Fond funciar. Decizia nr. 256/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 256/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2615/866/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Februarie 2015
Președinte - D. M.
Judecător - A. M. C.
Grefier - O. S.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 256/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanta S.C. A. T. S.A. în contradictoriu cu intimații C. L. DE FOND FUNCIAR BĂLȚAȚI, REPREZ. DE PRIMAR, C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE FOND FUNCIAR, REPREZ.DE PREFECT și B. F.,având ca obiect fond funciar, rectificare TP.
Susținerile apelantei au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 17.02.2015 și ulterior pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la data de 17.06.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., reclamanta S.C. A. T. S.A. a chemat în judecată pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR BĂLȚAȚI, C. JUDEȚEANĂ IAȘI DE FOND FUNCIAR, B. F. și R. I. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună rectificarea titlului de proprietate nr. 6224/ 1994 în sensul îndreptării erorii materiale cu privire la identificarea suprafeței de_ m.p. prevăzută în titlu ca amplasată în T 78 PA 922/20, corect fiind T 87 P A 922/20, precum și în sensul îndreptării altor erori materiale în măsura în care vor reieși din raportul de expertiză.
În motivarea cererii reclamanta arată că a cumpărat la data de 30.09.2011 o suprafață de_ m.p. de la B. F., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1204/ 2011 la BNP C. G.. Terenul a fost dobândit de B. F. de la R. I. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1661/ 2005 la BNP V. L.. R. I. este beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate în baza legii 18/1991, conform titlului de proprietate nr. 6224/1994.
Mai arată reclamanta că a sesizat erorile de identificare a terenului în suprafață de_ m.p. cu ocazia întocmirii documentației cadastrale. Suprafața este corect trecută în titlul de proprietate, la fel amplasamentul și vecinătățile, identificatorii cadastrali nu coincid însă cu planul cadastral. Față de cele expuse solicită admiterea cererii, cu cheltuieli de judecată.
În drept au fost invocate prevederile art. 1 Titlul XIII din Lg 247/2005, art. 6,7,36 din HG 131/1991, art. 5,6,33,34 din HG 890/2005, Hotărârea CJSDPP Iași nr. 202/ 2013, art.6 CEDO, art. 1 din Protocol 1 CEDO.
Pârâta C. Județeană Iași a formulat întâmpinare (f.31-33) prin care arată că nu este în culpă procesuală și astfel instanța să nu o oblige la cheltuieli de judecată. Pârâta invocă și faptul că titlul de proprietate au fost emise la modul rezultat din documentația întocmită de comisia locală, această documentație incluzând și numele persoanelor îndreptățite. D. comisia locală avea obligația de a verifica datele ce urmau a fi trimise comisiei județene. Solicită să se rețină că nu există culpă procesuală în sarcina sa și să se aibă în vedere că prin acțțiunea de rectificare a titlului de proprietate nu se poate modifica amplasamentul terenului atribuit în procedura legii funciare.
La data de 17.07.2014 la dosar a fost înaintat un memoriu formulat de numita N. P. prin care se aduce la cunoștința instanței că pârâtul R. I. este decedat din data de 30.01.2009, depunându-se alăturat certificatul de deces al acestuia (f.40-41).
La primul termen de judecată instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului R. I. și excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii iar potrivit disp. art. 248 al.2 NCPC a reținut excepțiile spre soluționare.
Prin sentința civilă nr. 2604/22.09.2014 Judecătoria P. a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului R. I., invocată din oficiu și a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul R. I. ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință. A admis excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii, invocată din oficiu și a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. T. S.A., în contradictoriu cu pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR BĂLȚAȚI, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IASI, și B. F., pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii.
La pronunțarea acestei sentințe prima instanță a avut în vedere următoarele argumente:
,,Prin acțiunea înregistrată la data de 17.06.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., reclamanta S.C. A. T. S.A. a chemat în judecată pârâții C. L. De Fond Funciar Bălțați, C. Județeană Iași De Fond Funciar, B. F. și R. I. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună rectificarea titlului de proprietate nr. 6224/ 1994 în sensul îndreptării erorii materiale cu privire la identificarea suprafeței de_ m.p. prevăzută în titlu ca amplasată în T 78 PA 922/20, corect fiind T 87 P A 922/20, precum și în sensul îndreptării altor erori materiale în măsura în care vor reieși din raportul de expertiză.
