost soluționată irevocabil prin decizia civilă nr. nr. 122 din 07.05.2014 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud.
Recurenții au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 21.07.2014.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Din dispozițiile legale menționate rezultă că perimarea este determinată de rămânerea cauzei în nelucrare timp de un an și în toate cauzele din vina părții.
În cauza de față, termenul de un an se calculează de la data rămânerii irevocabile a soluției pronunțate în cererea reconvențională formulată în dosarul nr._, respectiv la data de 7.05.2014 și nu data pronunțării sentinței civile nr. 8140/20.05.2010 pronunțate de Judecătoria Iași așa cum susțin intimații.
Soluționarea cauzei ce face obiectul unui dosar presupune soluționarea tuturor cererilor formulate în acesta, inclusiv a cererii reconvenționale.
Pentru toate cele expuse urmează a se respinge excepția perimării invocată de intimați.
Examinând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile Tribunalul constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
P. cererea adresată Judecătoriei Iași reclamanții P. V., P. M. și P. M. au chemat în judecată pe pârâții D. C. și D. C. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1000 mp situata în intravilanul satului Cercu, . T 50, P.3067/9/1, cu următoarele vecinătăți: N- D. I, S. D. I, E. L. V. V. DE 2983, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanții sunt proprietarii suprafeței revendicate, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1783/06.07.1998 la BNP P. C. I. și a schiței cadastrale_/14.01.2003. Pârâții, cu rea-credința și fără autorizare, profitând de faptul că reclamanții nu locuiesc în zona și că sunt vecini au împrejmuit și suprafața de teren revendicata, deținându-l în posesie fără acte.
Potrivit art. 480 Cod civil, orice proprietar are dreptul de a se bucura de toate prerogativele dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția. Acțiunea în revendicare este acea acțiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun individual determinat, cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului, să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește fără a fi proprietar.
În proces, partea obligată să își dovedească dreptul de proprietate asupra bunului este reclamantul, deoarece și în această materie operează principiul înscris în art. 1169 Cod Civil, conform căruia „ Cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”. Pârâtul, care are posesia bunului, are în proces are o poziție privilegiată, în favoarea lui operând o poziție simplă de proprietate.
Atunci când ambele părți au titluri scrise în privința bunului revendicat, există conflict între titluri, iar instanța stabilește cărui titlu îi dă eficiență, prin compararea titlurilor prezentate de acestea.
În cauza de față reclamanții nu au făcut dovada că terenul revendicat este deținut fără drept de pârâți.
Astfel din probatoriul administrat în cauză rezultă că prin contractul de vânzare cumpărarea autentificat sub nr.1783/06.07.1998 la BNP P. C. I., A. V. a înstrăinat în cote părți egale de ½ reclamantelor P. V. și P. M., suprafața totala de 1000 mp teren livada situat în extravilanul comunei Bârnova, jud. Iași, individualizat prin ./9 cu vecii la N-IAS Bucium, Sud- DE, E- L. E, vest-DE, conform schiței anexate.
Vânzătorul, A. V., a dobândit terenul în baza constituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, eliberându-se titlul de proprietate nr._/03.01.1996 pentru suprafața totală de 10.000 m.p. teren situat în . .> Acest titlu de proprietate a fost constatat nul parțial prin sentința civilă nr. 5436 din. 30.04.2008 pronunțată de Judecătoria Iași, rămasă irevocabilă, fiind eliberat un nou titlu de proprietate pentru aceiași suprafață totală de teren, rectificându-se însă amplasamentul terenului în sensul că în T. 50, .-a înscris suprafața de 8784m.p. teren iar diferența de 1216 m.p. teren a fost înscrisă în T2, ..
Este adevărat că reclamanții nu au fost părți în acest proces, însă nu pot invoca inopozabilitatea hotărârii, deoarece statuările unor hotărâri judecătorești, cu valoare de prezumții legale, se răsfrâng în mod indirect și asupra terților.
