Fond funciar. Decizia nr. 255/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 255/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 5265/866/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Februarie 2015
Președinte - D. M.
Judecător - A. M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 255/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanta D. M. în contradictoriu cu intimații C. J. IASI DE FOND FUNCIAR, D. P., D. I. M., B. E., B. A. și M. P., având ca obiect fond funciar, constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17.02.2015 și respectiv pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1842/03.06.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei de interes a reclamantei D. M. în capătul de cerere având ca obiect constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr._/ 29.11.1994. s-a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantei D. M. în capătul de cerere având ca obiect rectificarea titlului de proprietate nr._/ 22.08.2002 ;s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/ 29.11.1994 formulat in contradictoriu cu pârâții C. Județeană Iași de Fond Funciar, D. P., D. I. M., B. E., B. A. si Mihaica P., pentru lipsa interes ; s-a respins capătul de cerere având ca obiect rectificarea titlului de proprietate nr._/22.08.2002 formulat in contradictoriu cu pârâta C. Județeană Iași de Fond Funciar, pentru lipsa calității procesuale active ; a fost obligată reclamanta la plata către pârâții D. P., D. I. M., B. E., B. A. si Mihaica P. a sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ reclamanta D. M. a solicitat, in contradictoriu cu pârâții D. P., D. I . M., B. E., B. A., Mihaica P. si C. Județeană Iași de Fond Funciar, nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/29.11.1994 pentru suprafața de 900 mp teren intravilan, precum si rectificarea titlului de proprietate nr._/22.08.2002. In motivarea acțiunii a arătat că, in fapt, pe numele reclamantei si a pârâților D. P., D. I . M., B. E., B. A., Mihaica P. a fost emis titlul de proprietate nr._/1994 pentru suprafața de 2,72 ha in . M. a avut teren separat, netrecut insa in întregime in registrul agricol, pentru aceasta eliberându-i-se titlul nr._/2002 pentru suprafața de 3600 mp, omițându-se însă suprafața de 900 mp teren intravilan identificata in T 24, . aceasta suprafața a aparținut reclamantei. Se arata ca aceasta suprafața de 900 mp a fost stăpânita de către reclamanta pana la ., iar după apariția Legii nr. 18/1991 reclamanta a depus diligente pentru reconstituirea dreptului de proprietate, fiind emis titlul insa nu pe întreaga suprafața. Se arata ca din eroare suprafața de 900 mp a fost inclusa in titlul de proprietate emis pe numele moștenitorilor lui D. T..
In drept, s-au invocat prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 si art. 58 din Legea nr. 18/1991.
In susținerea cererii, reclamanta a depus înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâții D. P., D. I . M., B. E., B. A., Mihaica P. au invocat, pe cale de excepție, lipsa de interes si a calității procesuale active a reclamantei. Se arata ca reclamanta însăși, alături de ceilalți moștenitori, a formulat cerere de reconstituire pentru terenul moștenire de la autorul comun D. T., recunoscând astfel, implicit, ca întregul teren a fost proprietatea acestui autor. Susțin pârâții ca in ciuda faptului ca reclamanta împreuna cu soțul ei au construit o casa de locuit amplasata pe aceasta suprafața de 900 mp nu le conferă dreptul de proprietate asupra acestui teren, terenul fiind la acel moment proprietatea autorului comun. Suprafața de 900 mp teren figura in registrul agricol al autoarei D. T.. Privitor la cel de al doilea capăt al acțiunii, se mai arată că pârâții au solicitat respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat, întrucât se încearcă pe aceasta cale introducerea in titlu a unei suprafețe de teren la care reclamanta nu este îndreptățită. Acțiunea reclamantei nu se circumscrie situațiilor prevăzute de legea speciala privind îndreptarea erorilor materiale strecurate in titlul de proprietate.
In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri, in acest sens fiind depusa la dosarul cauzei si documentațiile aferente titlurilor de proprietate puse in discuție, nr._/29.11.1994 si nr._/22.08.2002.
