Fond funciar. Decizia nr. 492/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 492/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 492/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - C. R.
Judecător - O. L.
Grefier - N. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 492/2014
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de către C. L. DE F. F. P. și P. C. P. împotriva Sentinței civile nr._ din data de 28.11.2013, pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimatul T. A.-P. AVOCAT M. S., având ca obiect fond funciar daune interese compensatorii.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat B. G. pentru apelanți, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri asupra cererii de apel.
Avocat B. G., pentru apelanți, având cuvântul, solicită admiterea cererii de apel, modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată a fost de obligare a Comisiei Locale de F. F. P. la plata de daune interese compensatorii în cuantum de 30.000 lei, reprezentând beneficiul nerealizat pe terenul
în suprafață de 4,68 ha, iar instanța a acordat altceva decât s-a cerut, respectiv obligarea apelanților la plata de daune cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Mai arată că, în fața primei instanțe, reclamantul nu și-a dovedit pretențiile solicitate. De asemenea, arată că nu solicită obligarea intimatului la achitarea cheltuielilor de judecată.
Declarând închise dezbaterile asupra cererii de apel, instanța reține cauza spre deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față: P. sentința civilă nr._ din 28.11.2013 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._ a fost admisa in parte acțiunea formulată de reclamantul T. A. – P. AVOCAT M. S. în contradictoriu cu pârâtii C. L. DE F. F. P., P. C. P., in sensul ca a admis exceptia prescrierii dreptului la actiune pentru debitele acumulate pana la data de 13.05.2010, a admis in parte cererea reclamantului prin care solicita obligarea paratei la plata de daune interese comensatorii in cuantum de_ lei reprezentand beneficiul nerealizat in perioada 2009-2013 pe terenul in suprafata de 4,68 ha situat in ., a obligat parata la plata de daune cominatorii de 50 lei pe zi de intarziere incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut că:
În conformitate cu dispozitiile art 148 din noul Cod de procedura civil va analiza exceptia prescrierii dreptului la actiune exceptie pe care o va admite in parte pentru urmatoarele considerente:
Reclamantul solicita sa fie obligata parata la plata de daune interese cominatorii in valoare de 30.000 reprezentând beneficiul nerealizat pentru perioada 2009 - 2013
Ia act instanta ca cererea reclamantului a fost înregistrata la data de 13 05 2013.
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Întrucât, în cauză, reclamantul solicita obligara paratei la plata de daune nacute, când intrasera în vigoare dispozițiile noului Cod civil, instanța va face aplicarea acestora în cauza de față.
Ori in conform cu dispozițiile art. 2500 si 2501 din noul cod civil dreptul la actiune se stinge prin prescriptie dacă nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege .
Astfel retine ca pentru debitul acumulat anterior datei de 13.05. 2010 dreptul reclamantul este prescris fapt pentru care va admite exceptia prescrierii dreptului la actiune pentru acesta perioadă.
Pe fondul cauzei instanta retine ca prin sentinta civilă nr. 2654 pronuntata la data 30.03.2005 in dosarul 2735/2005 se retine ca reclamantului i-a fost eliberata adeverinta de proprietate 4077/1567/10.08.1991 prin care s-a stabilit reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafata de 4, 69 ha.
Ia act ca prin aceeasi sentinta C. judetean de fiind funciar a fost obligata la punerea reclamantului in posesie pe suprafata pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. i HG nr.890/2005„Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale (...) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite sa primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin”.
Procedura de punere în posesie este amănunțit prevăzută de art. 33-35 HG nr. 890/2005.
Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 1 din același act normativ: „Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate (...)”.
Așadar, coroborând textele de lege citate cu situația de fapt și cu dispozițiile hotărârii hotărârea nr. 2890/08.07.2008, emisă de Comisa Județeană Iași de fond funciar, instanța apreciază că aspectele evidențiate de către pârâtă în întârzierea executării obligațiilor legale nu o dispensează pe aceasta de obligația în sine și nici nu exclud culpa sa în întârzierea în executare,
Așadar, instanța constată că pârâta C. locală de fond funciar P. avea obligația de a proceda la punerea în posesie, la întocmirea și înaintarea documentației prealabile eliberării unui titlu de proprietate în favoarea reclamantului, asupra suprafeței de4,68 ha teren pe raza comunei P., . închiderea dezbaterilor pe fond pârâta nefăcând dovada îndeplinirii acesteia.
Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept arătate mai sus, instanța constată că pretențiile reclamantului, raportat la pârâta indicată anterior, sunt întemeiate și urmează să le admită, obligând C. locală de fond funciar P., prin primar, în calitate de reprezentant legal, să procedeze la punerea efectivă în posesie și la întocmirea documentației prealabile emiterii titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 4,68 ha, conform Hotărârii Comisiei Județene de fond funciar Iași nr.87/1991, pe care să o înainteze Comisiei Județene de fond funciar Iași, în vederea emiterii unui nou titlu.
2. În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea Primarului C. P. la plata daunelor-cominatorii de 30,000 lei e instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 64 HG nr. 890/2005: „În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.
Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță”.
Din analiza textului de lege citat, instanța urmează a constata că îi revine sarcina aprecierii cuantumului daunelor, apreciere care urmează să se facă în funcție de mai multe criterii printre care: gradul de culpă al pârâtei Comisii în neîndeplinirea obligației, factorii care au condus la întârziere, durata întârzierii.
Retinind ca reclamantul solicita ca parata sa fie obligata la plata de daune interese cominatorii de 30.000 lei, instanta retine ca acesta sume este întemeiata in parte intrucit
Reține că între momentul îndeplinirii de către reclamant a obligației sale corelative de a depune incheirea de rectificare a sentintei civile 2645/2005 emisa l a data de 04.12.2012 și momentul formulării cererii de chemare în judecată – 13.05.2013, s-a scurs un interval de timp de aproape cinci luni, apreciat ca nejustificat în raport cu procedura urgentă, reparatorie a legislației fondului funciar, dar nu excesiv.
Instanța mai reține totodată și că, prin înaintarea documentației la OCPI și informarea promptă prin adrese a reclamantului cu privire la stadiul soluționării cererii, Comisa a manifestat o atitudine de interes în executarea obligației care creează premisa prezumției simple că și-o va îndeplini, de îndată, conform dispozițiilor instanței, astfel încât obligarea acesteia la plata unor daune cominatorii de 50 lei pe zi cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la îndeplinirea efectivă a obligației de punere în posesie și înaintare a documentației apare ca întemeiată, dar și suficientă, ținând cont de caracterul acestei pretenții – acela de mijloc de constrângere în vederea executării obligației principale.
Mai mult daunele cominatorii nu reprezinta o executare silita prin echivalent ci doar o amenda aplicata paratei in scopule determinarii indeplinirii obligatiei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal, pârâtii C. L. DE F. F. P., P. C. P. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Au sustinut acestea ca potrivit disp. art. 397 alin. 1 Cod procedura civila, instanta nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, astfel ca desi s-a solicitat suma de_ lei beneficiu nerealizat, instanta de fond a acordat daune cominatorii . A mai aratat apelanta ca intimatul a mai promovat si o alta actiune inregistrata la Judecatoria iasi sub nr._/245/2013, in prezent suspendata, in care a solicitat obligarea apelantei la intocmirea documentatiei premergatoare emiterii titlului de proprietate, precum si la daune cominatorii de 50 de lei pe zi intarziere. Considera apelanta ca actiunea reclamantului este nedovedita si lipsita de interes, in raport de declaratia autentificata sub nr. 1060/02.08.2010 prin care acesta a renuntat la punerea in posesie si a optat pentru despagubiri., iar ulterior a manifestat o atitudine de pasivitate. A solicitat admiterea apelului, respingerea actiunii asa cum a fost formulata.
