Întoarcere executare. Decizia nr. 200/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 200/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 200/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 11 Februarie 2015
Președinte - I. D.
Judecător C. D.
Judecător M. C.
Grefier D. C.
Decizia civilă Nr. 200/2015
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către recurenta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI împotriva sentinței civile nr. 3245/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimat G. E., intimat G. G., având ca obiect întoarcere executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 29.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.02.2015, când datorită imposibilității constituirii completului de judecată, datorită lipsei motivate a doamnei judecător D. I., instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3245 din 04.03.2014 a Judecătoriei Iași,
s-a admis cererea formulată de contestatorii G. E. și G. G., în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, a fost obligată pârâta să restituie contestatoarei suma de 1545 lei, reținută prin poprire și dobânda legală aferentă debitului și, de asemenea, să restituie contestatorului suma de 871,18 lei, reținută prin poprire și dobânda legală aferentă debitului. A mai fost obligată intimata să plătească reclamanților suma de 1050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 182/2012 emisă de către intimată s-a stabilit în sarcina contestatorilor obligația solidară de plată a sumei de_ lei.
Decizia a fost contestată în procedura fiscală și le-a fost respinsă contestația, ulterior promovând contestație la Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 990/2013, irevocabilă, tribunalul a admis acțiunea lor și a anulat decizia exonerându-i de la plata sumei înscrise în aceasta.
Împotriva lor s-a demarat executarea silită prin poprire, împotriva actelor de executare au formulat contestație la executare iar prin sentința civilă, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Iași, le-a fost admisă contestația și anulate actele de executare silită.
Cu toate acestea până la pronunțarea hotărârii din contestație la executare terțul poprit a reținut din conturile contestatorilor sumele de 871,18 lei, respectiv 1545 lei.
Întoarcerea executării silite implică obligația creditorului de a restitui debitorului tot ce i-a luat prin executarea silită, când după săvârșirea executării, intervine anularea titlului executoriu sau numai a executării.
Potrivit art. 404 indice 1 cod procedură civilă, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin stabilirea situației anterioare acesteia.
Cererea de întoarcere a executării silite este o veritabilă cerere de repunere în situația anterioară.
Având în vedere că în speță, după demararea procedurii de executare silită a intervenit anularea titlului executoriu, ulterior și a actelor de executare silită întocmite în baza acestuia instanța de fond a constatat întemeiată cererea contestatorilor și pe cale de consecință a admis-o și a dispus obligarea intimatei să le restituie acestora sumele ridicate în urma înființării popririi.
În ceea ce privește dobânda legală – având în vedere natura juridică a dobânzii, respectiv faptul că reprezentă o sancțiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată),precum și faptul că prin acordarea dobânzii se urmărește sancționarea debitorului pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumbă, instanța de fond a constatat întemeiat și acest capăt de cerere, pe care l-a admis și prin urmare a acordat dobânda legală de la data depunerii prezentei cereri de întoarcere a executării silite, respectiv 11.07.2013, dată la care intimata a fost pusă în întârziere prin cererile de restituire ce i-au fost adresate și înregistrate la registratura intimatei (filele 13, 14 dosar), în conformitate cu art. 1079 din Codul civil de la 1864.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Se arată faptul că sentința pronunțată la fond este nelegală și neîntemeiată motivat de faptul că actele de executare silită au fost emise de organul fiscal cu respectarea tuturor cerințelor de formă și de fond prevăzute de Codul de Procedură Fiscală. Atâta timp cât prin sentința civilă nr._/27.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Iași nu a dispus și întoarcerea executării silite, organul fiscal nu a avut posibilitatea de a restitui sumele reținute de la contestatori.
Se arată faptul că se critică sentința cu privire la cheltuielile de judecată acordate, cuantumul fiind exagerat raportat la complexitatea cauzei și la cuantumul obligației reținute de contestatori. Instanța de fond ar fi trebuit să cenzureze onorariul de avocat.
În drept au fost invocate dispozițiile C.pr.fiscală și ale C.pr.civ.