Din actele dosarului rezultă următoarea succesiune a titlurilor de proprietate ale părților:
R. I. este beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 6,35 ha pe raza comunei Bălțați, conform TP nr. 6224/ 08.11.1994.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1661/ 2005 R. I. a transmis dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 3,34 ha, prevăzută în TP nr. 6224/1994, pârâtului B. F..
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1204/ 2011 B. F. a transmis dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1,34 ha, prevăzută în TP nr. 6224/1994 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1661/ 2005, reclamantei ..
Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului R. I., invocată din oficiu, instanța o constată întemeiată pentru considerentele care urmează:
Din certificatul de deces aflat la fila 41 dosar rezultă că pârâtul R. I. a decedat la data de 31.01.2009.
Raportând data introducerii acțiunii la momentul decesului pârâtului R. I. instanța constată că la momentul formulării cererii de chemare în judecată pârâtul nu era în ființă.
Conform art.41 alin.1 cod procedură civilă :”orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată”, iar conform art. 7 alin.1 din Decretul nr.31/1954 :”capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia”.
Potrivit art.34 și 35 din Noul cod civil :”capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile. Capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia”.
Raportând situația de fapt întâlnită în cauză la prevederile citate mai sus, instanța constată că la momentul introducerii acțiunii pârâtul R. I. nu mai avea capacitate de folosință, și, pe cale de consecință, conform art. 41 alin.1 Cod procedură civilă nu putea avea calitatea de parte în judecată.
Față de considerentele arătate instanța constată că excepția lipsei capacității de folosință a pârâtul R. I. este întemeiată, și astfel o va admite cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Cu privire la excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, invocată din oficiu, instanța o constată întemeiată pentru considerentele care urmează:
Conform art. 59 Cod procedură civilă :” mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură”.
În speță, obiectul pricinii este rectificarea titlului de proprietate nr. 6224/ 1994 emis pe numele R. I., pârât ce nu mai era în ființă la data promovării acțiunii și care nu stă în judecată prin moștenitorii săi.
Reclamanta . stă în judecată în calitate de succesor cu titlu particular al titularului primar al dreptului de proprietate ce a făcut obiectul transmiterii succesive a dreptului de proprietate prevăzut în titlul de proprietate a cărui rectificare se cere.
Or, în acest context, chiar titularul primar al dreptului de proprietate a cărui formă de identificare este supusă analizei instanței prin cererea de chemare în judecată, nu este parte în cauză, nici personal (datorită lipsei capacității procesuale de folosință) și nici prin moștenitori.
Dreptul la apărare este în mod expres garantat de Constituția României iar pentru încălcarea acestui drept România a fost de nenumărate ori sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În acest context respectarea dreptului la apărare și luarea tuturor măsurilor posibile pentru preîntâmpinarea atingerii acestui drept apar ca imperative pentru instanțele judecătorești.
Mai mult, față de relativitatea efectelor unei hotărâri judecătorești (producând efecte doar față de părțile din dosar cu privire la înființarea, desființarea sau modificarea unui drept), apare imperativă obligația reclamantului de a chema în judecată persoanele față de care solicită recunoașterea dreptului pretins, titlul de proprietate în baza căruia au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare succesive ce justifică reclamantului calitatea neputând fi modificat în lipsa însuși a titularului titlului de proprietate a cărei rectificare se cere.
Din prisma noilor reglementări legislative în materie civilă și procesual civilă ar putea exista conceptul că în procesele civile nu se mai poate invoca/ admite niciodată lipsa coparticipării procesuale obligatorie.
Conceptul arătat nu este valabil pentru orice speță, ci doar, așa cum prevede art. 643 Cod civil (nou) (” fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cadrul acțiunii în revendicare”) se aplică doar în cazurile prevăzute de text.
Potrivit art. 63 din Legea 71/2011 privind aplicarea noului cod civil prevederile citate se aplică și proceselor în curs.
