Fond funciar. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 238/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Februarie 2015
PREȘEDINTE – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – M. D.
JUDECĂTOR – D. C.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 238/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către B. Gh. N., T. Gh. O., N. G. împotriva sentinței civile nr. 1657 din 19.05.2014 pronunțată de Judecătoria P., în contradictoriu cu intimații C. L. De Fond Funciar Din C. Primăriei Hărmănești, C. Județeana Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privata Asupra Terenurilor Iași, F. V., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 05 februarie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 12 februarie 2015 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă 1657/19.05.2014 pronunțată de Judecătoria P. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții B. GH. N., T. O. și N. G. în contradictoriu cu pârâta C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR HĂRMĂNEȘTI ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
A fost admisă excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocate de pârâtul F. V..
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții B. GH. N., T. O. și N. G. în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI și F. V. ca fiind promovată de persoane ce nu justifică interes procesual și calitate procesuală activă.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea pârâtului F. V. de obligare a reclamanților la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05.01.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., reclamanții B. GH. N., T. O. și N. G. au chemat în judecată pârâții C. LOCALĂ HĂRMĂNEȘTI, C. JUDEȚEANĂ IAȘI și F. V., solicitând instanței:
- constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/ 16.12.2010 al pârâtului F. V. pentru suprafața de 1500 m.p. teren intravilan (T 32);
- obligarea Comisiei Locale Hărmănești la punerea reclamanților în posesie pe vechiul amplasament cu suprafața de 0,57 ha, din care 1550 m.p. intravilan T 32, 250 m.p. în intravilan ca despăgubire în locul celor 250 m.p. primiți de F. V. de la CAP în 1986 pentru construirea locuinței și 0,39 ha extravilan T 85, P 1645 (Dealul Bisericii) ;
- obligarea Comisiei Locale Hărmănești la efectuarea corectă a măsurătorilor;
- sancționarea Primăriei Comunei Hărmănești pentru lipsă răspuns la cereri, refuz aplicare hotărâri judecătorești și tergiversare;
Pârâta C. Locală Hărmănești a formulat întâmpinare (f.30) prin care arată că pârâtului i s-a eliberat titlul de proprietate contestat ca urmare a constituirii dreptului de proprietate conform art. 18 al.1 și art.20 din legea 18/1991 și înscrierii acestuia în anexa 11. Reclamanții au fost deja puși în posesie pentru suprafețele de teren reconstituite lor și neincluse în titlul de proprietate deja emis. Atât reclamanții cât și pârâtul trebuie să stăpânească terenurile pentru care au drept de proprietate, nu și alte suprafețe de teren ce nu li se cuvin. Rămâne ca instanța să clarifice situația invocată în funcție de probele ce se vor administra.
Pârâtul F. V. a formulat întâmpinare (f.39-41) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamanților motivat de faptul că potrivit rolului agricol al defunctului B. G. acesta a avut teren intravilan peste drum de proprietatea pârâtului și nu în locul în care acesta din urmă are casa de locuit. Din suprafața de 0,46 ha teren intravilan menționată în rolul Buriuană G., reclamanta T. O. are titlu de proprietate și a și vândut suprafața de 0,10 ha din acest teren, astfel încât nu există reconstituire în beneficiul reclamanților pentru teren intravilan, cu atât mai puțin teren cu vechi amplasament inclus în titlul pârâtului. Suprafața de 0,31 ha vizată de HCJ nr. 1972/2011 este teren extravilan și nu intravilan. Mai arată pârâtul că terenul menționat în titlul său nu face parte din fosta proprietate Buriuană G.. De asemenea, întrucât reclamanții au obținut titlu de proprietate în vecinătatea pârâtului dar fără cale de acces la drumul public pârâtul a acceptat o tranzacție cu aceștia prin care s-a instituit servitute de trecere pe suprafața de 208 m.p., acest aspect însă nu înseamnă că șirul proceselor trebuie să continue și nici că reclamanții au vreun drept pe terenul intravilan al pârâtului.
La primul termen de judecată reclamanții au mai adăugat un capăt de cerere acțiunii, respectiv:
- despăgubiri materiale de la F. V. pentru producția ce s-ar fi recoltat în anii 2010,2011 și până la introducerea acțiunii de pe suprafața de 1550 m.p.” (f. 46).
Prin încheierea de ședință din data de 10.02.2012 instanța a dispus disjungerea capetelor de cerere 2,3,4,5 arătate mai sus, prezenta cauză rămânând cu un singur capăt de cerere: ”constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate” (f.48-49).
