Fond funciar. Decizia nr. 1965/2012. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1965/2012 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-10-2012 în dosarul nr. 1965/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01 Octombrie 2012
Președinte - G. Țapliuc
Judecător M. S.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1965/2012
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent G. A., intimat recurent G. N. Asociația ,,L. Națională și Internațională și pe intimat I. P. J. IAȘI- C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, intimat C. L. C. DE F. F., intimat P. C. C., având ca obiect fond funciar CONST. NULIT. ABS. T.P..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru concluzii scrise a amânat pronunțarea la 17.09.2012 și din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 24.09.2012 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3588 din 06.12.2011 pronunțată de Judecătoria P. s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active.
S-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta G. A. in contradictoriu cu paratii C. J. de F. F. Iasi – I. P. J. Iasi, C. Locala de F. F. Ciohorani si G. N., s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr._/06.11.2009 emis pe numele paratului G. N., cu privire la suprafata de 500 mp teren (parte din suprafata de 1600 mp intravilan inscrisa in tarlaua 104, .) aferenta casei de locuit apartinand reclamantei.
S-a respins actiunea promovata de reclamantă in contradictoriu cu Primaria . calitatii procesuale pasive.
A fost obligată reclamanta la plata catre paratul G. N. a sumei de 300 lei reprezentand cheltuieli de judecata acordate proportional cu admiterea in parte a actiunii.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta G. A. a fost casatorita cu paratul G. N., incepand cu anul 1980, casatoria dintre acestia fiind desfacuta prin sentinta civila nr. 4409/12.09.2004 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti. In timpul casatoriei sotilor, s-a pronuntat sentinta penala nr. 38 din 12.06.1985 a fostului Tribunal J. Bacau, conform careia au fost confiscate toate bunurile mobile si imobile aflate in posesia sotilor. Prin decizia civila nr. 410/06.07.2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa irevocabila, s-a constatat ca bunurile confiscate prin sentinta penala nr. 38/12.06.1985 a Tribunalului J. Bacau constituiau bunuri proprii ale reclamantei din prezenta cauza.
Ulterior, prin decizia civila nr. 423/03.03.2010 a Tribunalului Iasi, care a modificat in tot sentinta civila nr. 825/24.03.2009 a Judecatoriei P., s-a admis actiunea in revendicare imobiliara formulata de reclamanta G. A., paratii(din acea cauza) G. L., B. C. M. si G. N. fiind obligati sa lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul casa de locuit, situat in com. Ciohorani, ..
Din inscrisuri, reiese ca imobiulul despre care face vorbire decizia Tribunalului Iasi care a dat castig de cauza reclamantei in actiunea sa in revendicare se afla pe suprafata de 1600 mp teren reconstituit paratului G. N. prin titlul de proprietate nr. nr._ din 6.11.2009 ce face obiectul actiunii de fata.
Avand in vedere acest aspect, coroborat cu dispozitiile art. 24 din Legea nr. 18/1991(asupra carora instanta va reveni in cazdrul analizei fondului), reclamanta, cel putin aparent, justifica un interes in promovarea actiunii de fata. Avand interes in contestarea validitatii reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren aferente casei de locuit ce reprezinta proprietate reclamantei, aceasta are implicit si calitate procesuala activa in actiunea de fata. Interesul legitim de care vorbeste legiuitorul in cazul art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 este prezent in persoana reclamantei, exceptia invocata de catre parata C. Locala de F. F. Ciohorani fiind astfel neintemeiata.
Pe fondul cauzei, in continuarea celor retinute anterior, instanta urmeaza a avea in vedere si urmatoarele aspecte:
Desi reclamanta face vorbire in actiunea sa despre obtinerea in folosinta a unei suprafete de 5000 mp teren de la fostul CAP Verseni, in mod clar aceasta a obtinut darea in folosinta doar a unei suprafete de 500 mp teren, astfel cum se poate constata cu usurinta din rezolutia din 03.09.1980 de pe cererea adresata de catre reclamanta presedintelui cooperativei la data de 27.08.1980. Reclamanta a depus mai multe copii ale acestui inscris, in cuprinsul caruia fie apare ca fiind solicitata o suprafata de 500 mp(cum se observa, de exemplu, in copiile de la filele 64 sau 119 dosar), fie o suprafata de 5000 mp (fila 41 din dosarul atasat nr._/245/2011 al Judecatoriei Iasi), insa, avand in vedere rezolutia aplicata pe acest inscris, care face referire clara la aprobarea atribuirii spre folosinta a unei suprafete de 500 mp, instanta apreciaza ca cele doua diferente nu sunt concludente.
