Fond funciar. Decizia nr. 236/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 236/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 25654/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Februarie 2015
Președinte - A. M. C.
Judecător - L. H.
Judecător - E.-C. P.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 236/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent C. M. DE FOND FUNCIAR IAȘI, recurent P. M. IAȘI și pe intimat C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IAȘI, intimat AGENȚIA D. STATULUI, intimat AGENȚIA D. STATULUI IAȘI, având ca obiect fond funciar obligația de a face.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.02.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 12.02.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.02.2015,când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3303 din 27 Februarie 2013 a Judecătoriei Iași, s-a respins cererea formulată de P. mun. Iași în contradictoriu cu pârâții C. jud. Iași de fond funciar, ADS și ADS Iași, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, s-a respins cererea formulată de reclamanta C. Mun. Iași de fond funciar în contradictoriu cu pârâta ADS Iași, ce este lipsită de capacitate procesuală pasivă; s-a respins cererea reclamantei C. mun. Iași de fond funciar în contradictoriu cu pârâtele C. jud. Iași de Fond Funciar și ADS București.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr._/19.08.2011 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr._/245/2010, a fost admisă de instanță cererea formulată de numita D. R., în calitate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâții P. mun. Iași, C. mun. Iași de fond funciar și C. jud. Iași de fond funciar, cu obligarea celui dintâi la efectuarea punerii în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,47 ha teren înscris în Anexa 36 la ., pe numele autoarei C. E., ce a fost inclusă în suprafața de 154,8008 ha teren din Protocolul de predare primire încheiat la 12.06.2001, înregistrat la Primăria Iași sub nr._/13.06.2001, dispunându-se totodată, întocmirea de pârâtă a documentației prealabile emiterii Titlului de proprietate și înaintarea către C. jud. Iași de fond funciar în acest scop.
Prin considerente instanța a reținut, având la bază probatoriul administrat, ce a constat și în expertiza topo efectuată de d-l expert C. V., faptul că suprafața de 0,47 ha ce urma a fi atribuit în posesie numitei D. R. este inclusă în suprafața predată prin protocol de ADS Comisiei mun. Iași de fond funciar, ce a fost delimitată în prezența acesteia, iar hotărârea judecătorească menționată a fost menținută de Tribunalul Iași prin Decizia civilă nr. 687/12.03.2012, ca urmare a respingerii recursului formulat de C. locală de fond funciar Iași și P. mun. Iași.
În condițiile, în care în prezenta cauză, reclamanta solicită predarea de către ADS și C. jud. Iași de fond funciar a unei alte suprafețe de 0,47 ha teren, necesar punerii în posesie a reclamantei D. R., motivat de faptul că există un deficit de suprafață și, pe de altă parte, de faptul că nu poate confirma că acest teren face parte din suprafața de 154,8008 ha teren predat pe bază de protocol la 12.06.2001 de către ADS cererea este neântemeiată.
Pentru a aprecia astfel instanța are în vedere faptul că, pe baza considerentelor expuse anterior instanța și-a format convingerea în sensul admiterii cererii de punere în posesie formulată de D. R., determinand-o să dea soluția pe fond în dosarul nr._/245/2010, iar caracterul definitiv al sentinței civile nr._/19.08.2011 a Judecătoriei Iași și faptuil că a rămas irevocabilă, face ca aceasta să se impună cu putere de lucru judecat, cât timp, anterior a tranșat, fără echivoc, problema includerii terenului în suprafață de 0,47 ha teren în cea de de 154,8008 ha teren predat pe bază de protocol la 12.06.2001 de către ADS precum și obligativitatea Comisiei mun. Iași de fond funciar de a pune în posesie reclamanta pe acest teren, fără a mai exista așadar, posibilitatea de a se statua diferit.