La același termen de judecată pârâtul F. V. a invocat excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților în cererea de anularea titlului, iar instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale Hărmănești față de același capăt unic de cerere cu care a rămas investită instanța în prezentul dosar în urma disjungerii.
La termenul din data de 09.03.2012 reclamanții au formulat precizări la acțiune, prin care modifică capătul de cerere privind constatarea nulității titlului de proprietate F. V., în sensul că indică drept suprafață ce trebuie exclusă doar 1000 m.p. în loc de 1550 m.p. cum figura inițial în acțiune.
La același termen de judecată din 09.03.2012 reclamanții și-au completat acțiunea adăugând acesteia parte din capetele de cerere disjunse prin încheierea din 10.02.2012, precum și un capăt de cerere nou – ”obligarea comisiei județene Iași la eliberarea titlului de proprietate pentru 0,57 ha ” – (f.57-65).
Prin încheierea de ședință din 09.03.2012 instanța a disjuns din nou capetele de cerere privind ”obligația de a face” în sarcina comisiilor de fond funciar și a luat act de precizările cu privire la suprafața de teren pentru care se solicită anularea titlului de proprietate F. V., cauza de față rămânând cu un singur petit: ”constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate nr._/2010 pentru suprafața de 1000 m.p.”.
Prin cererea înregistrată la data de 22.03.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., ca urmare a disjungerii unui capăt de cerere din dosarul nr._ al Judecătoriei P. (încheierea din data de ședință din 09.03.2012 –f.8-9), reclamanții B. GH. N., T. GH. O. și N. G. au chemat în judecată pârâții F. V., C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR HĂRMĂNEȘTI și C. JUDEȚEANĂ IAȘI, solicitând instanței constatarea nulității absolute parțiale, pentru suprafața de teren de 1000 m.p. intravilan, a titlului de proprietate nr._/ 16.12.2010 emis pe numele F. V..
Cauza de față, cu nr. de dosar_ are aceiași trei reclamanți care au chemat în judecată aceiași trei pârâți solicitând instanței constatarea nulității absolute parțiale, pentru suprafața de 1550 m.p. intravilan, a titlului de proprietate nr._/ 16.12.2010 emis pe numele F. V..
Față de identitatea de obiect, părți și cauză, prin încheierea nr. 126/13.04.2012 pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă excepția de litispendență existentă între cele două cauze din cele două dosare ale Judecătoriei P..
La data de 10.04.2012 reclamanții au formulat cerere scrisă de renunțare la judecata cauzei în dosarul nr._ (f. 12 din acel dosar atașat prezentei cauze).
Prin Încheierea nr. 125/ 13.04.2012 pronunțată în dosarul nr._ la care fusese conexat ca efect al litispendenței dosarul nr._ instanța a luat act de renunțarea reclamanților la judecata cererii ce a făcut obiectul ambelor cauze litispendențe (f.161-162).
Împotriva încheierii nr. 125/ 2012 au formulat recurs reclamanții.
Prin Decizia civilă nr. 1219/ 17.05.2013 a Tribunalului Iași a fost admis recursul reclamanților, casată în parte încheierea nr. 125/2012 a Judecătoriei P. în sensul înlăturării dispoziției instanței privind renunțarea la judecata cererii ce formează obiectul dosarului nr._ și s-a trimis această cauză spre continuarea judecății.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei P. la data de 30.07.2013 cu termen la data de 09.09.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, în forma sa finală după disjungeri și precizări, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/ 16.12.2010 eliberat pe numele pârâtului F. V. cu privire la suprafața de 1000 m.p. intravilan.
Motivul pentru care au solicitat constatarea nulității absolute a acestui titlu a fost indicat de reclamanți prin prisma faptului că suprafața de 1000 m.p. intravilan din TP al pârâtului reprezintă vechiul amplasament al proprietății B. N. G., autorul reclamanților, și astfel acest teren se cuvine reclamanților.
Se impune a se preciza faptul că reclamanții au obținut până la acest moment mai multe titluri de proprietate, din care un titlu în calitatea de moștenitori ai defunctului B. N. G. (TP nr. f. 25 vol.I), dar și titluri individuale prin reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu (TP nr._/ 1996 - T. O. – f. 86 vol.I, TP nr._/ 18.05.1993 – B. Gh. N. – 2700 m.p. intravilan (f.63 vol.I).
