Fond funciar. Decizia nr. 1291/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1291/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 1291/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Octombrie 2015
Președinte - A. M. Diuță T.
Judecător M. A.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILA Nr. 1291/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent M. I. A., recurent C. L. DE F. F. M., recurent C. J. DE F. F. I. și pe intimat C. M. DE F. F. I., intimat S. R. P. M. F. P., având ca obiect fond funciar daune morale.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 8 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 6 octombrie 2015 apoi pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, Tribunalul constată:
P. sentința civilă nr. 3691/12.03.2015, Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. ROMÂN prin M. FINANȚELOR P. invocată de către acesta și în consecință, respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu respectivul pârât.
Respinge excepția netimbrării invocată de către pârâta C. județeană de fond funciar Iași, ca nefondată.
Admite, în parte, acțiunea civilă formulată de către reclamanta M. I. A. cu domiciliul în sat/com. M., .. 2, jud. Iași și domiciliul procedural ales la Cabinet av. S. V. din Iași, . în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ DE F. F. M., prin PREȘEDINTE, C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, prin PREȘEDINTE și C. MUNICIPALĂ DE F. F. IAȘI, prin PREȘEDINTE și în consecință:
Obligă pârâtele, în solidar, să achite reclamantei suma de 20.000 lei, cu titlu de daune morale.
Obligă pârâtele, în solidar, să achite reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.03.2015.”
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
„P. cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Iași, reclamanta M. I. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. LOCALĂ DE F. F. M. prin PREȘEDINTE, C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, prin președinte, C. MUNICIPALĂ IAȘI DE F. F., prin președinte și S. ROMÂN prin M. FINANȚELOR P. ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții, în solidar, la plata de daune morale pentru repararea prejudiciului nepatrimonial suferit din culpa acestora, respectiv 50.000 lei fiecare.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a precizat că i s-a constituit dreptul de proprietate, în calitate de fostă membră C.A.P., fiind înscrisă în anexa 2b, cu suprafața de 0,50 ha teren, pe raza satului M., jud. Iași. Ulterior, i s-a emis adeverința provizorie de proprietate nr. 121/15.08.1991, în baza hotărârii Comisiei județene Iași nr. 69/1991. Deși i s-a validat dreptul de proprietate încă din anul 1991, titlul de proprietate a fost emis abia în anul 2013, după 22 de ani, fiind nevoită să se judece de mai multe ori cu pârâtele, respectiv cu comisiile de fond funciar. A arătat că S. Român trebuie să fie garantul aplicării legilor pe teritoriul său, inclusiv a legislației comunitare.
A precizat reclamanta că, din cauza stresului acumulat în cei 22 de ani, i-au fost create prejudicii în ceea ce privește starea de sănătate, atât fizic cât și emoțional.
În drept au fost invocate prev. art. 5 al. 2 din Lg. 71/2001, art. 1391 al. 1, art. 1386 al. 1 și 2, art. 1382 N.C.civ.
În susținerea acțiunii a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, testimonială și efectuarea unei expertize în specialitatea psihologie, aceasta din urmă fiind respinsă, ca neutilă soluționării cauzei.
P. întâmpinarea formulată, pârâtul S. Român prin M. Finanțelor P. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. A menționat că nu poate răspunde în calitate de pârât pentru prejudiciile nepatrimoniale suferite de către reclamantă în cei 22 de ani în care s-a judecat în diverse litigii cu comisiile de fond funciar, acestea fiind competente în ceea ce privește avizarea documentației necesare emiterii titlului de proprietate și punerii în posesie cu suprafața de 5000 mp. teren.
În drept au fost invocate prev. C.pr.civ., Lg. 215/2001, H.G. 890/2005, H.G. 34/2009, Lg. 165/2013.
P. întâmpinare, pârâta C. locală de fond funciar M. a invocat excepția lipsei capacității sale procesuale de folosință, raportat la obiectul acțiunii, având în vedere lipsa unui patrimoniu propriu.