Concluzia ce se desprinde în cele din urmă este că ADS a predat suprafața de 0,47 ha teren necesară punerii în posesie a reclamantei către C. mun. Iași de fond funciar prin protocolul din 12.06.2001, astfel că o soluție de admitere a prezentei cereri și obligarea acesteia alături de C. jud. Iași de fond funciar la o nouă predare a terenului, nu ar face decât să înfrângă efectul pozitiv al lucrului judecat menit să asigure ordinea și stabilitate juridică, considerente pentru care instanța va respinge cererea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții C. M. de Fond Funciar IASI și P. M. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
În mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale active a Primarului Mun. Iași și a respins acțiunea civilă formulată de acesta ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, fiind, de asemenea, greșită dispoziția primei instanțe de respingere a cererii formulate de C. M. de Fond Funciar Iași în contradictoriu cu pârâta ADS pentru lipsa calitate procesuală pasivă și cu pârâtele C. Județeană de Fond Funciar Iași și ADS București.
În drept a invocat art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 din C..
A solicitat prin cererea de chemare în judecată pronunțarea unei hotărâri prin care pârâtele să fie obligate să predea comisiei municipale suprafața de 0,47 ha teren în baza deciziei civile nr. 378 din 18.04.1994 pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr. 2798/1993 și respectiv a sentinței civile nr._ din 19.08.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2010. Prin decizia 378/1994 numita C. E. a primit în proprietate suprafața de 0,97 ha teren. Pentru suprafața de 0,5 ha numita C. E. a primit titlu de proprietate iar pentru diferență a fost înscrisă la poziția 22 din anexa nr. 36 întocmită de . Tabel nominal cuprinzând personale fizice care au încheiat contracte de locațiune în condițiile prevăzute de art. 25 din Legea arendării nr. 16 din 1994 cu modificări și completările ulterioare, cărora li se restituie în natură suprafețele de teren agricol prevăzut în acele contracte, potrivit art. 14 al. 1 din Legea nr. 1 din 2000.
A precizat că în vederea punerii în executare a hotărârii, beneficiara acesteia s-a adresat instanței de judecată care a statuat definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr._ din 19.08.2011, printre altele obligația în sarcina Comisiei Municipale de Fond Funciar Iași de a efectua punerea în posesie a reclamantei D. R. cu suprafața de 0,47 ha teren cu care autoarea acesteia, C. E., a fost înscrisă în anexa 36 a . și care a fost inclusă în suprafața de 154,8008 ha teren ce a făcut obiectul Protocolului din data de 12.06.2001, înregistrat la Primăria Mun. Iași sub nr._ din 13.06.2001, să întocmească documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Iași.
Deoarece s-a constatat un deficit de suprafață este necesară întocmirea unui nou protocol de predare primire a unei suprafețe de teren suplimentare în vederea punerii în posesie, acesta fiind motivul pentru care C. M. Iași de Fond Funciar a solicitat în repetate rânduri ADS îndeplinirea obligației de-i revine cu privire la predarea suprafeței de teren necesare punerii în posesie, aceleași demersuri fiind făcute de Instituția Prefectului Județului Iași.
Astfel, încă din 2006, analizând întreaga documentație anexată, s-a solicitat ADS predarea suprafeței de 0,47 ha necesară punerii în posesie a numitei D. R.. Pentru deblocarea, respectiv finalizarea procedurii de punere efectivă în posesie a beneficiarei deciziei civile nr. 378/1994, având în vedere refuzul pârâtelor de a da curs solicitării se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești de obligare a acestora la întocmirea documentației de predare a suprafeței de 0,47 ha teren, necesară în vederea îndeplinirii obligației stabilite în sarcina comisiei municipale de fond funciar și în final pentru realizarea punerii în posesie a numitei D., moștenitoarea lui C. E..
În paralel cu demersurile întreprinse pe lângă ADS, în vederea finalizării procedurii de soluționare a cererii reclamantei, prin adresa nr. 7964 din 16.02.2010 a Primăriei Mun. Iași s-a solicitat Prefectului Județului Iași, emiterea unei hotărâri în sensul radierii doamnei C. E. din anexa 36 a Mun. Iași și înscrierea în anexa corespunzătoare a Comunei M., însă prin referatul nr. 4207 din 14.03.2010 C. Locală de Fond Funciar M. a respins cererea domnului Z. L. și respectiv propunerea Comisiei Municipale Iași de radiere a suprafeței de 0,47 ha din anexa 36 a mun. Iași și înscrierea în anexa corespunzătoare a comunei M..