În obiectivele expertizei instanța a solicitat analizarea tuturor titlurilor părților pentru a se verifica dacă suprafețe de teren intravilan din titlurile individuale nu au fost trecute în aceste titluri deși ar fi reprezentat vechiul amplasament al proprietății B. G. și astfel să fi trebuit să fi fost inclus în titlul de proprietate comun.
Expertul a confirmat că titlurile reclamanților au fost emise corect, în funcție de rolul agricol al defunctului B. G. (titlul comun) și a rolurilor agricole proprii ale lui T. M. (titlul emis pe numele T. O. ce prevede teren învecinat celui în litigiu) și B. N..
Față de cele expuse și față de susținerile reclamanților instanța a analizat cauza doar prin raportare la drepturile reclamanților ce derivă din calitatea lor de moștenitori ai defunctului B. N. G..
Conform rolului agricol din perioada 1956 - 1958 B. N. G. (autorul defunct al reclamanților) a avut în proprietate suprafața totală de 4,05 ha teren, din care 3,73 ha pe raza satului Hărmăneștii Vechi și 0,32 ha izlaz . vol. II).
Conform copiei după rolul agricol din perioada 1959 - 1963 B. N. G. (autorul defunct al reclamanților) a avut în proprietate suprafața totală de 4,79 ha teren, din care 3,89 ha pe raza satului Hărmăneștii Vechi și 0,90 ha pășune . vol.I).
Din ambele înscrisuri de mai sus rezultă că din suprafața totală prevăzută de rolul agricol în perioada 1956 - 1963, suprafața de 0,64 ha figurează ca fiind amplasată în intravilan (”vatră . adeverinței nr. 1005 /05.05.2003 emisă de Consiliul Local Todirești rezultă că registrului agricol din perioada 1959-1962 B. G. ar fi deținut în intravilan suprafața de 0,52 ha și nu de 0,64 ha (f. 11 vol.I).
Între registrul agricol și adeverință instanța va da întâietate registrului agricol care indică o suprafață de 0,64 ha teren intravilan.
În baza legii 18/1991 reclamanții au obținut reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitori ai lui B. N. pentru o suprafață de 4,22 ha, din care 4600 m.p. intravilan, fiind eliberat titlul de proprietate nr._ / 28.06.1993 (f. 94 verso- 95).
Rezultă așadar, pe de o parte că dreptul de proprietate nu a fost inițial integral reconstituit conform rolului agricol (rămând nerecunoscut dreptul de proprietate pentru 0,57 ha: 4,79 – 4,22 = 0,57) și că este posibil ca diferența de teren reținută la nivelul anului 1991 (de 0,57 ha) să cuprindă și suprafața de teren neacordată integral în intravilan (0,64 ha în rol minus 0,46 ha in titlu = 1800 m.p.).
Aceeași ipoteză de mai sus a fost indicată și de expertul R. P. în raportul său de expertiză (f. 88 vol.II, pag.4 din raport).
În baza legii 169/1997 reclamanta T. O. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața diferență reținută în anul 1991 din fosta proprietate Buriană N. G., fiind validată în anexa 39 (despăgubiri )- poziția 203- aferentă HCJ nr. 171/2000 cu suprafața de 0,58 ha (f. 83 verso vol.I dosar).
În aceeași anexă 39 aferentă HCJ nr. 171/2000 T. Olipia apare și la poziția 235 cu suprafața de 0,49 ha (f. 83 vol.I), însă raportând anexa la cererea de reconstituire nr. 1491/ 24.03.1998 de la fila 84 vol.I dosar se constată că această reconstituire a avut loc în nume propriu, raportat la rolul agricol T. M..
Instanța a reținut și că din adeverința 27/2003 rezultă că moștenitorilor autorului B. Gh. Li s-ar fi reconstituit dreptul pentru 0,57 ha în fizic potrivit HCJ 171/2000 ce nu a fost depusă la dosar. Din adresa Primăriei (ds. Penal 346/P/2008) rezultă că moștenitorii ar fi înscriși în anexa 39 cu 0,57 ha.
S-a constatat și că în baza legii 1/2000, reclamanta T. O. a obținut reconstituire dreptului de proprietate pentru 0,26ha teren extravilan.
De asemenea, instanța a avut în vedere că reclamanții, în baza legii 247/2005 au mai solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 0,83 ha teren din care 0.18 ha intravilan și 0,72ha extravilan. Prin HCJ 75/2010 s-a dispus reconstituirea dreptului pentru 0,09ha. Prin sentința civilă 1224/2010 a fost admisă plângerea formulată împotriva HCJ 75/2010 și s-a dispus reconstituirea pentru 0,31 ha teren pe raza . și suprafața de 0,26ha reconstituită anterior. Ulterior reclamanții au fost puși în posesie.
