Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Sentința nr. 504/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 504/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 371/99/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 23 Februarie 2015
Președinte – C. M.
Grefier – M. Getuța
Sentința civilă Nr. 504
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind cererea formulată de petenta S. A. M. L., având ca obiect exequator (recunoasterea inscrisurilor si hotararilor straine).
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat Damacovici L. pentru petentă.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință
Primul termen de judecată în ședință publică. Tribunalul este competent general, material, teritorial să soluționeze prezenta cerere.
Interpelat fiind apărătorul petentei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe fondul cererii.
Avocat Damacovici L. pentru petentă având cuvântul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, recunoașterea pe teritoriul Statului Român a hotărârii privind autoritatea părintească pronunțată de Judecătoria Frankfurt am Main - Instanța pentru Familie, Germania, la data de 15.08.2013 în cauza având nr. 454 F 3230/13 SO. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, petenta S. A. M. L. a solicitat recunoașterea pe teritoriul României a hotărârii privind autoritatea părintească pronunțată de Judecătoria Frankfurt am Main - Instanța pentru Familie, Germania.
Motivând în fapt cererea, petenta arată că prin hotărârea sus citată s-a dispus exercitarea autorității părintești numai de către ea asupra minorei S. M. Sophia, născută la data de 07.06.2010. În proces s-a prezentat personal atât ea cât și S. G., tatăl copiilor, care a fost de acord cu acțiunea. Hotărârea judecătorească întrunește toate condițiile pentru a fi recunoscută în România.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiilre art. 39 din Legea 338/20 din 23.12.2003 publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.
S-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma cererii formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Începând cu 1 ianuarie 2007, momentul aderării României la Uniunea Europeană, în România au devenit aplicabile două proceduri cu privire la recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor străine, aplicabile în funcție de locul în care aceste hotărâri au fost pronunțate, statele membre, respectiv în state ce nu sunt membre ale Uniunii Europene („UE”).
Procedura privind recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în state membre UE este guvernata de reglementări comunitare cu aplicabilitate directă în statele membre, și anume Regulamentului nr. 44/2001 privind competența, recunoașterea și punerea în executare a hotărârilor în materie civilă și comercială, Regulamentul 2201/2003 în materie matrimonială și a răspunderii părintești si Regulamentul nr.4/2009 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere.
Tribunalul notează, văzând art. 4 din Noul cod de procedură civilă (relativ la aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene ) și art. 1093 din Noul cod de procedură civilă, că doar hotărârile judecătorești pronunțate în state nemembre UE se supun în continuare prevederilor Titlului III din Noul cod de procedură civilă referitor la eficacitatea hotărârilor străine ( Legea 134/2010).
Prin urmare, văzând obiectul hotărârii străine și faptul a fost pronunțată într-un stat memebru UE Tribunalul reține că in cauză prevederile aplicabile sunt cele ale Regulamentului 2201/2003 în materie matrimonială și a răspunderii părintești.
Prin Regulamentul sus – menționat s-au simplificat condițiile recunoașterii și punerii în executare a hotărârilor în spațiul comunitar european în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești.
Tribunalul constată că potrivit art. 21 din Regulamentul comunitar nr.2201/2003:
(1) Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc de celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură.
(3) Fără a aduce atingere secțiunii 4 din prezentul capitol, orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2 din prezentul capitol, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii.
Competența teritorială a instanței judecătorești indicată în lista comunicată Comisiei de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 68 este stabilită prin dreptul intern al statului membru în care se depune cererea de recunoastere sau de refuz al recunoașterii.
Tribunalul reține în cauză că petenta a făcut dovada condițiilor prevăzute de art. 37-39 din Regulamentul comunitar nr. 2201/2003 .
Astfel, art. 37 prevede: (1) Partea care solicită sau contestă recunoașterea unei hotărâri judecătorești ori solicită încuviințarea executării trebuie să prezinte: (a) o copie a hotărârii care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale și (b) certificatul menționat la articolul 39. (2) În afară de aceasta, în cazul în care este vorba despre o hotărâre în lipsă, partea care solicită recunoașterea sau încuviințarea executării trebuie să prezinte: (a) originalul sau o copie certificată pentru conformitate a documentului care stabilește că actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat sau comunicat părții care nu s-a prezentat sau
(b) orice document care arată că pârâtul a acceptat hotărârea în mod neechivoc.
De asemenea, articolul 38 dispune: (1) În lipsa prezentării documentelor menționate la articolul 37 alineatul (1) litera (b) sau alineatul (2), instanța judecatorească poate acorda un termen pentru prezentarea lor sau poate accepta documente echivalente sau, în cazul în care consideră că dispune de suficiente informații, poate să renunțe la prezentarea lor În cauză s-a depus hotărârea purtând apostila Convenției de la Haga privind autoritatea părintească pronunțată de Judecătoria Frankfurt am Main - Instanța pentru Familie, Germania, la data de 15.08.2013 în cauza având nr. 454 F 3230/13 SO din care rezultă că aceasta este executorie din data 27.09.2013. Totodată, s-a depus certificatul prevăzut de art. 39 din Regulamentul comunitar nr. 2201/2003 și documentul echivalent care a probat că actul de sesizare a instanței stăine a fost comunicat părții, tatăl minorei, care anterior termenului acordat de instanță în ședință nepublică, s-a prezentat și a declarat că este de acord cu transferul dreptului de autoritate părintească asupra mamei copilului.
Tribunalul, fiind legal învestit, potrivit art. I.3 alin. 1 din Legea nr. 189/2007, constată că nu s-a relevat a exista în cauză vreunul din motivele prevăzute de art. 22, 23 din Regulamentul nr. 2201/2003 de refuz a recunoașterii hotărârii judecătorești straine.
Față de considerentele anterior expuse, Tribunalul urmează a admite cererea petentei și a dispune în sensul celor cuprinse în prezenta sentință:
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de petenta S. A. M. L., CNP_, cu domiciliul procedural ales în Iași, ., .> Dispune recunoașterea pe teritoriul Statului Român a hotărârii privind autoritatea părintească pronunțată de Judecătoria Frankfurt am Main - Instanța pentru Familie, Germania, la data de 15.08.2013 în cauza având nr. 454 F 3230/13 SO.
Serviciul de Stare Civilă competent va efectua cuvenitele mențiuni în registrul de stare civilă.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23.02.2015.
Președinte Grefier
C. M. M. Getuța
Red/Tehnored. CM
05.03.2015/ 3 ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 247/2015. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 234/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