Cererea a fost formulata in scopul construirii unei case de locuit, precum si a unei sectii de prestari servicii in beneficiul cooperativei. Imobilul casa de locuit a fost construit, astfel cum rezulta din considerentele hotararilor judecatoresti despre care s-a facut voribre, prin aportul exclusiv al reclamantei, desi, la acele momente, era casatorita cu paratul G. N.. In considerarea acestui aspect s-a constatat calitatea reclamantei de proprietar exclusiv asupra imobilului casa de locuit, paratul fiind obligat la un moment dat, conform deciziei civile nr. 423/03.03.2010 a Tribunalului Iasi, la lasarea in deplina proprietate a imobilului casa de locuit in beneficiul reclamantei.
In anul 2004 s-a desfacut casatoria reclamantei cu paratul G. N., acesta din urma formuland, in calitate de mostenitor al tatalui sau G. G., cerere de reconstituire, inregistrata sub nr. 93/10.10.2005, pentru suprafata de 0,16 ha teren intravilan.
Prin Hotararea nr. 4270/21.10.2008 s-a validat propunerea Comisiei Locale Ciohorani de reconstituire a dreptului de proprietate paratului, fiind apoi emis titlul de proprietate nr._ din 6.11.2009.
Astfel cum arata insasi parata C. Locala Ciohorani de F. F., intrucat fostul amplasament detinut de autorii paratului G. N. nu mai era liber din punct de vedere fizic, punerea in posesie s-a facut cu privire la suprafata de 0,16 ha teren aferenta casei de locuit, imobile aflate la acel moment in posesia lui G. N.. Insa, la momentul punerii in posesie a paratului G. N. casatoria acestuia cu reclamanta era deja desfacuta, iar apartenenta imobilului casa de locuit era deja stabilita ca fiind in proprietatea reclamantei- astfel cum rezulta din decizia nr. 410/2005 a Tribunalului Bucuresti. In acest context, desi potrivit registrului agricol incepand cu anul 1982 apare inscris ca fiind paratul G. N., aceste inscrieri nu au fost puse in acord cu situatia de drept reglementata prin hotararile judecatoresti, revenind Comisiei Locale Ciohorani, cu concursul, ce-i drept, al paratului G. N., sa verifice situatia imobilelor asupra caruia urma sa faca punerea in posesie. Reclamanta era, la acel moment, proprietara casei de locuit de pe suprafata de 0,16 ha teren ce a facut obiectul punerii in posesie in favoarea paratului.
Instanta retine ca potrivit art. 24 din Legea nr. 18/1991, terenurile situate in intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, pe care le-au edificat, raman si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate in orice mod de la fostii proprietari.
Intreaga jurisprudenta, cat si doctrina de specialitate, a conchis in sensul constituirea dreptului de proprietate in temeiul art. 24, ca si in cazul art. 23, din Legea nr. 18/1991 se realizeaza „ope legis” în favoarea „actualilor detinatori”, nefiind conditionata de formularea cererii si urmarea procedurii de stabilie a dreptului de proprietate. Se intelege, de asemenea ca “actualii detinatori” sunt proprietarii imobilului casa de locuit, in speta reclamanta.
Astfel, nu era obligatoriu ca reclamanta sa fi formulat cerere de constituire a dreptului sau de proprietate asupra terenului aferent imobilului casa de locuit, fiind astfel nelegala punerea in posesie a paratului G. N. (care formulase cererea de reconstituire pentru un cu totul alt amplasament) pe suprafata de teren aferenta casei de locuit apartinand reclamantei.
Cat priveste intinderea la care reclamanta ar indreptatita, raportat la disp. art. 24 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 18/1991 - conform carora suprafata terenurilor prevazute in art. 24 alin. (1), aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevazuta in actul de atribuire provenit de la cooperativa de productie, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva- instanta, astfel cum s-a retinut anterior, are in vedere doar suprafata de 500 mp teren aprobata spre atribuire de catre adunarea generala a cooperativei de productie la data de 03.09.1980.
Concluzionand, instanta constata, vazand disp. art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, ca in mod nelegal s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate paratului G. N. pentru suprafata de 500 mp ce reprezinta teren aferent casei de locuit proprietatea reclamantei, si care intra sub incidenta disp. art. 23 din Legea nr. 18/1991, urmand a constata nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr._ din 6.11.2009 cu privire la aceasta suprafata de 500 mp. Pentru restul suprafetei de pana la 1600 mp teren, instanta apreciaza ca paratul G. N. a fost in mod legal pus in posesie, data fiind ocuparea fostului amplasament asupra caruia era indreptatit.
F. de cele aratate, instanta va admite in parte actiunea reclamantei, aceasta urmand a suporta astfel parte din cheltuielile avansate de catre paratul G. N. (onorariul avocat urmand a fi acordat in cota de ½ ).