Legal citat, intimatul nu a depus intampinare, nici alte probe.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și raportat la materialul probator administrat în cauză la fond, tribunalul constată că apelul este întemeiat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
In motivarea hotararii sale, instanta de fond a apreciat actiunea drept partial intemeiata, obligand paratele apelante la plata de daune cominatorii de 50 lei pe zi de intarziere, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte, pe considerentele ca sunt indeplinite conditiile prevazute de disp. art. 64 din HG 890/2005, ca instantei de judecata ii revine sarcina aprecierii cuantumului daunelor, ca reclamantul este indreptatit la aceste daune intrucat nu a manifestat pasivitate iar apelantele nu si-au indeplinit obligatiile. Retine insa instanta de apel ca pretentiile reclamantului intimat au fost altele decat cele cu privire la care s-a pronuntat judecatoria Iasi, respectiv acoperirea unui beneficiu nerealizat prin lipsa posesiei, cuantificat la suma de_ lei, iar temeiul legal invocate nu viza disp. HG 890/2005. P. urmare, instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la cererea reclamantului ci cu privire la altceva decat a cerut acesta, respectiv la daune cominatorii cu caracter de amenda. In conditiile in care reclamantul intimat nu a inteles sa solicite completarea dispozitivului in temeiul disp. Art. 444 cod procedura civila, instant de apel se va pronunta numai cu privire la motivele de apel cu solutionarea carora a fost investita. Astfel, constata tribunalul ca reclamantul nu a solicitat prin actiunea inregistrata sub nr._ obligarea apelantelor la plata de daune cominatorii pe zi de intarziere, in sensul prevazut de disp. art. 64 din HG 890/2005 si care reprezinta sume banesti pe care debitorul este obligat prin hotarare judecatoreasca sa le plateasca creditorului, pentru fiecare zi de intarziere sau raportat la alte unitati de timp, pana cand isi executa obligatia sa in natura asa cum a fost stabilita de la inceput dar nu si un mijloc de despagubire a creditorului. Asa cum s-a retinut si in doctrina, dar si in practica judecatoreasca si in cuprinsul Decizii XX/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata . interesul legii, daunele cominatorii reprezinta un mijloc de constrangere spre a-l determina pe debitor sa-si execute obligatia asumata. Ele sunt un mijloc indirect de asigurare a executarii in natura a obligatiilor, cu posibilitatea de a fi aplicate chiar si in cazul obligatiilor intuitu personae. Daunele cominatorii nu au nici o legatura cu prejudiciul incercat de creditor si nu au un caracter reparator, ci caracterul unei pedepse civile tocmai prin amenințarea pe care o prezinta pentru debitor .
Pentru repararea prejudiciului pe care creditorul il sufera ca urmare a neexecutarii totale sau partiale a obligatiei debitorului, se poate cere obligarea acestuia din urma la daune compensatorii (inlocuirea daunelor cominatorii cu daune compensatorii in masura prejudiciului suferit). Dimpotriva, reclamantul intimat a solicitat daune interese compensatorii, reprezentand beneficiul nerealizat pentru perioada 2009-2013, asadar acoperirea prejudiciului incercat, pe care l-a si evaluat la o suma fixa.
In aceste conditii, apreciaza instanta de apel ca hotararea instantei de apel nu se supune dispozitiilor art. 397 alin. 1 Cod procedura civila, motiv pentru care urmeaza a o anuleaza in tot.
Totodata, in evocarea fondului, constata instanta de apel ca pretentiile formulate de reclamantul intimat nu au fost dovedite in nici un fel. In conditiile in care cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege, instanta de apel constata ca intimatul nu a dat curs obligatiei sale prevazute de disp. art. 249 Cod procedura civila nou, nedepunand la dosarul cauzei nici un inscris din care sa rezulta modalitatea de evaluare a cererii sale si nici nu a solicitat in termen procedural administrarea de probatorii menite sa lamureasca acest aspect al cauzei. Mai retine instanta de apel ca tot intimatul reclamant, prin declaratia autentificata sub nr. 1060/02.08.2010, a renuntat la punerea in posesie si a optat pentru despagubiri, astfel incat, in raport de aceasta manifestare de vointa, nu poate solicita daune pentru neexercitarea unui drept la care el insusi a renuntat, astfel ca astfel ca actiunea sa este neintemeiata si sub acest aspect.
In consecinta Tribunalul urmează sa admita cererea de apel si sa nauleze hotararea atacata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanții C. Locală de F. F. P. și P. C. P. împotriva sentinței civile nr._/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Iași sentință pe care o anulează în tot
În rejudecare, evocând fondul, respinge acțiunea formulată de reclamantul T. A. cu domiciliul procedural ales la Cabinet av M. Ș. cu sediul în Iași . în contradictoriu cu pârâta C. Locală de F. F. P..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.06.2014.
Președinte, C. R. | Judecător, O. L. | |
Grefier, N. G. |
Red./Tehnored. L.O.
5 ex./11 septembrie 2014
Judecător fond: C. C.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 956/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2454/2012. Tribunalul IAŞI → |
|---|