Cu privire la fondul pricinii a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
A menționat că, în sarcina sa nu poate fi reținută existența niciunei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. P. sent. civ. nr. 7258/2007 a fost obligată comisia comunală să o pună în posesie pe reclamantă cu suprafața de 5000 mp. teren în intravilanul extins al . și să înainteze către O.C.P.I. și C. județeană de fond funciar Iași documentația premergătoare emiterii titlului de proprietate. Nu a existat nici un refuz din partea comisiei comunale în ceea ce privește punerea în posesie a reclamantei sau întocmirea documentației. La data de 19.11.2008, a întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 121, pentru suprafața de 5000 mp. teren, cu vecinătățile indicate în sentința civilă. Între data întocmirii propunerii de validare și aprobarea acesteia și data punerii în posesie, terenul a trecut, în mod administrativ, în raza mun. Iași, competența de punere în posesie aparținând Comisiei municipale Iași de fond funciar. O.C.P.I. Iași i-a comunicat că nu a avizat documentația, deoarece lipsesc semnătura și ștampila Primăriei mun. Iași, care refuză să le aplice pe procesul-verbal de punere în posesie. P. sent. civ. pronunțată în ds. nr._/245/2010, instanța a obligat C. locală Iași de fond funciar să avizeze favorabil documentația necesară emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 5000 mp.
A solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
P. întâmpinarea formulată, pârâta C. județeană de fond funciar Iași a invocat excepția netimbrării acțiunii și a solicitat respingerea acțiunii.
În ceea ce privește fondul, a menționat că operațiunile de constituire a dreptului de proprietate au caracter subsidiar celor de reconstituire. Chiar dacă operațiunile de constituire și de reconstituire pe raza .. Iași nu s-au finalizat, C. județeană a emis în favoarea reclamantei titlul de proprietate nr._/16.12.2013, pentru suprafața de 5000 mp. teren. A mai precizat că nu poate fi reținută în sarcina sa săvârșirea vreunei fapte ilicite, deoarece și-a îndeplinit atribuțiile legale, prin adoptarea hotărârii nr. 69/1991 și prin emiterea titlului de proprietate anterior precizat.
În drept au fost invocate disp. legii fondului funciar, H.G. 131/1991, H.G. 890/2005 modif. și compl.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția netimbrării, instanța o va respinge, prezenta cauză derivând dintr-un litigiu de fond funciar, fiind scutită de taxă de timbru.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin M. Finanțelor P., se reține că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă și respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta.
S. Român nu are competențe în ceea ce privește emiterea actelor administrative necesare soluționării cererilor de stabilire a dreptului de proprietate, aceste atribuții fiind conferite de lege comisiilor locale și județene de fond funciar, astfel cum rezultă din disp. art. H.G. 890/2005.
Cu privire la fondul cauzei, se constată că reclamantei i s-a stabilit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 5000 mp. teren, prin hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 69/1991, astfel cum se menționează în adeverința nr. 121/15.08.1991 eliberată de către C. comunală M. (copie – fl. 6 ds.).
P. sent. civ. nr. 7258/14.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._, au fost obligați Comisia comunală de fond funciar M. și președintele acesteia, Primarul . la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 5000 mp. teren, situată în intravilanul extins al acestei comune (copie – fl. 9-11 ds.).
Comisia comunală de fond funciar M. a întocmit reclamantei procesul-verbal de punere în posesie nr. 121/2008, pentru suprafața de 5000 mp. teren situat în extravilanul acestei localități, tarlaua 44, . – fl. 44 ds.).
Cu adresa nr. 1409/02.02.2009, Primăria . către Primăria mun. Iași, spre soluționare, documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei, documentație ce a fost întocmită în baza sent. civ. nr. 7258/2007, dosarul fiind însă returnat de către aceasta din urmă, cu adresa nr. 8721/2009/23.02.2010, pe motiv că sentința nu le este opozabilă (copii – fl. 63-64 ds.).
P. adresa emisă de către O.C.P.I. Iași nr. 507/13.01.2010 adresată Primăriei . la cunoștință că tarlaua 44, . se află amplasată pe teritoriul administrativ al mun. Iași (copie – fl. 61 ds.).
P. sent. civ. nr._/29.11.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._/245/2010, a fost obligată pârâta C. municipală Iași de fond funciar să avizeze favorabil documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 5000 mp. teren, astfel cum s-a dispus prin sent. civ. nr. 7258/14.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._ (copie – fl. 7-14 ds.).
La 04.11.2013, C. mun. Iași de fond funciar înaintează Comisiei locale M. de fond funciar adresa nr._/_, menționând că restituie procesul-verbal de punere în posesie nr. 121/1991, avizat de către aceasta (copie – fl. 103 ds.).
În data de 08.11.2013, cu adresa nr._, Primăria . către O.C.P.I. Iași, procesul-verbal și documentația necesară întocmirii titlului de proprietate (copie – fl. 102 ds.), iar la data de 16.12.2013, se emite titlul de proprietate nr._ pe numele reclamantei, pentru suprafața de 5000 mp. teren situat în extravilanul .. 121 ds.).
