Pretenţii. Decizia nr. 1856/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1856/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 1856/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Decembrie 2014
PREȘEDINTE – M. M.
JUDECĂTOR – A. C.
JUDECĂTOR – T. P.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1856/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către D. C. F. C., D. - C. G. P., C. T., C. M. împotriva sentinței civile nr. 6421 din 22 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimata Asociația De L. PT 4 G., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 11 decembrie 2014 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 18 decembrie 2014 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 6421/22.04.2013 Judecătoria Iași a admis excepția prescripției debitului și penalităților aferente perioadei 01._, invocată de pârâți, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Locatari PT 4 G. în contradictoriu cu pârâții D. C. G. P., D. C. F. C., C. T. și C. M., a obligat pârâții la plata către reclamantă, a sumei de 3977,57 lei cu titlu restanțe la plata cotelor din cheltuielile asociației de proprietari aferente perioadei 11._ și a sumei de 1620,30 lei penalități de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada 11._, calculate până la 31.10.2011, a compensat în parte cheltuielile de judecată făcute de părți, a respins cererea pârâților de obligare a reclamantei la plata diferenței de cheltuieli de judecată și a obligat pârâții la plata, către reclamantă, a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 12.12.2011, sub nr._, precizată la data de 11.05.2012, reclamanta Asociația de Locatari PT4 G., prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâții D. C. F. C., D. C. G. P., C. T. și C. M., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care pârâții să fie obligați la plata sumei de 14.295,36 lei reprezentând contravaloarea cotelor de întreținere neachitate în perioada 19.07._11, a sumei de 6431,33 lei penalități de întârziere și a sumei de 7864,03 lei reprezentând restanțe la fondul de rulment. S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că din 2007 și până în prezent pârâții nu au achitat nimic din debitele față de asociația de proprietari, deși li s-a adus la cunoștință că au datorii mari la întreținere.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.230/2007.
În dovedirea cererii, la dosarul cauzei au fost depuse fișa de calcul individuală a debitorului, defalcata pe luni, proces-verbal al Adunării Generale a Asociației de Proprietari din 05.05.2011, liste de plată, corespondență purtată de părți, contract de vânzare-cumpărare nr. 9021/1991.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, conform art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007.
Pârâtul D. C. F. C. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pârâtul a arătat că începând cu anul 2001 a solicitat asociației să facă corecțiile necesare pentru apa rece consumată. Prin cererea nr. 20/24.04.2010 pârâtul a solicitat reclamantei să calculeze corect consumul înregistrat de pârât, președintele asociației procedând la citirea contoarelor. În urma decesului administratorului Asociației pârâtul a formulat o cerere către noul administrator, la 02.05._, la care a primit răspunsul nr. 26/17.05.2011. Pârâtul consideră că sumele înscrise în listele de plată nu au fost corect calculate, prezentând exemple în acest sens.
În ședința din data de 01.10.2012 a fost admisă excepția litispendenței, dispunându-se atașarea dosarului nr._/245/2012 la dosarul nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 19.11.2012 (f.256) a fost admisă excepția prescripției debitului și penalităților aferente perioadei 01._, invocată de pârâți.
Analizand actele și lucrările cauzei, instanța de fond a constatat următoarele:
Pârâții sunt membri ai Asociației de L. PT4 G., calitate în care sunt obligați să plătească lunar, potrivit art.46 din Legea nr. 230/2007, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari.
Prin depunerea listelor de plată a cheltuielilor de întreținere reclamanta a făcut dovada existenței obligației de plată pe care pârâții o au față de ea; revenea pârâților sarcina de a proba faptul că au achitat acest debit sau că a intervenit o cauză exoneratoare de răspundere. Pârâții nu a făcut însă o asemenea dovadă. În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, în urma căruia s-a concluzionat că valoarea cotelor de întreținere neachitate de pârâți pentru perioada 11._ este de 3977,57 lei, iar valoarea penalităților de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada 11._ este de 2900,86 lei. Pârâții au recunoscut, prin concluziile pe fond, cuantumul debitului principal, astfel că urmează a fi obligați la plata acestuia.