In cursul cercetării judecătorești, s-a constatat existenta unei modificări a titlului de proprietate nr._ din 29.11.1994, motiv pentru care s-a considerat necesară lămurirea împrejurărilor care au dus la modificarea titlului de proprietate așa cum rezulta din adresa nr. 976 din 18.05.1999 emisa de Primăria comunei Halaucesti, jud. Iași si a mențiunii “ Se va rectifica” ce rezultă de pe aceasta adresă, aflată la fila 82 dosar. S-au emis in acest sens adrese către C. Locala de fond funciar Halaucesti, C. Jud. Iași si OCPI Iași pentru a ne face cunoscut procedura si înscrisurile avute in vedere la modificarea titlului, cu amplasamentele ce au rezultat din fisa de punere in posesie emisa ulterior modificării in raport de titlul de proprietate așa cum a fost inițial emis.
De asemenea, s-a apreciat necesară obținerea unor date de la C. Locala de fond funciar Hălăucești, instanța solicitând acesteia sa comunice daca s-a formulat cerere de constituire de către reclamanta D. M. pentru suprafața de 900 mp.
Ca răspuns la solicitarea instanței, OCPI Iași a depus precizări și înscrisuri la dosarul cauzei(filele 134-190), arătând ca modificarea titlului de proprietate nr._/1994, emis pe numele tuturor moștenitorilor, s-a realizat in doua etape: in anul 2001, in baza unei documentații s-a adăugat suprafața de 0,20 ha teren extravilan; in anul 2003, in baza unei alte documentații s-au modificat suprafețele din intravilan si extravilan, respectiv 0,62 ha teren si 2,10 ha teren. Se face mențiunea ca in ambele cazuri nu se regăsește nicio hotărâre a Comisiei Județene Iași pentru rectificările operate.
C. județeana Iași de Fond Funciar a făcut cunoscut instanței, de asemenea, ca nu a fost identificată in evidentele acestei instituții vreo hotărâre prin care sa se fi dispus rectificarea titlului de proprietate(fila 151 dosar).
Privitor la solicitarea expresa a instanței, adresata Comisiei Locale Halaucesti de Fond Funciar, de a învedera daca si in ce măsura reclamanta este titulara vreunei cereri de reconstituire asupra unei suprafețe de 900 mp, s-a răspuns in sensul neînregistrării in evidentele comisiei a unei astfel de cereri, cu excepția unei cereri prin care se solicita 0,36 ha teren, pentru care s-a si emis titlul de proprietate.
Instanța, apreciind ca in baza materialului probator administrat, in baza disp. art. 248 C., a pus in discuția partilor excepțiile invocate de către pârâți prin întâmpinare, fața de care instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta D. M. și pârâții D. P., D. I . M., B. E., B. A., Mihaica P. sunt moștenitorii autorului comun D. I., decedat la data de 10 octombrie 1980. Aceasta a fost căsătorit cu D. T., decedata la 6 mai 1983, aceștia fiind părinții partilor din cauza de față. Acești moștenitori, prin cererea înregistrată la Primăria .. 5925 din 05.03.1991 (fila 94 dosar) au solicitat, in calitate de moștenitori ai lui D. I., reconstituirea in baza Legii nr. 18/1991 a dreptului de proprietate pentru o suprafața de 2,70 ha teren arabil, din care 0,23 ha teren in vatra satului. Potrivit anexei de validare 3 (fila 92 dosar), la nr. 340, pe numele moștenitorilor apărare ca validata cererea de reconstituire pentru o suprafața totala de 2,70 ha teren.
Reclamanta D. I. M., in calitate de moștenitoare a defunctului sot F. D. P., a formulat cerere de reconstituire la data de 16 martie 1991, înregistrată la Primăria Halaucesti sub nr. 5887 (fila 104 dosar), pentru o suprafața de 0,36 ha teren ce a fost înscrisă de soțul sau in CAP.