Împotriva acestei sentințe in termen legal au declarat recurs reclamanta G. A. și pârâtul G. N. criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Reclamanta G. A. critică sentința ca nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte:
În mod greșit instanța de fond a anulat titlul de proprietate doar parțial, pentru suprafața de 500 m.p., și nu pentru întreaga suprafață de teren aferentă casei de locuit. Susține reclamanta că terenul ce i s-a atribuit de cap Verșeni în vederea construirii locuinței a fost îngrădit din anul 1980, gard care există și în prezent. În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 și terenul la care era îndreptățită reclamanta era întreaga suprafață aferentă casei de locuit și nu doar pentru 500 m.p.
Pârâtul G. N. critică sentința ca nelegală și netemeinică arătând că instanța de fond a dat valoare probatorie unui înscris sub semnătură privată a cărui proveniență nu poate fi verificată, nu are dată certă și nu prezintă vreun număr de înregistrare în evidențele CAP. Simpla rezoluție de pe acea cerere, prin care se arată că s-ar fi atribuit reclamantei suprafața de 500 m.p. teren, în lipsa altor dovezi nu este de natură să facă dovada de netăgăduit că acea cerere a fost aprobată și reclamantei i s-a atribuit în folosință acel teren.
Înscrisul nu poate fi apreciat ca având valoarea unui act de atribuire provenit de la cooperativa de producție pentru ca reclamanta să beneficieze de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 18/1991. De altfel, reclamanta nici nu era la acel moment membră CAP, iar potrivit legislației în vigoare la acel moment doar membrii cooperatori primeau loturi în folosință pentru construire de locuințe.
În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs invocate, probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabil, Tribunalul constată că ambele recursuri sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 18/1991, terenurile situate in intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, pe care le-au edificat, raman si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate in orice mod de la fostii proprietari.
Intreaga jurisprudenta, cat si doctrina de specialitate, a conchis in sensul constituirea dreptului de proprietate in temeiul art. 24, ca si in cazul art. 23, din Legea nr. 18/1991 se realizeaza „ope legis” în favoarea „actualilor detinatori”, nefiind conditionata de formularea cererii si urmarea procedurii de stabilie a dreptului de proprietate. Se intelege, de asemenea ca “actualii detinatori” sunt proprietarii imobilului casa de locuit, in speta reclamanta.
Reclamanta este proprietara imobilului casă de locuit situată în ., județul Iași, așa cum rezultă din decizia nr. 410/2005 a Tribunalului Bucuresti., precum și din decizia civilă nr. 423 din 03.03.2010pronunțată de Tribunalul Iași prin care s-a admis acțiunea în revendicare formulată de reclamantă și pârâtul G. N. a fost obligat să lase reclamantei în deplină proprietate imobilul casă de locuit situat în ., județul Iași.
Așa fiind în mod corect instanța de fond a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 18/1991.
În ceea ce privește intinderea la care reclamanta era indreptatita, raportat la disp. art. 24 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 18/1991 - conform carora suprafata terenurilor prevazute in art. 24 alin. (1), aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevazuta in actul de atribuire provenit de la cooperativa de productie, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva- în mod corect instanța de fond a avut in vedere doar suprafata de 500 mp teren aprobata spre atribuire de catre adunarea generala a cooperativei de productie la data de 03.09.1980.
Este adevărat că în cuprinsul actului se menționează suprafața de 5000 m.p. însă în rezoluția de aprobare a cererii se menționează expres suprafața de 500 m.p., aceasta fiind de altfel și suprafața care în acea perioadă se atribuia ca lot în folosință pentru construirea de locuințe.
Împrejurarea că în fapt a fost împrejmuită o suprafață mai mare nu conferă dreptul reclamantei la constituirea dreptului de proprietate și pentru diferență și pe cale de consecință aceasta nu justifică interesul în acțiunea anularea titlului de proprietate emis pe numele pârâtului în urma reconstituirii dreptului de proprietate pentru restul de 1100 m.p.
Susținerile intimatului recurent G. N. privind nevalabilitatea înscrisului invocat de reclamantă – cererea adresată CAP Verșeni – pentru lipsa numărului de înregistrare și a datei certe nu sunt fondate, atâta timp cât din probatoriul administrat în cauză rezultă că părțile au intrat în posesia acelui teren în anul 1980, au construit locuința și au figurat în registrul agricol cu imobilul construit.
De asemenea, Tribunalul reține că pentru atribuirea lotului în folosință pentru construcția de locuințe nu era ncesară calitatea de membru cooperator așa cum susține intimatul recurent.
Pentru toate aceste motive in temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă tribunalul va respinge recursurile și va menține sentința pronunțată de Judecătoria Iași ca legală și temeinică.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, recurenții, aflați în culpă procesuală urmează a fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către intimați, 1700 lei reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de către reclamanta G. A. și pârâtul G. N. împotriva sentinței civile nr. 3588 din 06.12.2011 pronunțată de Judecătoria P.,sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.10.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
Ț.G. S.M. C.G. Grefier,
M.A
Red./tehnored. S.M. – 2 ex.
26.03.2013
Judecător fond – P. E. N.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2067/2012. Tribunalul IAŞI | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1382/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