Raportat la actele dosarului, prima instanță a constatat că reclamanților li s-a reconstituit întreaga suprafață de teren intravilan pe care a avut-o autorul lor, motiv pentru care solicitarea lor de anulare a titlului de proprietate al pârâtului pentru o suprafață de teren aflată în intravilan este lipsită de interes.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții B. Gh. N., T. O. și N. G..
Recurenții arată că instanța de fond nu putea reține că nu s-ar fi obținut reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1800mp teren intravila( ce face parte din totalul de 0,57ha) atât timp cât dosarul privind reconstituirea dreptului a fost suspendatpână la soluționarea acțiunii în constatarea nulității titlului.
Recurenții susțin că expertiza efectuată în dosar dovedește că terenul de 1000mp din titlul intimatului a aparținut autorului lor B. Gh.
În ceea ce privește situația terenurilor ce au aparținut autorului lor, recurenții susțin că din rolul agricol rezultă o suprafață totală de 4,79ha din care 0.64ha erau în intravilan. Prin titlul de proprietate li s-a reconstituit suprafața de 4,79ha din care 0,46ha în intravilan, rămânând 0,57ha de reconstituit.
Recurenții arată că ulterior au obținut adeverința 27/2003 pentru 0,57ha conform HCJ171/2000 a cărei anexă nu a fost depusă la dosar. În acest context, arată recurenții, au formulat cerere la legea 247/2005 prin care s-a solicitat reconstituirea suprafeței totale de 0,83ha din care 0,18ha intravilan și 0,72ha extravilan( de fapt 0,39ha).
S-a emis astfel HCJ 75/2010 care a fost modificată prin sentința civilă 1224/2010 dispunându-se reconstituirea pentru 0,31ha.Consideră recurenții că suprafața de 0,26ha reconstituită anterior se referă la teren extravilan și nu intravilan astfel cum a reținut instanța( compusă din 0,18ha intravilan și 0,08ha extravilan).
Recurenții susțin că suprafața de 0,26ha extravilan din HCJ171/2000 și diferența de 0,26ha din 0,57ha sunt diferite având amplasamente diferite. Aspectul rezultă, apreciază recurenții, din actele dosarului și expertiza efectuată.
Se consideră că prima instanță și-a depășit limitele învestirii apreciind asupra întinderii dreptului reconstituit în condițiile în care acest capăt de cerere a fost disjuns de același complet și face obiectul altui dosar.
Au solicitat admiterea recursului.
Legal citat intimatul F. V. a depus întâmpinare.
Intimatul a arătat că suprafața de 0,57ha teren solicitată de recurenți cf. legii 1/2000 le-a fost reconstituită prin acordarea de despăgubiri și nu în fizic iar cea de 0,26ha teren solicitată de T. O. a fost validată în extravilan. În privința suprafeței de 0,31ha obținută prin sentința civilă 1224/2010, intimatul arată că s-a realizat punerea în posesie cf. procesului verbal depus la dosar. În total, susține intimatul, recurenților li s-a reconstituit o suprafață de 4,79ha. Se mai susține că recurenții nu au învestit instanța cu o cerere de reconstituire ci cu o acțiune în obligație de a face și neexistând dovada reconstituirii dreptului pentru 0,57ha teren, instanța a soluționat corect acțiunea formulată.
Intimatul consideră că hotărârea primei instanțe este legală și solicită respingerea recursului.
În soluționarea recursului, recurenții au depus înscrisuri.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate cât și din oficiu, potrivit art. 3041 c.proc.civilă, Tribunalul constată recursul neântemeiat.
Din cuprinsul acțiunii introductive formulată de reclamanții recurenți, cu modificările ulterioare, rezultă că s-a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis pe numele intimatului F. V.(suprafața de 1000mp teren intravilan) și obligarea comisiei locale și comisiei județene de fond funciar la punerea în posesie pe vechiul amplasament, efectuarea corectă a măsurătorilor, sancționarea Primăriei . atribuțiilor legale.
Prin urmare nu există nici un capăt de cerere care să aibă ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru reclamanți. Prin încheierea de ședință din 10.02.2012 instanța a disjuns capetele de cerere subsecvente anulării de titlu, respectiv cele având ca obiect obligația de a face.