Din cuprinsul anexei 3 (fila 103 dosar) rezulta ca reclamanta D. M. este beneficiara unei reconstituiri asupra a 3600 mp teren extravilan, in calitate de moștenitor al defunctului F. A P..
Coroborând aceste ultime constatări cu informațiile furnizate de către C. Locala Halaucesti, potrivit cărora nu există in evidentele comisiei dovada formulării si a unei alte cereri de reconstituire, pentru o alta suprafața, instanța a concluzionat că reclamanta D. I. M. a formulat două cereri de reconstituire: prima, alături de ceilalți frați, pentru suprafața de teren ce a aparținut defuncților părinți; a doua, formulata in calitate de moștenitoare a defunctului F. A. P..
Se constata astfel ca intre aceste doua reconstituiri nu exista nicio legătura, vizând terenuri ce au aparținut unor persoane diferite. In concluzie, nu se poate susține, contrar a ceea ce arata reclamanta in petitul acțiunii, ca la reconstituirea suprafeței de 3600 mp s-a omis si a se avea in vedere suprafața de 900 mp, întrucât aceste doua suprafețe au avut proprietari diferiți, fiind înscrise in roluri agricole diferite. Mai mult, cele doua suprafețe de teren au făcut obiectul unor cereri de reconstituire ale reclamantei, suprafața de 3600 mp fiind inclusa in titlul emis pe doar numele acesteia, in timp ce suprafața de 900 mp a fost inclusa in titlul emis pe numele reclamantei, alături de ceilalți moștenitori. Reclamanta D. M. nu a făcut vreo dovada in aceasta cauză că a deținut pe numele său, respectiv a avut rol agricol propriu, suprafața de 900 mp si nici că a formulat o cerere de reconstituire, în nume propriu, alta decât cea formulată alături de frații săi. Aspecte legate de posesia exercitata asupra acestei suprafețe de 900 mp, construirea unei case pe acest teren, nu conferă reclamantei vreo vocație proprie si exclusiva asupra acestui teren, in lipsa dovezilor mai-sus indicate. Astfel, cu privire la solicitarea rectificării titlului de proprietate nr._/2002 emis pe numele reclamantei, prin care se solicita includerea unei suprafețe de 900 mp, situata in tarlaua 24, . care nu s-a formulat cerere de reconstituire si nici nu a făcut obiectul vreunei validări a dreptului de proprietate doar in persoana reclamantei, se pune problema lipsei calității procesuale active in cadrul unei astfel de cereri.
Calitatea procesuala activă presupune, așa cum rezulta si din disp. art. 36 C., existenta unei identități între persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv ce se dorește a fi valorificat. Ori reclamanta, așa cum s-a arătat, nu are niciun drept exclusiv asupra suprafeței de 900 mp din tarlaua 24. Mai mult, nici nu s-ar putea proceda in sensul includerii acestei suprafețe de 900 mp prin mijlocirea unei acțiuni in rectificare, în condițiile in care aceasta suprafața nu a făcut obiectul unei reconstituiri pe numele exclusiv al reclamantei, nefiind vorba nicidecum de o simpla eroare materiala de omitere a inserării si a acestei suprafețe in titlul de proprietate nr._/2002.
Instanța, admițând excepția lipsei calității procesuale active, a respins cel de al doilea capăt de cerere pentru acest considerent.
De asemenea, in condițiile in care reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr._/1994, emis pe numele moștenitorilor autorului comun, pentru suprafața de 900 mp din tarlaua 24, . pune problema interesului unei astfel de solicitări.
Interesul in promovarea acțiunii trebuie sa conducă la concluzia ca in urma scoaterii suprafeței de 900 mp din titlul comun, ca urmare a constatării nulitatii parțiale, reclamanta să poată beneficia in mod exclusiv de dreptul de proprietate asupra acestui teren. Ori, așa cum s-a arătat si cu ocazia analizării excepției anterioare, reclamanta nu are niciun drept de proprietate exclusiv asupra suprafeței de 900 mp, astfel ca solicitarea anularii parțiale a titlului comun cu privire la aceasta suprafața nu-i poate folosi in vreun fel. Obținerea posesiei, proprietății asupra acestei suprafețe de teren tine strict de modalitatea prin care se va soluționa partajul asupra terenurilor înscrise in titlul de proprietate emis pe numele tuturor moștenitorilor.