În ceea ce-i privește pe pârâți, la data de 3.07.1998 prin hotărârea nr. 1580 a Comisiei Județene de aplicare a Legii 18/1991 i-a fost constituit dreptul de proprietate numitului D. D. I., pentru suprafața de 1 ha (10.000 m.p.) teren situat pe raza comunei Bârnova, în calitate de veteran de război. În baza hotărârii de validare se emite la data de 27.08.1998 titlul de proprietate cu numărul_, pe numele lui D. D. I., prin care se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha extravilan . în ., prin certificatul de moștenitor 24/2006 se constata calitatea de unic moștenitor a soției supraviețuitoare D. Ortansa, care dobândește cu titlu de succesiune legala dreptul de proprietate pentru întreaga suprafața de 1 ha de teren, . 3067/8, extravilan . de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 437/17.03.2006 încheiat la BNP S. Frost, D. Ortansa înstrăinează pârâților din prezenta cauza D. C. și D. C. E. întreaga suprafața de 1 ha teren, categoria de folosința arabil situata în T. 50, . intabularea dreptului de proprietate se realizeaza documentația cadastrala și plan amplasament de persoana fizica autorizata S. V. C. (fila 216 volum I), care stabilește vecinătățile terenului astfel: la N- Dorobat, la Sud A. V., E- moștenitorii P. C., DE 2903. Dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha ./8 a nr. cadastral 34 a fost înscris în favoarea autorului inițial D. I., în cartea funciara 5 a localității Bârnova la data 17.08.1999, fiind înscrise transmisiunile succesive la data de 27.03.2006 în favoarea lui D. Ortansa, respectiv D. C., D. C. E..
Legalitatea titlului de proprietate emis pe numele autorilor recurenților a fost stabilită prin decizia civilă nr. 122/07.05.2014 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, chiar cu privire la suprafața de 1000 m.p. revendicată de reclamanți, stabilindu-se cu putere de lucru judecat că terenul indicat de reclamanți ca fiind proprietatea lor, în suprafață de 1000 m.p., individualizat conform schiței întocmite la momentul cumpărării nu se suprapune cu terenul proprietatea vânzătorului A. in suprafață de 8784 m.p., identificat în planul parcelar actual și în fișele de punere în posesie a acestuia. De asemenea, s-a reținut că nu există suprapunere între terenul în suprafață de 8874 m.p. atribuit vânzătorului A. V. și terenul de 10.000 m.p. atribuit autorului recurenților, D. D. I..
Aceiași situație rezultă și din suplimentul raportului la expertiză întocmit la instanța de fond de expert R. P. ( filele 168 – 169 dosar fond), supliment pe care instanța de fond nu-l putea avea în vedere întrucât la acel moment titlul de proprietate al lui A. V. nu fusese anulat sau modificat.
Reținând că nu există suprapunere între terenul revendicat și terenul recurenților compararea titlurilor emise în temeiul Legii nr. 18/1991 nu mai este necesară. Reclamanții intimați puteau dobândi teren doar în limitele dreptului de proprietate al vânzătorului, adică în cei 8784 m.p. situați în T 50, . este distinctă de . se află terenul recurenților.
Pentru toate aceste considerente în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă urmează a se admite recursul și a se modifica în parte sentința Judecătoriei Iași în sensul respingerii acțiunii în revendicare, ca neîntemeiată.
Se vor menține dispozițiile sentinței recurate referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, anularea cererii de chemare în garanție și darea în debit a pârâților cu suma de 150 lei reprezentând onorariu de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția perimării cererii invocată de intimați.
Admite apelul formulat de D. C. și D. C. E. împotriva sentinței civile nr._ din 26.09.2008 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în parte.
Respinge acțiunea în revendicare formulată de reclamanții P. V., P. M. și P. M. în contradictoriu cu pârâții D. C. și D. C. E., ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.12.2014.
Președinte, M. S. | Judecător, M. A. | Judecător, M. C. |
Grefier, N. E. |
Red S.M. /S.M.- 2ex.
03.06.2015
Judecător fond – F. E. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 674/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1855/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