Așadar, se constată că, deși reclamantei i-a fost stabilit dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 69/1991, acesteia i-a fost emis titlu de proprietate abia în data de 16.12.2013, după 22 de ani, depășindu-se orice termen rezonabil.
C. locală M. de fond funciar, care are capacitate și calitate procesuală în cauză, a întocmit procesul-verbal de punere în posesie abia în anul 2008, doar după ce a fost obligată de către instanță, prin sent. civ. nr. 7258/14.06.2007, pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._ .
C. mun. Iași de fond funciar, la rândul său, a restituit procesul-verbal de punere în posesie avizat abia în anul 2013 și doar după ce a fost obligată de către instanță, prin sent. civ._/29.11.2012, pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._/245/2010, să avizeze favorabil documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 5000 mp. teren.
Așadar, se reține culpa ambelor comisii de fond funciar, care au procedat la îndeplinirea atribuțiilor ce le reveneau, după trecerea unor perioade foarte îndelungate de timp de la data stabilirii dreptului de proprietate reclamantei și nu de bună voie, ci doar după ce au fost obligate de către instanța de judecată în acest sens.
La rândul său, C. județeană de fond funciar Iași este în culpă, deoarece are atribuții de îndrumare și control asupra comisiilor locale de fond funciar, atitudinea sa fiind una de pasivitate, până la momentul înaintării documentației prealabile emiterii titlului.
P. urmare, neîndeplinirea atribuțiilor legale de către cele trei comisii de fond funciar, într-un termen rezonabil, a dus la emiterea titlului de proprietate după 22 de ani de la data stabilirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, lipsind-o pe acesta de posibilitatea de a dispune de bunul său.
Este evident faptul că, prin nefinalizarea procedurilor decât după o perioadă de 22 de ani, stresul acumulat de către reclamantă a fost extrem de mare, ducând la alterarea stării sale de sănătate, astfel cum rezultă și din declarația martorului D. L., audiat de către instanță (fl. 194 ds.), coroborată cu înscrisurile medicale depuse la dosar (fl. 15-16). Chiar dacă ar fi avut afecțiuni preexistente demarării procedurilor funciare, cu predilecție cardiace, acestea cu siguranță s-au agravat, în condiții de stres.
P. urmare, se constată întrunirea în cauză a condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv a faptei ilicite, săvârșite cu vinovăție de către cele trei comisii de fond funciar, constând în tergiversarea, dincolo de orice termen rezonabil, a finalizării procedurii de stabilire a dreptului de proprietate, a prejudiciului de ordin moral suferit de către reclamantă, constând în deteriorarea stării sale de sănătate și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, alterarea sănătății fiind cauzată de stresul provocat prin nefinalizarea procedurilor funciare de către comisii, decât după o perioadă de 22 de ani. Dreptul la acțiune s-a născut la data emiterii titlului de proprietate, care reprezintă etapa finală a procedurii de stabilire a dreptului de proprietate, tergiversată timp de 22 de ani și care constituie un tot unitar.
În concluzie, față de situația de fapt reținută, văzând și prev. art. 1357 C.civ., instanța va admite, în parte acțiunea (raportat la cuantumul daunelor solicitate) și va obliga pârâtele, în solidar, să achite reclamantei suma de 20.000 lei, cu titlu de daune morale.
În tem. art. 453 C.pr.civ., va obliga pârâtele, în solidar, să achite reclamantei cheltuieli de judecată (chitanță onorariu avocat – fl. 170 ds.).”
♦♦♦
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta M. I. A. și pârâții C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași și C. Locală de F. F. M..
În motivarea apelului formulat, reclamanta M. I. A. a criticat sentința civilă cu privire la cuantumul daunelor morale acordate de către instanță, solicitând dublarea lor, întrucât apreciază că instanța de fond nu a stabilit corect culpa comisiilor de fond funciar în tergiversarea emiterii titlului de proprietate vreme de 22 ani.
C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași a arătat în cuprinsul motivelor de apel faptul că nu a săvârșit vreo faptă ilicită cu vinovăție care să aibă drept consecințe negative pentru reclamantă pe plan fizic sau psihic, în cauză fiind respectate prevederile legii fondului funciar privind emiterea titlului de proprietate care s-a realizat doar după punerea în posesie și primirea documentației prealabile emiterii titlului de la comisia locala de fond funciar.