Urmare a admiterii excepției lipsei de interes, instanța a respins și capătul de cerere privitor la nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/29.11.1994 pentru suprafața de 900 mp teren intravilan.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta D. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens, apelanta a reținut că instanța de fond a interpretat in mod greșit dispozițiile legale aplicabile in cauza, a interpretat eronat probatoriul administrat, D. M. bucurându-se de interes legitim in promovarea acestei acțiuni in virtutea dreptului de proprietate ce ii revine in baza dispozițiilor art.8 din Legea 18/1991. Învederează că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp teren intravilan identificata in T24, P8/211, în repetate rânduri, cererile sale nefiind soluționate conform Legii 18/1991, că nu a primit un bon care sa facă dovada depunerii cererilor sale la Primăria ., însă modificarea Titlului de proprietate nr._/1994, prin includerea suprafeței de 900 mp teren, solicitați de reclamanta in nume propriu pe acest titlu este rezultatul tocmai al demersurilor sale personale și nu al demersurilor comune cu ceilalți comoștenitori. Învederează că suprafața de 900 mp teren ,mai sus arătata, la data intrării terenurilor in CAP nu a aparținut defunctei autoare D. T., ci era proprietatea apelantei si a fostului soț, actualmente soții fiind divorțați. In acest sens a fost depus la dosar „PROCES VERBAL NR.262/1972" emis de executorul Judecătoresc al Judecătoriei P., jud. Iași prin care a fost atribuită reclamantei in urma procesului de partaj bunuri comune (Sentința 262/1971 a Judecătoriei P. ) . In mod greșit retine instanța de fond ca apelanta revendica suprafața de 900 mp in calitate de moștenitoare a lui F. P. . Apelanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp, proprietate personala la data intrării in CAP, suprafața pe care a avut edificat imobilul casa de locuit, așa cum este el reținut in sentința 262/1971 a Judecătoriei P. . Aceasta suprafața de teren împreuna cu casa de locuit au fost trecute in proprietatea statului, aici ființând sediul fostului CAP . Aceste imobile nu au mai fost niciodată restituite apelantei personal, pentru suprafața de teren C. locala de fond funciar Halaucesti acționând in mod discreționar. Deși apelanta a solicitat de fiecare data când a fost posibil, conform legii, suprafața sa de teren, proprietate personala, iar după apariția Legii 18/1991 a stăpânit si stăpânește in fapt acest teren C. locala de fond funciar a refuzat restituirea terenului, mai ales datorită intervenției fraților apelantei - pârâții intimați din aceasta cauză . Comisiile de fond funciar au înscris in mod abuziv suprafața de 900 mp teren in Titlul de proprietate nr._/1994 emis pe numele moștenitorilor defunctei D. T.. Raportat la aceste aspecte a arătat titlul de proprietate nr._/1994 a suferit modificări (rectificări) pe cale administrativă, modalitate prin care C. Județeană de Fond Funciar Iași, fara a urma cursul legal al procedurii de rectificare - modificare Titlu de proprietate, fara a emite o hotărâre de Comisie județeană, imperativa in sensul legii, a înscris aceasta suprafața de teren in titlul de proprietate inițial, cu același număr de emitere pe numele moștenitorilor defunctei D. T. . Deși in adresa nr.976/18.05.1999 C. locala de fond funciar Halaucesti propune rectificarea Titlului de proprietate nr._ in sensul modificării acestuia prin înscrierea unor suprafețe in extravilanul comunei Halaucesti, C. Județeană de Fond Funciar Iași înscrie suprafața de 900 mp teren intravilan, teren ce a făcut subiectul cererilor de retrocedare a le apelantei. C. locala Halaucesti nu a făcut altceva decât să dea curs cererii de reconstituire a apelantei pentru suprafața de 900 mp teren, insa