Față de cele învederate, recurenta a solicitat a se constata netemeinicia susținerilor instanței de fond potrivit cărora caracterul definitiv al sentinței civile nr._/2011 a Judecătoriei Iași și faptul că aceasta a rămas irevocabilă, face ca aceasta să impună cu putere de lucru judecat cât timp a tranșat fără echivoc, problema includerii terenului în suprafață de 0,47 ha teren în cel de 154,8008 ha teren predat pe bază de protocol la 12.06.2001 de către ADS precum și obligativitatea Comisiei Municipale Iași de Fond Funciar de a pune în posesie reclamanta pe acest teren, fără a mai exista așadar posibilitatea de a se statua diferit.
Aceasta, deoarece în primul rând, ceea ce s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată a fost predarea unei suprafețe de teren suplimentare, dat fiind faptul că s-a constatat un deficit de suprafață, între întinderea menționată în protocol și cea rezultată din măsurătorile întocmite cu ocazia efectuării punerilor în posesie, fără a se nega faptul că în tabelul nominal întocmit la data respectivă nu ar fi figurat și suprafața de teren destinată autoarei numitei D. R., iar în al doilea rând, în procedura soluționării cauzei_/245/2010 nu s-a identificat vechiul amplasament al fostei proprietăți pentru care s-a solicitat reconstituirea.
Astfel, deși s-a reținut în considerentele sentinței civile nr._ din 19.08.2011 faptul că suprafața de 0,47 ha a fost deja predată de către . către C. M. prin intermediul ADS, respectiv ca parte a suprafețelor de 154,8008 ha și respectiv 48,2090 ha, precum și faptul că aceste suprafețe de teren au fost delimitate în prezența comisiei municipale Iași, însă acest aspect nu poate fi în prezent confirmat sau infirmat de instituția reclamantă dată fiind data îndepărtată la care protocoalele de predare primire au fost încheiate ( Protocolul încheiat la data de 12.06.2001 și înregistrat la primărie sub nr. 369 12 din 13.06.2001 precum și procesul verbal nr._ din 27.03.2001), inclusiv răspunsul raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. V. de la primul obiectiv, întemeindu-se pe înscrisurile aflate la dosarul cauzei și nu pe măsurători exacte efectuate în teren, iar pe de altă parte, același raport de expertiză ca răspuns la cel de-al doilea obiectiv s-a concluzionat faptul că suprafața de 0,47 ha teren nu poate fi identificată topo-cadastral, cu schiță și vecinătăți, deoarece nu sunt date privind vechiul amplasament al fostei proprietăți. Terenurile au fost predate comisiei în baza fișelor cadastrale care au fost anexate la procesul verbal încheiat în data de 19.03.2001, fără alte precizări sau documente pe baza cărora să se stabilească care este amplasamentul suprafețelor de teren la care persoanele fizice înscrise în anexa 36 au dreptul și nici nu a fost stabilit un alt amplasament pentru C. E., deoarece terenul preluat nu a acoperit toate cererile.
Susținerile sale au fost astfel confirmate de raportul de expertiză, astfel că dincolo de dispozitivul sentinței civile nr._ din 19.08.2011, solicitarea formulată atât pe cale administrativă cât și pe cale judecătorească de a se preda o suprafață de teren suplimentară este pe deplin justificată.
S-a solicitat a se mai avea în vedere faptul că inclusiv reclamanta prin cererea de chemare în judecată, respectiv precizările în timpul judecării cauzei nr._/245/2010 aduce la cunoștința instanței faptul că terenul ce face obiectul Protocolului a fost restituit în totalitate, situație ce a generat demersurile Comisiei Municipale Iași pe lângă Agenția D. Statului de a se preda un alt amplasament pentru efectuarea punerii în posesie, predare fără de care C. M. Iași este în prezent, în imposibilitate de a pune în aplicare Decizia Civilă nr. 378 din 18.04.1994 cu privire la suprafața de 0,47 ha teren.