Instanța de fond a dispus respingerea solicitării pârâților de eșalonare a plății acestui debit pe o perioadă de 6 luni, întrucât nu s-a făcut justificat necesitatea adoptării acestei măsuri.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere pretinse de reclamantă, instanța de fond a constatat că reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi stabilit, prin vreun document, modalitatea de calcul al penalităților în cazul întârzierii la plata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației. Abia prin proces-verbal al Adunării Generale a Asociației de Proprietari din 05.05.2011 s-a stabilit o penalizare de 0,2%/zi de întârziere. Potrivit art. 49 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizãri pentru orice suma cu titlu de restanta, afișatã pe lista de plata. Penalizãrile nu pot fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai dupã o perioada de 30 de zile care depãșește termenul stabilit pentru plata, fără ca suma penalizărilor sa poatã depãși suma la care s-au aplicat. În ceea ce privește perioada anterioară adoptării Adunării Generale a Asociației de Proprietari din 05.05.2011, instanța constată că, potrivit art. 42 alin. 10 din Legea nr. 51/2006 privind serviciile de utilități publice, neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, începând cu prima zi după data scadenței și egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (0,1%/zi de întârziere, potrivit art. 3 alin. 5 din Legea nr. 210/2005, 0,05%/zi de întârziere potrivit OUG nr. 39/2010, respectiv 0,04%/zi de întârziere potrivit O.U.G. nr.88/2010). În speță, calitatea de utilizator o are asociația de proprietari, care este ținută la plata penalităților către furnizorii de utilități. Cum aceste penalități sunt datorate tocmai datorită neexecutării sau executării cu întârziere, de către membrii asociației, a obligației de plată a cotelor de întreținere aferente imobilelor proprietatea lor, este justificat regresul asociației împotriva acestor membri, regres având ca obiect plata penalităților de întârziere calculate potrivit actelor normative anterior menționate. De altfel, art. 25 alin. 3 din HG nr. 1588/2007 prevede că „dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul cuantumul restanței”. În consecință, reclamanta poate solicita obligarea pârâților la plata penalităților de întârziere, dar acestea nu vor fi în cuantum de 0,1%/zi de întârziere pentru întreaga perioadă 11._, așa cum s-a calculat în raportul de expertiză, ci se va avea în vedere nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (0,1%/zi de întârziere, potrivit art. 3 alin. 5 din Legea nr. 210/2005, 0,05%/zi de întârziere potrivit OUG nr. 39/2010, respectiv 0,04%/zi de întârziere potrivit O.U.G. nr.88/2010). Ținând cont de aceste procente de penalitate diferită aplicabile raportat la perioada în care au fost în vigoare actele normative ce au stabilit aceste procente, instanța a calculat o valoare a penalităților de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada 11._ de 1620,30 lei, la plata căreia urmează a fi obligați pârâții.
Având în vedere cele anterior expuse, instanța de fond, în baza art. 46 din Legea nr. 230/2007, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Locatari PT4 G. și i-a obligat pe pârâți la plata următoarelor sume: 3977,57 lei cu titlu restanțe la plata cotelor din cheltuielile asociației de proprietari aferente perioadei 11._ și 1620,30 lei penalități de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada 11._, calculate până la 31.10.2011.
Întrucât pârâții au căzut în pretenții, fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de fond i-a obligat la plata către reclamantă, a sumei de 200 lei, cu titlu de contravaloare onorariu avocat, dovedit prin chitanța depusă la dosar. Deoarece acțiunea reclamantei a fost admisă doar în parte, pârâții nu au fost obligați la plata integrală a onorariului de avocat pretins de reclamantă, procedându-se la compensarea în parte a acestuia cu cheltuielile de judecată făcute de pârâți. Având în vedere că acțiunea a fost admisă, chiar dacă doar în parte, va fi respinsă cererea pârâților de obligare a reclamantei la plata diferenței de cheltuieli de judecată, ce nu a făcut obiectul compensării.
Împotriva sentinței civile nr.6421/22.04.2013 a Judecătoriei lași au declarat recurs pârâții D. Ciobanică G. P. și Dascalescu Ciobanică F. C. pe care o consideră nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă și art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă; au solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței și respingerea capătului de cerere în privința aplicării penalităților. Au solicitat cheltuieli de judecată reprezentând atât onorariul de avocat, cât și alte cheltuieli privind onorariul de expert pe care le-au facut cu prezentul proces.
În fapt, recurenții pârâți au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucat nu s-a recunoscut debitul de 16.127,16 lei aferent perioadei neprecizată prin acțiune, precum și a penalităților de întârziere necuatificate.
Asa cum au precizat și în concluziile orale de la termenul de judecată din data de 08.04.2013 s-a solicitat instantei de judecata de fond și au reiterat acest aspect și instanței de recurs următoarele aspecte:
1. Valoarea reală a debitului care este stabilită prin raportul de expertiza de 3977,57 lei îl recunosc, însă solicită instanței de judecată să stabilească un termen de grație de 6 luni de zile, în cadrul caruia pârâții sa poata sa plateasca esalonat suma datorata, dupa ramanerea definitiva a hotararii.
2. In ceea ce priveste penalitățile, au solicitat anularea acestora, întrucât, conform dispozitiilor legale în vigoare - art.30 alin.1 lit.j din Legea 230/2007 - doar un comitet executiv al asociației are dreptul să stabilească un sistem propriu de penalizari, să emită o decizie cu aprobarea majorității membrilor asociației; de asemenea, la dosarul cauzei nu este vreun document de la terț din care să rezulte aplicarea penalităților sau un procent al acestora.
În cazul de față, aceste penalități sunt calculate de expert la fila 3 raport de expertiza prin folosirea unui procent regăsit în registrul pentru evidenta fondului de penalizari, în procent de 0,1%, același expert susținând că lasă la aprecierea instantei de judecata daca sa accepte acest procent sau nu.
Prin interpretarea per a contrario, penalitățile calculate gresit - a se vedea continutul actiunii- și cele care nu pot fi justificate de un document emis din cadrul asociatiei de proprietari, nu pot fi luate în considerare de instanta de judecata.