fara a urmări o soluționare legala, conform Legii 18/1991, a propus in mod nelegal rectificarea unui titlu preexistent, fara să se fi cerut acest lucru si fara să se respecte măcar procedura de rectificare . Acesta este motivul pentru care C. locala de Fond Funciar Halaucesti, răspunde laconic si interpretativ adreselor repetate si insistente ale instanței de fond prin care se solicita relații privitor la cererile formulate de apelanta in baza Legii 18/1991 de retrocedare a suprafeței de 900 mp . Era necesar ca răspunsului acestor adrese sa se anexeze copie dupa cererile formulate, după registrul de înregistrare a acestor cereri, întocmit special in acest scop . Era necesar sa fie anexate soluțiile inerente cererilor formulate de apelanta. Instanța de fond a dat o interpretare greșita celor arătate mai sus, demersurile sale pe cale judecătoreasca fiind soluționate greșit pe cale de excepție, fara a se cerceta fondul . Soluția dispusă în cauză are la baza relațiile comunicate de C. locală de fond funciar Halaucesti (fila 159, 177, 198 - dosar fond ), care precizează ca D. M. nu a formulat cereri in termenul legal, insa orice cerere de reconstituire trebuia soluționata conform legii, iar hotărârea comunicata solicitantului cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire . Acest lucru nu s-a desfășurat însă conform legii, cererile de reconstituire ale apelantei pentru suprafața de 900 mp concretizându-se in rectificarea titlului de proprietate emis pe numele moștenitorilor autorului comun, numai așa putându - se găsi o explicație rectificărilor repetate dispuse asupra titlului de proprietate nr._, rectificări greșite, fara temei legal, fara respectarea procedurii specifice Legii 18/1991.
In drept și-a întemeiat apelul pe disp. art.466 cod civil si urm., art .III din Legea 169/2007.
Prin întâmpinarea formulată, intimații D. P., B. E., D. M., M. P. și B. A., au solicitat respingerea apelului. În motivarea acestei poziții procesuale, intimații au arătat că instanța de fond în mod corect a admis excepția lipsei de interes a reclamantei D. M. în capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 29.11.1994, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei D. M. în capătul de cerere având ca obiect rectificarea titlului de proprietate nr._ din 22 august 2002, a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 29 noiembrie 1994, pentru lipsă de interes și de asemenea, a respins capătul de cerere având ca obiect rectificarea titlului de proprietate nr._ din 22 august 2002, pentru lipsa calității procesuale active. Așa cum au arătat și în fața judecătoriei, susțin și în fața instanței de apel că apelanta reclamantă D. M. nu are interes legitim în promovarea acțiunii promovate și nici calitate procesuală activă, câtă vreme, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului și, așa cum corect a reținut și instanța de fond, însăși apelanta reclamantă, alături de ceilalți moștenitori, a formulat cerere de reconstituire pentru terenul moștenire de la autorul comun D. T., recunoscând astfel că întregul teren a fost proprietatea acestui autor. Arată că este adevărată împrejurarea că apelanta reclamantă împreună cu soțul său au construit o casă de locuit amplasată pe suprafață de 900 mp, însă această împrejurare nu conferă dreptul de proprietate asupra terenului, aceasta deoarece terenul era la acel moment proprietatea autorului comun - D. T., așa cum figurează în registrul agricol, iar imediat după despărțirea de soțul său, reclamanta a înțeles să demoleze casa de locuit. Nu este reală susținerea apelantei în sensul că a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp teren intravilan, în repetate rânduri, cererile sale nefiind soluționate conform Legii nr. 18/1991 și că nu a primit un bon care facă dovada