În speță însă nu sunt incidente prevederile art. 643 NCC pentru două considerente elementare:
În primul rând acțiunea de față nu este privitoare la coproprietate ci este privitoare la forma unui act juridic. În speță nu se impune analizat dreptul de proprietate al pârâtului ci respectarea condițiilor de fond și de formă ale titlului de proprietate a cărui rectificare se cere. Efectul hotărârii ar presupune efectele actului juridic nu efectele coproprietății.
În al doilea rând, pârâții chemați în judecată nu stau în justiție în calitate de proprietar/ coproprietar ci în calitate de titular al titlului de proprietate a cărui rectificare se cere, de părți ale contractelor de vânzare-cumpărare ce au transmis reclamantului dreptul de proprietate eronat identificat în titlu și de instituții emitente ale actului supus rectificării.
Atunci când titularul titlului, respectiv cocontractant în actul de vânzare-cumpărare din anul 2005 nu mai e în ființă la data aprecierii valabilității actelor implicate în raportul dedus judecății, în locul său trebuie să stea succesorii legali / convenționali ai respectivei părți și nu ca și coproprietari ci în baza instituției de drept comun a subrogării prin transmiterea drepturilor și obligațiilor de la un defunct la succesorii săi universali, cu titlu universal sau cu titlu particular.
Or, reprezentanții pârâtului R. I. lipsesc din proces, iar întreaga succesiune a actelor juridice ce justifică reclamantului calitatea sa sunt arondate în mod primar și succesiv aceleiași persoane lipsă – R. I..
Pentru considerentele de mai sus, instanța urmează a constata că în lipsa chemării în judecată a succesorilor titularului TP și cocontractantului actelor juridice bilaterale și sinalagmatice elocvente în cauză cadrul procesual fixat de reclamant nu corespunde cerințelor art. 59 Cod procedură civilă și art. 6 CEDO și, pe cale de consecință va admite excepția lipsei coparticipării procesuale și va respinge acțiunea pentru același considerent’’.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta . arătând că nu i s-a pus în vedere să răspundă la excepția lipsei capacității de folosință a lui R. I. și nici să precizeze dacă dorește să introducă în cauză în calitate de intervenienți forțați moștenitorii acestuia potrivit art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă. Fiind vorba de un caz de coparticipare procesuală obligatorie instanța era obligată să pună în discuția contradictorie a părților necesitatea introducerii în cauză în calitate de intervenienți forțați a succesorilor lui R. I.. Abia ulterior ar fi putut respinge acțiunea dacă nici una din părți nu ar fi solicitat introducerea lor în cauză.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate noi probe.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că apelul este fondat urmând a fi admis pentru următoarele motive:
Constatând prezența unui caz de coparticipare procesuală pasivă obligatorie și lipsa din cauză a unei părți a acestui raport juridic (ca urmare a faptului că unul din pârâții din acest raport juridic nu mai avea capacitate de folosință la momentul formulării acțiunii), prima instanță ar fi trebuit să procedeze potrivit art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă, respectiv să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză forțat a moștenitorilor lui R. I., și doar în cazul în care nici una din părți nu ar fi solicitat acest lucru să respingă cererea pentru lipsa coparticipare procesuală pasivă.
Neprocedând în acest fel prima instanță a lipsit reclamanta de posibilitatea legală de a remedia viciul cadrului procesual conturat prin acțiune, motiv pentru care se impune anularea în parte a sentinței și trimiterea cauzei la prima instanță (față de cererea expresă a apelantei) în vederea parcurgerii procedurii prev. de art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de . sentinței civile nr. 2604/22.09.2014 a Judecătoriei P. pe care o anulează în parte în ce privește soluția dată excepției lipsei coparticipării procesuale obligatorii.
Trimite cauza spre rejudecarea acestei excepții Judecătoriei P..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.02.2015.
Președinte, D. M. | Judecător, A. M. C. | |
Grefier, O. S. |
Red.: M.D.
6 ex. / 20.04.2015
Judecător fond: P. R. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 255/2015. Tribunalul IAŞI | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 263/2015.... → |
|---|