De asemenea, inclusiv Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin Direcția pentru Coordonarea și Controlul Aplicării Legislației din domeniul Restituirii Proprietății Funciare prin adresa nr. 3953/DFF/26.07.2010 înregistrată la Primăria Mun. Iași sub nr._ din 30.07.2010 reține faptul că în vederea deblocării situației Primăria Iași are posibilitatea de a se adresa Agenției D. cu o nouă solicitare de încheiere pe cale amiabilă a unui protocol de predare primire a unor suprafețe suplimentare în vederea punerii în posesie a persoanelor care, conform protocoalelor de predare primire deja încheiat, erau beneficiari ai terenurilor, îndrumare urmată de C. M. de Fond Funciar Iași, adresa ANRP vizând inclusiv posibilitatea promovării unor acțiuni având ca obiect obligația de a face, prin care să se solicite Agenției D. Statului încheierea unui nou protocol de predare primire și predarea suprafeței suplimentare solicitate.
În drept, au fost invocate în susținerea cererii dispozițiile art. 3 al. 3 și art. 7 al. 7 din Legea nr. 268/2001 și art. 9 din HG nr. 626 din 2001, art. 5, art. 6 din HG nr. 850 din 2005, potrivit cărora terenurile ce urmează a fi retrocedate în conformitate cu prevederile Legii nr. 18 din 1991 și Legii nr. 1 din 2000 se transmit de ADS la cererea comisiilor județene urmând ca apoi pe baza protocolului de predare a terenului să fie eliberate titlurile de proprietate.
Este de necontestat că art. 3 din Legea nr. 268 din 2011 instituie obligația pârâtelor de a preda comisiei municipale de fond funciar suprafața de teren necesară punerii în posesie a numitei D. R.. A solicitat să se constate că în încercarea de a îndeplini obligațiile ce îi revin s-a lovit de inacțiunea pârâtelor care deși au potrivit dispozițiilor invocate, atribuții în acest sens nu și le îndeplinesc.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Recursul a fost formulat în termen, motivat, semnat, fiind scutit de la plata taxei de timbru.
Intimata Agenția D. Statului a formulat întâmpinare solicitând în principal anularea recursului iar în subsidiar respingerea acestuia ca neîntemeiat.
Recursul nu poate fi exercitat decât pentru motive de nelegalitate conform art. 304 al. 1 din C..
per a contrario, neindicarea motivelor de casare și modificare prevăzute de art. 304 din C. sau imposibilitatea încadrării criticilor formulate într-unul din cazurile prevăzute de art. 304 C., atrage sancțiunea nulității cererii de recurs.
Deși recursul ar trebui să fie o critică asupra legalității hotărârii, din verificarea conținutului căii de atac se constată că aceasta constituie o simplă reluare a motivelor din acțiunea introductivă . în cuprinsul întregului memoriu de recurs nu este adusă nici o critică hotărârii atacate, sau a modului în care instanța a analizate cererea de chemare în judecată.
Cum în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc critici propriu-zise ale sentinței de fond, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată în fond și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia, succesiunea de fapte și afirmații din cuprinsul cererii de recurs nefiind structurată din punct de vedere juridic, în așa fel încât să se poată reține, vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de casare prev. la art. 304 C., s-a solicitat admiterea excepției nulității recursului.