depunerilor cererilor sale la Primăria comunei Hălăucești, întrucât reclamanta nu a formulat niciodată vreo cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 900 m.p., ci o astfel de cerere a fost formulată în numele tuturor moștenitorilor - autori comuni ai defunctei D. T. și așa cum rezultă și din actele și lucrările dosarului. Nu este reală nici susținerea precum că a solicitat de fiecare dată când a fost posibil, suprafața de teren, proprietate personală, iar după apariția Legii nr. 18/1991 a stăpânit și stăpânește în fapt terenul de 900 mp, aceasta deoarece, așa cum am arătat în precedent, apelanta nu a formulat nicio cerere în nume propriu pentru reconstituirea dreptului de proprietate și nici nu a stăpânit sau stăpânește această suprafață de teren, pe motiv că, pe de o parte, terenul în litigiu nu a fost niciodată proprietatea sa personală, cum susține aceasta, iar pe de altă parte, casa pe care a construit-o pe terenul respectiv a fost demolată, încă din anul 1981. Mai mult, dacă apelanta ar fi formulat vreo astfel de cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 900 m.p., dovada s-ar fi aflat în evidentele comisiei, așa cum de altfel s-a întâmplat cu cererea sa, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,36 ha teren, în calitate de moștenitor al defunctului F. A. P.. Astfel, cele două cereri formulate de către apelanta reclamată la Primăria comunei Hălăucești au fost formulate astfel: prima, alături de ceilalți frați, pentru suprafața de teren a aparținut defuncților părinți, iar a doua în nume propriu, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 3600 m.p., formulată în calitate de moștenitoare a defunctului F. A.P.. Ca atare, în raport de această împrejurare, se poate constata cu ușurință că între cele două cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de către apelanta antă nu există vreo legătură, acestea vizând terenuri ce au aparținut unor persoane diferite. Intimații au mai arătat că la data de 05 martie 1991, toți moștenitorii, inclusiv apelanta reclamantă - D. M., au formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, pentru terenul în suprafață de 2,70 ha, recunoscând astfel că întregul teren a fost proprietatea autorului lor comun, după care revine asupra acestei recunoașteri, susținând că terenul în suprafață de 900 mp nu a aparținut defunctei autoare D. T., ci era proprietatea sa și a fostului său soț și că această suprafață de teren împreună cu casa de locuit au fost trecute în proprietatea statului și că aceste imobile nu au fost restituite niciodată apelantei. Însă, această ultimă remarcă este total nereală, întrucât terenul nu a aparținut niciodată reclamatei, iar casa de locuit a fost demolată încă din anul 1981 la inițiativa apelantei reclamante D. M., bunurile obținute în urma demolării fiind valorificate de către aceasta. Prin urmare, apreciază că intimata C. Locală de Fond Funciar Hălăucești a acționat în mod corect și legal și nu discreționar, așa cum susține apelanta în motivele de apel, câtă vreme nu avea ce anume să-i restituie apelantei, întrucât terenul nu-i aparținea, iar casa nu mai exista. Revenirea apelantei asupra recunoașterii din data de 05 martie 1991, în sensul că suprafață de 2,70 ha a fost proprietatea autorului comun are la bază o cu totul altă situație și anume că, apelanta reclamantă intenționează să înstrăineze suprafața de teren de 900 mp, printr-un contract de vânzare cumpărare, iar suma de bani obținută în urma aceste tranzacții să nu o împartă cu toți moștenitorii autorului comun, ci să fie însușită numai de către apelantă, situație cu care noi ceilalți moștenitori nu au fost de acord, acesta fiind motivul pentru care sora lor - apelanta reclamantă D. M. a promovat atât prezenta acțiune, cât și acțiunea de partaj succesoral.
