Validare poprire. Decizia nr. 508/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 508/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 19077/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - M. M.
Judecător - C. A.
Grefier - I. A. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 508/2014
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauzei civile privind pe apelanta C. A. A. și pe intimații C. M. IAȘI IFN și DIRECȚIA L. DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR IAȘI, având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, când instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 18.06.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/24.09.2013, Judecătoria Iași a dispus următoarele:
„Admite acțiunea civilă formulată de creditoarea C. M. Iași IFN, C._, cu sediul în Iași, ., ., parter, . cu terțul poprit Direcția L. de Evidență a Persoanelor Iași, cu sediul în Iași, ..8, jud. Iași, RO_, și cu debitorul C. A. - A., CNP_, cu domiciliul în Iași, ..39, ., ..
Dispune validarea popririi înființate prin adresa din 11.04.2013 în dosarul de executare nr. 69/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc Zacornea C. C., la cererea creditoarei C. M. Iași IFN, asupra sumelor datorate sau pe care le va datora terțul poprit Direcția L. de Evidență a Persoanelor Iași, debitorului C. A.-A., în limita creanței de 4690,64 lei din care suma de 3755 lei reprezintă debit aferent titlului executoriu contract de împrumut nr. 342 din 2 iunie 2009 și suma de 935,64 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Respinge cererea privind amendarea terțului poprit.
Obligă terțul poprit să plătească creditoarei suma de 10,3 lei cheltuieli de judecată.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței:
„Titlul executoriu în cauză este reprezentat de contractul de împrumut nr. 342 din 2.06.2009 încheiat între Casa de Ajutor Reciproc a salariaților M. Iași și A. E.. Conform adeverințelor angajament anexe la contract, debitoarea C. A. și N. M. au garantat obligația de plată a debitoarei A. E., arătând că înțeleg să plătească în solidar suma de 10.000 lei ce face obiectul contractului precum și eventualele penalități, renunțând la beneficiul discuției și beneficiul diviziunii.
Întrucât debitorul principal nu a făcut dovada plății, s-a trecut la executarea silita a garanților, aceștia neavând posibilitatea de invoca faptul că nu a fost urmărit mai întâi debitorul, având în vedere că au renunțat la beneficiul de discuțiune. Prin urmare, creditoarea nu este obligată să facă dovada insolvabilității debitorului principal, având opțiunea de a proceda la executarea silită a garanților.
Prescripția dreptului de a cere executarea silită invocată de debitoarea C. A. A. nu este incidentă având în vedere că durata stipulată în contractul de împrumut pentru restituirea acestuia este de 24 luni, termenul de 3 ani prevăzut de art. 405 C., menținut de art. 705 NCPC, nefiind împlinit în cauză.
De altfel, instanța mai reține că aceste apărări au fost formulate de debitoare cu încălcarea dispozițiilor art. 711 și art. 714 din NCPC, în cadrul soluționării cererii de validare a popririi fiind permis numai terțului poprit să invoce apărări și excepții pe care le-ar putea opune debitorului, conform art. 789 al. 3.
Conform adeverinței angajament nr. 510/2009 și adresei nr._/5.04.2013 debitoarea are calitatea de angajat la Direcția L. de Evidență a Persoanelor Iași.
În baza încheierii de încuviințare a executării silite, Biroul Executorului Judecătoresc Zacornea C. C. prin adresa din 11.04.2013, în dosar de executare 69/2013, în conformitate cu dispozițiile art. 782 și urm N. C.pr.civ, a declarat înființată poprirea asupra veniturilor obținute de debitor de la terțul poprit, adresa fiind comunicată terțului poprit la data de 11.04.2013, așa cum reiese din procesul verbal de comunicare, din dosarul de executare.
Din analiza actelor de executare rezultă că la data primirii adresei de înființare a popririi debitorul realiza venituri în virtutea calității sale deținute la terțul poprit. Debitoarea a invocat că ar avea și alte obligații de plată, însă nu a dovedit aceste aspecte.
În drept, instanța reține incidența dispozițiilor art. 786 alin. (1) din Noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului.
Conform art.789 din Noul Cod de procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Terțul poprit nu a comunicat executorului judecătoresc faptul că a dat curs adresei de înființare a popririi, astfel încât acesta și-a încălcat obligațiile prevăzute de lege. Prin urmare, având în vedere faptul că din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că terțul poprit datora, la data comunicării adresei de înființare a popriri, în temeiul raporturilor de muncă, sume de bani debitorului, iar terțul poprit nu a consemnat suma de bani în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul neîndeplinirii condițiilor pentru a face acest lucru nu a adus la cunoștința executorului judecătoresc orice impediment care ar fi impus conduita sa, instanța va admite cererea promovată de către creditoare și va valida poprirea înființată în dosarul de executare nr. 69/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc Zacornea C. C., la cererea creditoarei C. M. Iași IFN, asupra sumelor datorate sau pe care le va datora terțul poprit Direcția L. de Evidență a Persoanelor Iași, debitorului C. A.-A., în limita creanței de 4690,64 lei din care suma de 3755 lei reprezintă debit aferent titlului executoriu contract de împrumut nr. 342 din 2 iunie 2009 și suma de 935,64 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Va respinge cererea de amendare a terțului poprit având în vedere că nu s-a dovedit reaua-credință a acestuia, nefiind îndeplinite condițiile cerute de art. 789 al. 9 din NCPC.