Pe fondul recursului, nu se identifică motive care să conducă la concluzia că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății sau că pronunțarea acestei hotărâri este lipsită de temi legal sau că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Considerentul pentru care instanța de fond a respins acțiunea recurentelor reclamante este acela că Sentința civilă irevocabilă nr._ din 19.08.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2010 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta D. R. în contradictoriu cu ADS și Prefectul jud. Iași, pentru lipsa calității procesuale pasive, dar a fost admisă acțiunea în contradictoriu cu pârâții P. mun. Iași, CLFF Iași, CJFF Iași. A fost obligată C. Locală de Fond Funciar Iași să efectueze punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 0,47 ha teren, cu care autoarea reclamantei C. E. a fost înscrisă în anexa 36 a . 22 și care a fost inclusă în suprafața de 154,8008 ha teren ce a făcut obiectul Protocolului din 12.06.2001, înregistrat la Primăria Mun. Iași sub nr._ din 13.06.2001, să întocmească documentația prealabilă emiterii titlului de proprietate și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Iași.
În mod corect a constatat instanța de fond că prin prezenta cerere recurenții reclamanți încearcă să obțină o a doua predare a terenului necesar punerii în posesie a petentei, aspect care pe de o parte contravine dispozițiilor legale în materia fondului funciar, iar pe de altă parte admiterea unei astfel de cereri ar duce la înfrângerea puterii de lucru judecat, izvorâtă din sentința civilă nr._ din 19.08.2011.
La solicitarea tribunalului s-au depus copii certificate conform cu originalul de pe protocolul din 12.06.2001 încheiat între ADS, . și C. Mun. Iași, fișa cadastrală a suprafețelor de teren delimitate pe teritoriul administrativ al mun. Iași jud. Iași, procesul verbal din 19.03.2001 privind predarea suprafeței de 48,2090 ha teren către ADS, fișa cadastrală anexa la procesul verbal nr. 739 din 19.03.2001, tabel nominal cu locatorii persoane fizice care primesc terenuri pe raza administrativă a mun. Iași, tabel nominal cuprinzând persoanele înscrise în anexa 36 la . .
S-au mai depus de către recurenți copii de pe adresa nr._ din 18.04.2005, adresa nr._ din 18.10.2004, hotărârea nr. 526 din 16.09.2004, referat privind cererea nr._ din 6.11.2003, adresa nr._ din 25.06.2001, adresa nr. 4812 din 9.03.2001, adresa nr. 1117 din 30.04.2001, plan cadastral privind terenul predat de . legea nr. 1 din 2000, adresa nr._/2014 emisa de ADS.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs, dar și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va reține faptul că recursul declarat de către reclamanții C. M. de Fond Funciar Iași și P. M. Iași este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Cu referire la primul aspect invocat de intimata ADS, se constată că sunt incidente dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă potrivit cărora recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele. Pe de altă parte, cererea de recurs astfel cum a fost formulată cuprinde motivele de netemeinicie ale sentinței recurate, astfel încât nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 304 Cod Procedură Civilă.
Pe fond se constată că reclamanții C. M. de Fond Funciar Iași și P. M. Iași au solicitat obligarea pârâtelor să predea Comisiei Municipale de Fond Funciar Iași suprafața de 0,47 ha teren în baza deciziei civile nr. 378 din 18.04.1994 pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr. 2798 din 1993 și respectiv a sentinței civile nr._ din 19.08.2011 pronunțat de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2010.
Motivarea primei instanțe s-a raportat în primul rând la considerentele sentinței civile nr._ din 19.08.2011 potrivit căreia suprafața de 0,47 ha teren înscrisă în anexa nr. 36 pe numele autoarei C. E. și care urma a fi atribuită în posesie numitei D. R. a fost inclusă în suprafața de 154,8008 ha predată prin Protocolul din 12.06.2001. În condițiile în care prin sentința civilă menționată se reține acest aspect, susținerile reclamanților în sensul că de fapt ar fi existat un deficit de teren nu pot fi primite cu atât mai mult cu cât nici reclamanții nu pot confirma că acest teren ar fi fost inclus în suprafața de 154, 8 ha.
Într-adevăr, reclamanții au solicitat prin cererea dedusă judecății la 22.08.2012 ca instanța să stabilească o altă situație de fapt cu privire la suprafața de 0,47 ha la care se face referire în sentința civilă nr._ din 19.08.2011 . Se constată incidența în cauză a prezumției puterii de lucru judecat.