Reclamanta D. M. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că excepțiile lipsei de interes a reclamantei si lipsa calității procesuale pasive a acesteia sunt nefondate, admiterea lor de către instanța de fond fiind rezultatul aprecierilor superficiale asupra argumentelor si apărărilor reclamantei . A arătat ca a formulat cerere separată de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp teren intravilan ce face obiectul prezentei cauze, teren care s-a aflat in proprietatea acesteia . Pe acest teren apelanta a avut edificat imobilul casă de locuit, dobândita împreuna cu fostul soț F. P. . Cererile de reconstituire, repetate efectuate de reclamantă, au avut ca rezultat modificarea si rectificarea repetată, în mod intenționat greșit a titlului de proprietate a cărei nulitate se cere, urmărindu-se a se crea un drept de proprietate pentru terenul din T24, P8/211. Acest teren a fost inclus pe titlul ce face obiectul prezentei cauze, ca urmare a cererilor apelantei, altfel neputând exista o justificare a operațiunilor de includere a acestei suprafețe pe titlu, cunoscut fiind ca reconstituirea, constituirea, se face la numai la cerere, cerere pe care nu si-o asuma decât reclamanta si arata ca a formulat-o in nume propriu, in nici un caz in sensul includerii acestei suprafețe pe actul de proprietate emis in comun . Susținerile intimaților ca reclamanta ar fi demolat casa frizează ridicolul. Aceasta casa a fost trecuta forțat in proprietatea statului o data cu terenul, in acest imobil aflându-se chiar birourile fostei administrații CAP . Casa a fost lăsata in stare de degradare ca urmare a revoluției din 1989, ea autodemolându-se in timp, dar aceasta autodemolare a urmat evenimentelor care au dus la desființarea fostelor proprietăți CAP. Arată că stăpânește aceasta suprafața de teren singură, ocupându-se în momentul de față de maniera dării în folosință gratuită către o societate agricolă din localitate pentru a depozita utilajele agricole . Susținerile intimaților sunt voit eronate ,sfidând adevărul, au ca rol inducerea in eroare a instanței de judecata . Nici o apreciere făcută de intimați nu este argumentata, nu are suport real. Pe final intimații arata adevărata lor intenție si scopul urmărit atât prin opoziția la cererea sa, cât mai ales prin manevrarea Comisiei locale de fond funciar după bunul plac numai pentru a obține o suma de bani care nu li se cuvine, la care nu au dreptul, pe care încearcă sa o obțină in virtutea modificărilor ilegale ale titlului de proprietate nr._/1994, survenite ca urmare a includerii suprafeței de 900 mp teren, solicitați de reclamantă in nume propriu. Aceasta manevra este evidentă, atât timp cat acest teren nu figurează in rolul agricol al autorilor pârtilor, nu face parte din dreptul de proprietate reconstituit, nefiind cuprinsă în anexa de validare la hotărârea Comisiei Județene Iași de fond Funciar prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate comun . Mai mult prin referatul Comisiei locale de fond funciar se solicită rectificarea cu privire la includerea pe titlu a unei suprafețe de teren extravilan . În mod inexplicabil, pe titlul de proprietate a fost inclus terenul apelantei și asta numai ca urmare a cererilor ei de reconstituire . Toate afirmațiile intimaților nu au suport real si nici nu pot fi dovedite, ei profitând totuși de complicitatea comisiei locale in tergiversarea acestei cauze.
În dovedirea motivelor invocate, apelanta a solicitat proba cu acte, încuviințată de instanță, în acest sens depunând la dosarul cauzei sentința civilă nr. 262 din 22.02.1971 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr. 2612/1970.
Intimații nu au administrat probe în prezenta cale de atac.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Tribunalul constată neîntemeiat apelul formulat.