Apelanta precizează că reclamanta nu a făcut dovada unui prejudiciu, nu se poate reține săvârșirea unei fapte ilicite de către C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași, care a respectat prevederile legii fondului funciar privind emiterea titlului de proprietate, nu există nicio dovadă a culpei apelantei în producerea pretinsului prejudiciu în patrimoniul reclamantei.
C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași învederează faptul că împrejurarea că sunt mai mulți pârâti în cauză, nu trebuie să ducă la obligarea tuturor la plata cheltuielilor de judecată, trebuind obligată doar partea care cade în pretentii.
Pentru considerentele arătate, C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași solicită admiterea apelului și, pe cale de consecință, respingerea actiunii reclamantei.
C. Locală de F. F. M. a formulat recurs prin care a criticat sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, a reiterat excepția lipsei capacității procesuale de folosință, iar pe fondul pricinii a arătat că în sarcina sa nu pot fi reținute condițiile răspunderii civile delictuale, că nu a existat un refuz din partea sa în privința executării obligației stabilite prin titlul executoriu.
Solicită în consecință admiterea recursului.
Instanța a calificat căile de atac exercitate în cauză ca fiind apel.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
♦♦♦
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelurile sunt neîntemeiate, astfel că le va respinge, pentru considerentele ce succed:
P. acțiunea introductivă reclamanta M. I. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. Locală De F. F. M., C. Județeană De F. F. Iași, C. Municipală Iași de F. F., și S. Român prin M. Finanțelor P. ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții, în solidar, la plata de daune morale pentru repararea prejudiciului nepatrimonial suferit din culpa acestora, respectiv 50.000 lei fiecare. În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1391, art. 1386, art. 1382 Noul Cod Civil.
Se mai reține de către instanța de apel faptul că prin hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 69/1991 reclamantei i s-a stabilit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 5000 mp. teren, iar prin sentința civilă nr. 7258/14.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._, au fost obligați Comisia comunală de fond funciar M. și președintele acesteia, Primarul . la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 5000 mp. teren, situată în intravilanul extins al acestei comune.
Comisia comunală de fond funciar M. a procedat la punerea reclamantei în posesie cu suprafața de 5000 mp. teren situat în extravilanul acestei localități, tarlaua 44, . întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 121/19.11.2008.
Primăria . către Primăria mun. Iași spre soluționare documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei, documentație ce a fost întocmită în baza sent. civ. nr. 7258/2007, dosarul fiind însă returnat de către aceasta din urmă, cu adresa nr. 8721/2009/23.02.2010, pe motiv că sentința nu le este opozabilă.
Cu adresa nr. 507/13.01.2010, O.C.P.I. Iași aduce la cunoștință Primăriei . 44, . se află amplasată pe teritoriul administrativ al mun. Iași.
P. sentința civilă nr._/29.11.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._/245/2010, a fost obligată pârâta C. municipală Iași de fond funciar să avizeze favorabil documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 5000 mp. teren, astfel cum s-a dispus prin sent. civ. nr. 7258/14.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._ .
La data de 04.11.2013, C. mun. Iași de fond funciar înaintează Comisiei locale M. de fond funciar adresa nr._/_, menționând că restituie procesul-verbal de punere în posesie nr. 121/2008, avizat de către aceasta.
Cu adresa nr._ din data de 08.11.2013, Primăria . către O.C.P.I. Iași, procesul-verbal și documentația necesară întocmirii titlului de proprietate, iar la data de 16.12.2013, se emite titlul de proprietate nr._ pe numele reclamantei, pentru suprafața de 5000 mp. teren situat în extravilanul .> Art.1357 N.C.Civ. stabileste condițiile angajării răspunderii civile delictuale: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat; existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită.
În ceea ce privește fapta ilicită, aceasta a fost definită în literatura de specialitate ca fiind orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane. Orice faptă comisivă care întrunește condițiile ilicitului constituie o faptă ilicită. Totodată însă, poate constitui faptă ilicită și omisiunea, inacțiunea ilicită, neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri atunci când această activitate sau această măsură trebuia, potrivit legii, să fie întreprinsă de către o anumită persoană.
În ceea ce privește vinovăția, se reține de către instanța de recurs că pentru a fi angajată răspunderea civilă este necesar ca fapta ilicită să fie imputabilă autorului ei, adică autorul să fi avut o vină atunci când a săvârșit-o. Vinovăția reprezintă atitudinea psihică pe care autorul a avut-o la momentul săvârșirii faptei ilicite.