Reținând culpa procesuală a terțului poprit în declanșarea și desfășurarea prezentei cauze, instanța, față de solicitarea creditoarei, îl va obliga pe acesta la plata sumei de 10,3 lei, taxe de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată, în conformitate cu art. 453 din NCPC.”
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel C. A. A., solicitând admiterea apelului și respingerea acțiunii ca nefondată. În susținerea motivelor de apel s-a arătat că instanța nu a pus în discuția părților cele două excepții de ordine publică invocate de către intimată, excepțiile nefiind menționate nici în dispozitivul hotărârii.
Nu s-a făcut dovada de către creditoare că debitoarea principală este insolvabilă, atât timp cât ea este salariată, are bunuri proprii imobiliare și alte venituri care ar putea duce la recuperarea debitului.
Instanța de judecată trebuia să cerceteze fondul cauzei, iar creditoarea nu a depus toate diligențele pentru a putea cere executarea silită. D. în situația în care s-ar fi constatat că sunt în stare de insolvență cu alte bunuri sau că giranții ar fi insolvabili, ar fi putut cere validarea popririi; nu s-a depus la dosar un proces – verbal de insolvență, astfel că cererea de validare a popririi este nefondată.
Intimata C. M. IAȘI IFN a solicitat, prin întâmpinare, respingerea apelului precizând că instanța de fond a apreciat corect asupra excepțiilor invocate de debitoare ca fiind apărări pe fond. Apelanta debitoare nu a înțeles să formuleze contestație la executare în condițiile prevăzute de lege, iar susținerile acesteia de la judecata în fond și din apel puteau fi formulate doar într-o contestație la executare.
Prin răspunsul la întâmpinare, debitoarea apelantă C. A. a precizat că măsurile de executare silită trebuie exercitate asupra debitoarei principale și nu în ceea ce o privește pe C. A. care are calitatea de garant în respectivul contract de împrumut.
Ulterior, apelanta a precizat că cererea de validare a popririi a fost introdusă peste termenul de 1 lună prevăzut de art. 789 Cod procedură civilă, cererea fiind astfel tardivă. A mai învederat apelanta că în urma contractării unui împrumut la BCR i se operează rețineri din salariu în cuantum de 1000 lei pentru plata ratei de credit, astfel că nu se mai pot opera și alte rețineri, ținând cont de prevederile legale referitoare la proporția de 1/3 din venitul lunar.
A reiterat apelanta susținerile privind urmărirea cu prioritate a debitorului principal și a invocat dispozițiile art. 1662 din Vechiul Cod civil, art. 2164 din Noul cod civil și dispozițiile art. 3 din contractul de împrumut.
În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, motivele de apel invocate și dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată nefondat apelul promovat în cauză.
Părțile în procedura de validare a popririi sunt creditorul (în speță C. M. Iași IFN), debitorul (C. A.) și terțul poprit (Direcția L. de Evidență a Persoanelor Iași - locul de muncă al debitorului).
Pentru validarea popririi este necesară dovedirea condiției existenței unei creanțe certe și lichide, precum și existența raportului între debitor și terț poprit (respectiv debitorul să fie angajatul terțului poprit). În cauză, aceste condiții sunt îndeplinite; susținerile debitorului C. A. potrivit cărora trebuia urmărit cu prioritate împrumutatul principal (ea având doar calitatea de garant) nu pot fi reținute de către instanță. Din conținutul înscrisului denumit „Adeverință angajament” din data de 23.06.2009, semnat de către garantul C. A., reiese că aceasta s-a obligat în solidar cu împrumutatul principal A. E., să plătească împrumutul, dobânzile și penalitățile de întârziere, renunțând la beneficiul discuției (urmăririi) față de creditoare potrivit art. 1662 Cod civil. Creditorul, prin urmare, nu este ținut să facă nici dovada insolvabilității debitorului principal, nici nu avea obligația de a-l urmări mai întâi pe acesta.
Excepția prescripției dreptului la acțiune pentru executarea silită nu este incidentă în cauză, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, motivarea expusă fiind însușită și de către instanța de apel. Astfel, instituția validării popririi este reglementată în prezent de dispozițiile art. 789 NCPC, care la alineatul 3 prevede în mod expres că „în instanța de validare terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.”
Reținerile din salariu pentru plata ratei contractului de împrumut nu au relevanță asupra popririi de față; art. 728 NCPC se referă la „urmăriri” deci la faza executării silite iar rata care se reține automat din salariu în temeiul înțelegerii dintre debitor și creditor nu reprezintă o „urmărire silită”.
În privința excepției tardivității, arătată în apel, se constată invocarea ei mult peste termenul prevăzut de art. 247 NCPC, în condițiile în care la judecata în fond a cauzei s-a depus în copie dosarul de executare nr. 69/2013 pentru termenul din 06.08.2013.
Față de toate aceste considerente, Tribunalul va respinge apelul, păstrând sentința Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de debitoarea C. A. împotriva sentinței civile nr._/24.09.2013 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată la data de 18.06.2014; soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, M. M. | Judecător, C. A. | |
Grefier, I. A. G. Pentru grefier plecat de la această instanță semnează grefier șef Secția I Civilă |
Red. M.M.
Tehnored. M.M.D.
6 ex./30.10.2014
Judecător fond L. H.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 516/2014. Tribunalul IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 1005/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