Aprecierea interesului legitim în promovarea cererii având ca obiect „ nulitate titlu de proprietate” nu se poate realiza decât prin raportare la dispozițiile art. III alin.1 lit.a din Legea nr. 169/1997 potrivit cărora sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscriptiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafața stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
Din modul de redactare a textului rezultă în mod neechivoc că este îndeplinită cerința interesului legitim, în cazul în care prin constatarea nulității titlului de proprietate, partea interesată ar avea îndreptățire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața pentru care a contestat actul de reconstituire. Or, această îndreptățire ar fi demonstrată de existența unui act primar de reconstituire ( hotărâre emisă de comisia județeană de fond funciar) prin care s-ar fi recunoscut dreptul reclamantei la reconstituire iar procedura în acest sens nu ar fi fost finalizată datorită includerii greșite în titlul contestat, a suprafeței de teren cuvenite reclamantei. Nici în fața primei instanțe și nici în această fază procedurală, reclamanta nu și-a demonstrat vocația la reconstituirea individuală a dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp intravilan inclusă în titlu de proprietate emis pe numele autorului comun.În mod just, prima instanță a apreciat că, reclamanta a formulat două cereri, una alături de frații ei – care a stat la baza emiterii titlului de proprietate comun și o a doua individuală, care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/22.08.2002 pentru suprafața de 3600 mp ( întreaga suprafață pentru care a fost validată prin hotărâre a comisiei județene de fond funciar). Deși a susținut prin motivele de apel că a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamanta nu a produs nicio dovadă în acest sens, astfel că aspectul invocat nu poate fi reținut. Ceea ce este relevant în cauză este faptul că pentru întreaga suprafață pentru care a fost validată cererea de reconstituire, a fost și finalizată procedura prin emiterea titlului de proprietate nr._/22.08.2002, astfel că excluderea unei suprafețe de proprietate din titlul comun nu i-ar profita reclamantei. Împrejurarea că, în baza sentinței de partaj nr. 262/22.02.1971 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr. 2612/1970, i-a fost atribuită suprafața de 800 mp teren aferentă casei de locuit, nu poate fi valorificată, de asemenea, în prezenta procedură, atât timp cât reclamanta – apelantă nu a probat faptul preluării acestei suprafețe de către cooperativa agricolă de producție și că, în această situație, ar fi obținut o hotărâre emisă de comisia județeană de fond funciar ( suprafața de 3600 mp pentru care există o astfel de hotărâre și pentru care s-a emis titlu de proprietate, este situată în extravilan, fila 103).
În aceste condiții, în mod corect, instanța de fond a admis excepția lipsei de interes și, prin raportare la art. III alin.1 lit. a din Legea nr. 169/1997 a respins pe lipsa calității procesual active cererea reclamantei de constatare a nulității titlului de proprietate nr._/29.11.1994, criticile aduse de apelantă în prezenta cale de atac sentinței pronunțate în acest sens, neputând fi primite.
În considerarea acelorași argumente, față de soluția dată primului capăt de cerere, în mod corect a fost respinsă cererea reclamantei de rectificare a titlului de proprietate individual, reclamanta urmărind în acest mod, obținerea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 900 mp intravilan în cadrul prezentului litigiu, fără parcurgerea procedurilor reglementate de legile fondului funciar, ceea ce nu poate fi permis.
Față de cele expuse, tribunalul constată netemeinicia criticilor aduse de apelantă sentinței primei instanțe, astfel că, în baza art. 476 – 480 NCPC, va respinge apelul și va păstra sentința atacată.
În temeiul art. 453 NCPC, va obliga apelanta să plătească intimaților persoane fizice suma de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, redus de la suma de 2000 lei pe care instanța a apreciat-o ca disproporționată în raport de complexitatea cauzei și activitatea desfășurată de apărătorul intimaților ( în cauză a fost depusă întâmpinare în care au fost reluate, în mare parte, apărările formulate la fond și au fost acordate două termene de judecată, apărătorul intimaților fiind prezent doar la ultimul termen de judecată).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta D. M. împotriva sentinței civile nr. 1842/03.06.2014 a Judecătoriei P. pe care o păstrează.
Obligă apelanta la plata către intimații D. P., B. E., D. M., M. P. a sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător redus de instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.02.2015.
Președinte, D. M. | Judecător, A. M. C. | |
Grefier, O. S. |
Red. C.A.M.
Tehnored. D.C.
9 ex./_
Jud. fond.P. N. E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 235/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 256/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