Astfel, dacă în manifestarea sa de excepție procesuală - care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată - autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ., de părți, obiect și cauză, nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a mai fi contrazis, el impunându-se într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, din nevoia de ordine și stabilitate juridică.Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., în relația dintre părți, prezumția puterii de lucru judecat are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția a II-a civilă Decizia nr. 3845 din 8 noiembrie 2013).
Prin urmare, reclamanții recurenți nu pot cere instanței stabilirea contrariului celor statuate prin sentința civilă nr._ din 19.08.2011.
Mai mult decât atât, Tribunalul constată că înșiși reclamanții au un dubiu cu privire la includerea în suprafețele de teren ce le-au fost predate anterior prin protocol a suprafeței de 0,47 ha teren cuvenite numitei D. R., afirmând prin cererea de sesizare a instanței că nu pot confirma sau infirma acest lucru.
Nu în ultimul rând, deși reclamanții susțin că ulterior predării s-ar fi constatat un deficit cu privire la suprafețele de teren predate, nu au probat acest aspect, astfel cum nu au probat nici faptul că aceleași suprafețe de teren au fost afectate în întregime exclusiv reconstituirii în favoarea persoanelor îndreptățite.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că întreaga suprafață de teren predată prin protocolul din 12.06.2001 încheiat între ADS, . și C. Mun. Iași a fost afectată punerii în posesie a persoanelor îndreptățite la reconstituire și nici motivele pentru care D. R. sau autoarea acesteia, C. E., a făcut parte din categoria persoanelor excluse de la punerea în posesie, în condițiile în care figura pe tabelul nominal anexa nr. 36 la poziția 22 . Din acest tabel rezultă că suprafața necesară punerii în posesie a persoanelor ce figurau în cuprinsul acestuia era de 255,01 ha, ulterior reclamanții depunând un tabel nominal în care sunt precizate persoanele care nu au fost puse în posesie, suprafețele cuvenite acestora totalizând 99,32 ha. Explicația cuprinsă în acest ultim tabel, întocmit la 11.12.2002, face referire la imposibilitatea reconstituirii pentru amplasament neidentificat, C. E. figurând cu această mențiune.
Cu toate acestea, din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, a protocolului din 12.06.2001 încheiat între ADS, . și C. Mun. Iași, a fișei cadastrale a suprafețelor de teren delimitate pe teritoriul administrativ al mun. Iași jud. Iași, a procesului verbal din 19.03.2001 privind predarea suprafeței de 48,2090 ha teren de către ADS, a fișei cadastrale anexa la procesul verbal nr. 739 din 19.03.2001, se constată că ADS a predat o suprafață totală de 203,0098 ha Comisiei Municipale Iași, în timp ce suprafața necesară ar fi fost de 255,01 ha, astfel cum se confirmă prin adresa nr._/_ din 22.09.2014 . Având în vedere că potrivit celor învederate de reclamanți s-a reconstituit o suprafață de 155,69 ha ( 255,01ha – 99,32 ha ), rezultă o diferență de 47,3198 ha care nu a fost reconstituită persoanelor îndreptățite (până la 203,0098 ha - suprafață predată de ADS).
În consecință, raportat la motivele expuse anterior, în condițiile în care potrivit probatoriului analizat anterior ADS a predat Comisiei Municipale Iași de Fond Funciar suprafața de teren ce trebuia reconstituită autoarei C. E., reclamanții nu pot obține predarea unui alt teren afectat aceluiași scop.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă sau alte motive de ordine publică, văzând și dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții C. M. de Fond Funciar Iași și P. M. Iași împotriva sentinței civile nr. 3303/27.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ , sentință pe care o menține.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.02.2015.
Președinte, A. M. C. | Judecător, L. H. | Judecător, E.-C. P. |
Grefier, F. L. I. |
Red./tehnored.:L.H.
2 ex./27.04.2015
Jud. fond: C. C.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 234/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 225/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