Calea de atac a fost formulată în termen, motivată, semnată, fiind scutit de la plata taxei de timbru.
Prin întâmpinarea depusă intimații au solicitat respingerea apelului.
La termenul din 23.10.2014 tribunalul a calificat drept recurs calea de atac la care este supusă sentința civilă nr. 3245 din 4.03.2014.
În perioada 20.11._15 recursul a fost suspendat pentru lipsa părților.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs, dar și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va reține faptul că recursul declarat de către intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Obiectul cauzei de față îl constituie cererea formulată de contestatorii G. G. și G. E. în contradictoriu cu intimata AJFP Iași de a se dispune întoarcerea executării silite, în sensul de a se dispune obligarea intimatei să le restituie sumele de 871,18 lei, respectiv 1545 lei, cu dobânda legală aferentă acestora și a cheltuielilor de judecată.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 404^1 C.pr.civ., al. (1) In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia” și ale art. 404^2 „ (1) In cazul in care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarare, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii. (2) Daca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in fond a procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul. (3) Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii in conditiile alin. 1 si 2, cel indreptatit o va putea cere instantei judecatoresti competente potrivit legii”.
Din analiza recursului, raportat la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale incidente, rezultă că recursul este neîntemeiat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Critica adusă sentinței instanței de fond raportat la faptul că nu a restituit sumele reținute contestatorilor motivat de faptul că Judecătoria Iași nu a dispus acest lucru prin sentința civilă_/27.08.2013 nu poate fi reținută motivat de faptul că nu are relevanță juridică în cauză, instanța judecătorească fiind ținută să verifice dacă sunt întrunite condițiile întoarcerii executării silite și dacă aceasta mai este posibilă (după verificarea competenței).
În cauza de față tribunalul apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond faptul că după demararea procedurii de executare silită a intervenit anularea titlului executoriu, ulterior și a actelor de executare silită întocmite în baza acestuia, motiv pentru care se va respinge acest motiv de recurs ca nefondat.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată tribunalul reține faptul că practica judiciară în materie a statuat că: “Proporționalitatea onorariului avocațial cu valoarea ori complexitatea cauzei și cu munca prestată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, lăsată la aprecierea instanței de fond, aceasta justificând reducerea onorariului avocațial, astfel încât acesta să reflecte valoarea muncii depuse de apărător pe parcursul prezentului litigiu - sau chiar al mai multora, cum este cazul de față.” Curtea de Apel Cluj, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 1625 din 29 februarie 2012.
Judecătorii au însă dreptul, potrivit art.274 alin. (3) Cod procedură civilă, să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă au menirea de a sancționa exercitarea abuzivă a dreptului de a obține despăgubiri, prin convenirea între avocat și client a unor onorarii în mod vădit disproporționate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de muncă pe care îl presupune pregătirea apărării.
Totodată, practica în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului statuează în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României).
În același sens dispune și decizia nr. 401 din 14 iulie 2005 a Curții Constituționale, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă.
În cauza de față, cheltuielile de judecată acordate de către instanța de fond nu depășesc limitele rezonabilității și ale proporționalității raportat la munca depusă și la obiectul cererii, cuantumul obligației nefiind un criteriu în analizarea proporționalității.
Faptul ca avocatul a determinat, exclusiv in limitele prerogativelor legale si statutare, conferite profesiei de avocat, solutionarea cererii la numai doua termene nu reprezinta un motiv de reducere a onorariului avocatial, diligenta profesionala a aparatorului paratei conducand la solutionarea cererii . scurt.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă sau alte motive de ordine publică, văzând și dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul declarat de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 3245/4.03.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 3245/4.03.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Ia act de faptul că intimații G. E. și G. înțeleg să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2015.
Președinte, I. D. | Judecător, C. D. | Judecător, M. C. |
Grefier, D. C. |
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
2 EX – 18.03.2015
JUD. FOND – M. B.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 57/2015.... | Fond funciar. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