Mai mult, asociația a lezat dreptul pârâților de a beneficia de Legea nr.175/2010 de prevederile ei și posibilitatea de a achita asociația la zi chiar și cu gravele erori și abuzuri ale conducerii, au solicitat anularea penalităților întrucât asociația a încălcat și Legea 230/2007 prin neprezentarea documentelor cerute, atribuirea de penalități suplimentare prin depasirea debitului conform Legii 230/2007.
3. În ceea ce priveste sumele prescrise, instanța de judecată s-a pronunțat, pe cale de consecință și expertiza a avut în vedere acest aspect.
4. În privința modalității de calcul a debitului, precum și a penalităților, dubiile exprimate prin acțiune și-au găsit expresia că sumele calculate reflectă situații nejustificative prin documente, au fost confirmate prin rezultatul expertizei.
Recurenții au solicitat să se aibă în vedere de instanta de recurs doar debitul de 3977,57 lei, cu aplicarea unui termen de grație de 6 luni, în vederea achitarii acestuia, fără aplicarea penalităților deduse, care nu au un suport legal.
Au solicitat instanței de recurs admiterea recursului, așa cum a fost formulat în baza art. 304 punctul 9, raportat la art. 312 Codul de procedura civila, în sensul casării parțiale a sentinței civile nr.6421/2013 pronunțată în cauză, prin anularea penalităților deduse prin expertiză întrucat acestea nu au un suport legal, nu au o hotărâre a comitetului asociației; pe cale de consecință, așa cum și expertul din prezenta cauza nu a găsit în evidența contabilă a asociației documentul care să stabilească procentul de penalități, acesta nu poate fi cerut fără a avea un document justificativ, o astfel de extrapolare ar adauga la lege și ar fi contrară principiului conform caruia „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă".
Recurenții au solicitat proba cu înscrisurile depuse la fondul cauzei și au solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul de față, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea formulată și precizată în prezenta cauză, reclamanta Asociația de Locatari PT4 G. a chemat în judecată pe pârâții D. C. F. C., D. C. G. P., C. T. și C. M., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 14.295,36 lei reprezentând contravaloarea cotelor de întreținere neachitate aferente perioadei 19.07._11, a sumei de 6431,33 lei reprezentând penalități de întârziere și a sumei de 7864,03 lei reprezentând restanțe la fondul de rulment și la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei, a admis excepția prescripției debitului și penalităților aferente perioadei 01._, invocată de pârâți, a obligat pârâții la plata sumei de 3977,57 lei cu titlu restanțe la plata cotelor din cheltuielile asociației de proprietari aferente perioadei 11._ și a sumei de 1620,30 lei penalități de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada 11._, calculate până la 31.10.2011.
Prezentul recurs vizează doar capătul de cerere privind penalitățile de întârziere la plata cărora au fost obligați pârâții.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, articolul 49 din Legea nr. 230/2007, prevede că: „asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice suma cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.(2) Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.(3) Sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natura administrativă”.
Conform disp. art.30 alin.1 lit. j) din același act normativ, procentul de penalitate se aprobă prin hotărâre a comitetului executiv al asociației de proprietari.
În speță, intimata reclamantă nu a dovedit existența și temeinicia creanței sale privind penalitățile solicitate în totalitate.
Astfel, dispoziția legală prevede dreptul asociației de proprietari de a calcula și percepe membrilor săi, proprietarii apartamentelor din condominiu, penalități de întârziere în cazul neachitării la termen a cheltuielilor lunare de întreținere, dar sistemul de penalizări trebuie să fie aprobat printr-o hotărâre a adunării generale.
În prezenta cauză nu s-a depus la dosar hotărârea comitetului executiv prin care să fi fost aprobat cuantumul penalităților de întârziere pentru perioada anterioară lunii mai 2011, sarcina probei revenindu-i reclamantei - Asociația de proprietari PT 4 G..
Față de aceste considerente, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 304 pct.9 din codul de procedură civilă aplicabil în speță, va admite recursul declarat de pârâții Dăscalescu Ciobanică G. P., Dăscalescu Ciobanică F. C., Ciobanică T. și Ciobanică M. împotriva sentinței civile nr. 6421/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va modifica în parte, în sensul că va obliga pârâții la plata sumei de 166,82 lei penalități aferente perioadei mai 2011-noiembrie 2011.
Fiind căzută în pretenții, în baza dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, tribunalul va obliga intimata să plătească recurenților suma de 53,36 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâții D. Ciobanică G. P., D. Ciobanică F. C., C. T. și C. M. împotriva sentinței civile nr. 6421/22.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifica în parte, în sensul că:
Obligă pârâții la plata sumei de 166,82 lei penalități aferente perioadei mai 2011-noiembrie 2011.
Obligă intimata să plătească recurenților suma de 53,36 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.12.2014.
Președinte Judecător Judecător Grefier
M.M. A.C. T.P. I.G.
Redactat: A.C./2 ex
Judecător de fond: P. Ș. A., Judecătoria Iași
| ← Fond funciar. Decizia nr. 713/2015. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 1605/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