Referitor la prejudiciu, instanța de recurs reține că acesta este un element esențial al răspunderii delictuale și constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșite cu vinovăție de o altă persoană. La rândul său, prejudiciul trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare. Astfel, este cert prejudiciul actual și prejudiciul viitor care, deși nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor, fiind susceptibil de evaluare. Cu privire la prejudiciul viitor, care este cert, acesta nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine și, deci, nu poate justifica acordarea de despăgubiri.
În speță, se reține de către instanța de apel faptul că reclamanta a dovedit întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale.
Tribunalul notează faptul că deși reclamantei i-a fost stabilit dreptul de proprietate încă din anul 1991 prin emiterea hotărârii Comisiei județene de fond funciar au trecut 22 de ani până la momentul eliberării titlului de proprietate.
Din acest punct de vedere sunt neîntemeiate susținerile apelantelor C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași și C. Locală de F. F. M. referitoare la faptul că nu se poate reține în sarcina lor vreo culpă în tergiversarea reconstituirii dreptului de proprietate reclamantei. Astfel, potrivit dispozițiilor legale, cele două apelante au atribuții în ceea ce privește punerea în posesie, întocmirea documentației necesară pentru emiterea titlului de proprietate și emiterea titlului de proprietate.
În mod corect a reținut prima instanță faptul că cele două comisii de fond funciar sunt în culpă întrucât au procedat la îndeplinirea atribuțiilor ce le reveneau numai după ce au fost obligate de către instanța de judecată în acest sens, iar C. județeană de fond funciar Iași nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de îndrumare și control asupra comisiilor locale de fond funciar.
Ori, tocmai această atitudine de pasivitate din partea comisiilor de fond funciar a determinat reclamanta să urmeze procedura judecătorească și, chiar și așa, emiterea titlului de proprietate s-a realizat după un interval foarte mare de timp de la stabilirea dreptului de proprietate al reclamantei, neputând fi găsită nicio justificare rezonabilă pentru această perioadă foarte îndelungată de timp.
În ceea ce privește condiția prejudiciului, se reține de către instanța de apel faptul că pentru acordarea daunelor morale este necesar ca cel ce pretinde daune morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate. În speță, reclamanta a obținut emiterea titlului de proprietate numai după parcurgerea procedurii în instanță, deși comisiile de fond funciar pârâte aveau obligația legală de a de-și îndeplini atribuțiile cu bună credință și celeritate, a fost nevoită să exercite două acțiuni în justiție și să aștepte trecerea unei perioade de 22 ani pentru a se bucura de prerogativele dreptului de proprietate recunoscut în favoarea sa încă din anul 1991. De asemenea, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond este neîndoielnic faptul că stresul determinat de toate demersurile pe care reclamanta a fost obligată să le efectueze pentru valorificarea unui drept la care era pe deplin îndreptățită și frustrarea determinată de imposibilitatea de a exercita vreme de mai mulți ani prerogativele acestui drept au condus și-a lăsat amprenta asupra stării sale de sănătate.
Față de considerentele arătate, instanța constată neîntemeiate criticile celor două comisii de fond funciar apelante cu privire la neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale.
Excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată pe calea apelului de către C. Locală de F. F. M. reprezintă un motiv de apel și va fi analizată ca apărare de fond. Aceast motiv de apel nu poate fi însă reținut de către tribunal, întrucât potrivit dispozițiilor art. 52 alin 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, C. locală are, în limitele competenței sale și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, atât capacitate cât și calitate procesuală pasivă, fiind reprezentată legal prin primar.
Cât privește apelul declarat de catre reclamanta M. I A., se constată că acesta vizează cuantumul despăgubirilor acordate de către instanța de fond, apreciind că suma de 20.000 lei nu acoperă integral prejudiciul pe care l-a suferit.
În acest sens, Tribunalul reține Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit, în care s-a statuat că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.
Tribunalul reține raportat la natura prejudiciului suferit de către reclamantă, faptul că cuantumul despăgubirii a fost evaluat temeinic și echitabil de prima instanță la suma de 20.000 lei.
Față de toate aceste considerente, instanța constată că apelurile deduse judecății sunt neîntemeiate urmând să le respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelanții M. I A., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași și C. Locală de F. F. M. împotriva sentinței civile nr. 3691/12.03.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2015.
Președinte, A. M. Diuță T. | Judecător, M. A. | |
Grefier, I. B. |
I.B. 15 Octombrie 2015
Red./tehnored. DTAM
5 ex, 20.11.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 1279/2015. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 141/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