Sunt nefondate susținerile recurenților în legătură cu depășirea limitelor învestirii de către prima instanță precum și cele referitoare la existența pe rol a altei cauze care ar avea ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate.
Din înscrisul depus la dosar, în recurs, respectiv încheierea de ședință din 5.12.2012 a Judecătoriei Medgidia(dosar_ ) rezultă că s-a dispus suspendarea judecării cauzei având ca obiect obligația de a face și nu reconstituirea dreptului de proprietate.
Prima instanță a apreciat că în raport de suprafața totală de teren reconstituită recurenților, nu mai justifică un interes legitim în formularea acțiunii deoarece această suprafață corespunde cu cea din rolul autorului lor.
Instanța este obligată a verifica legitimitatea interesului în formularea acțiunii, care în cauzele de fond funciar se referă la posibilitatea solicitantului ca, urmare a anulării titlului altei persoane, să poată beneficia el însuși de reconstituirea dreptului pe același teren.
Prima instanță a reținut corect faptul că reclamanții recurenți sunt beneficiarii titlului de proprietate pentru suprafața de 4,22ha teren din care 4600mp în intravilan și 3,76ha teren extravilan și a mai multor titluri individuale.
S-a mai reținut că autorul părților a avut, potrivit rolului agricol, suprafața de 0,64ha teren intravilan, aspect confirmat de reclamanți. Raportând suprafața reconstituită prin titlu la rolul agricol rezultă o diferență de 0,57ha teren din care 0,18ha în intravilan. Suprafața totală din rol este de 4,79ha teren.
Din adeverința de proprietate 27/2003 rezultă că s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea acelorași reclamanți pentru suprafața de 0,57ha teren( aspect menționat și în cererea de recurs).
Reclamanta T. O. a mai obținut reconstituirea dreptului de proprietate pentru 0,26ha teren în baza legii 1/2000. Această suprafață de teren a aparținut aceluiași autor comun al reclamanților potrivit referatului de la fila 88 dosar fond(vol I).
Se poate concluziona așadar, că reclamanților li s-a reconstituit integral suprafața de teren ce a aparținut autorului lor.
Recurenții au arătat că după obținerea adeverinței 27 au solicitat în baza legii 247/2005 reconstituire suprafeței de 0,57ha teren iar prin sentința civilă 1224/2010 li s-a acordat 0,31 ha. Punerea în posesie s-a efectuat potrivit procesului verbal 271 depus la fila 98 vol.II dosar fond, act necontestat.
Susținerile recurenților referitoare la faptul că suprafața de 0,26ha teren reconstituită prin HCJ171/2000 și cea reprezentând diferența față de 0,57ha ar fi diferite sunt nerelevante raportat la suprafața totală de teren din rolul autorului și cea reconstituită. Din chiar cuprinsul cererii de recurs( filele 4-5) rezultă că se susține reconstituirea dreptului de proprietate pentru 4,22ha teren(titlu), pentru suprafața de 0,57ha teren și pentru suprafața de 0,31 ha.
Astfel suprafața totală de teren reconstituită recurenților corespunde cu cea din rolul autorului lor indiferent de amplasament.
Aprecierea privind întinderea dreptului de reconstituit se realizează în relație cu suprafața totală de teren avută în proprietate de autor și nu în funcție de amplasament, în caz contrar s-ar ajunge la situația în care suprafața totală ar putea fi depășită fără temei legal.
În raport de aceste considerente, apreciem că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală ce va fi menținută ca urmare a respingerii recursului.
Potrivit art. 274 c.proc.civilă vor fi obligați recurenții la plata cheltuielilor de judecată către intimatul F. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamanții B. Gh. N., T. O. și N. G. împotriva sentinței civile nr. 1657 din 19.05.2014 pronunțată de Judecătoria P., pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatului F. V. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată in recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 19.02.2015.
Președinte Judecător Judecător
P. T. D. M. C. D.
Pentru judecător aflat în C.o Pentru judecător aflat în C.o
semnează Președintele Secției I Civilă semnează Președintele Secției I Civilă
L.O. L.O.
Grefier
G. I.
Pentru grefier aflat în C.o
semnează locțiitorul Grefierului șef
Secția I Civilă O.L.
Red. D.C.
Tehnored. D.C. + C.D.
2 EX./13.08.2015
Jud. fond. R. P. C.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 200/2015. Tribunalul IAŞI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 241/2015.... → |
|---|
