Pretenţii. Sentința nr. 2149/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2149/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 2149/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 12 Octombrie 2015
Președinte – C. M.
Grefier – M. Getuța
Sentința civilă Nr. 2149
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind acțiunea formulată de reclamantul B. M. în contradictoriu cu pârâtul S. R.- P. M. FINANȚELOR P., REPREZENTAT DE DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR P. IAȘI, având ca obiect pretenții DECLINAT.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 05.10.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 12.10.2015, când
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii civile de față:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._/245/2014 reclamantul B. M. a chemat în judecată pârâtul S. R. solicitând instanței a dispune obligarea acestuia la plata sumei de 1.000.000 lei daune morale pentru refuzul de a-i recunoaște dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.
Motivând în fapt cererea formulată, reclamantul arată că în anul 1977 și-a construit o casă după obținerea documentelor necesare în acest sens și cu banii acordați în urma unor credite contractate la CEC și la Banca Agricolă, acest din urmă credit fiind garantat cu imobilul construit. A solicitat Comisiei Locale eliberarea titlului de proprietate pentru casa și terenul de 1200 mp fiindu-i eliberată adeverința de punere în posesie nr. 729. Cu toate acestea primarul refuză să-i elibereze titlul de proprietate deși i-a eliberat o adeverință din care rezultă că el este proprietarul casei. S-a adresat cu cerere atât Comisiei Județene, de la care nu a primit nici un răspuns, cât și poliției.
P. hotărârea judecătorească nr._/2010 cele două comisii de aplicare a Legii fondului funciar au fost obligate să-i întocmească titlul de proprietate pentru casă și terenul de 1200 mp. Ca urmare a recursului formulat de cele două comisii Tribunalul Iași pronunță decizia nr. 944/2012 prin care din nou comisiile sunt obligate să întocmească și să elibereze titlul de proprietate. Deși hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă nu a fost pusă în aplicare. Prefectul Județului Iași a eliberat ordinul nr. 49 prin care a obligat cele două comisii să-i elibereze titlul de proprietate conform hotărârii Tribunalului Iași nr. 944/2012.
Mama sa B. F. s-a adresat în baza Legii nr. 18/1991 cu o cerere Comisiei Locale de Fond Funciar pentru retrocedarea terenului cu care s-a înscris în CAP. Comisia Județeană i-a validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 7 ha din care 5 ha pe raza comunei Valea L.. Titlul de proprietate i-a fost eliberat doar pentru suprafața de 1,4897 ha iar ulterior și pentru suprafața de 0,3500 ha. Comisia Locală a refuzat retrocedarea suprafeței de 3,37 ha motivat de faptul că nu poate face dovada înscrierii în CAP. P. hotărârea nr._/2010 instanța a obligat cele două comisii să elibereze titlul de proprietate și pentru suprafața de 3,37 ha. Hotărârea a rămas irevocabilă ca urmare a pronunțării de către Tribunalul Iași a deciziei nr. 944/2012.
Refuzul Comisiei Locale de a recunoaște că această casă îi aparține i-a declanșat soției sale un accident vascular cerebral ischemic, fiind încadrată prin cerificatul eliberat de comisia de expertiză medicală în cadrul 2 de handicap. Refuzul comisiei locale de recunoaștere a dreptului de proprietate i-a agravat soției sale starea de sănătate și l-a pus în imposibiltatea valorificării terenului pentru a-i putea asigura fiicei sale un loc de muncă.
P. întâmpinarea formulată pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor P. Iași a solicitat introducerea în cauză a Comisiei Locale Valea L. respectiv a Comisiei Județene Iași în calitate de părți cărora le este opozabilă decizia civilă nr. 944/2012 a Tribunalului Iași respectiv ordinul Prefectului Iași nr. 49/2014, pentru ca acestea să-și poată exprima poziția. Face trimitere pârâtul la art. 78 Cod procedură civilă.
Față de art. 31 și art. 3 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013 invocă pârâtul excepția netimbrării cererii de chemare în judecată la valoarea obiectului său.
A invocat pârâtul și excepția lipsei calității sale procesuale pasive arătând că aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut dreptul clamat calitatea de pârât. Atribuțiile pe care M. Finanțelor P. le poate îndeplini pentru S. R. rezultă din art. 3 pct. 81 din HG nr. 34/2009 coroborate cu art. 223 Cod Civil. Raportat la cererea reclamantului, S. R. nu poate răspunde în calitate de pârât pentru pretențiile solicitate.
Pe fond solicită pârâtul respingerea acțiunii.
P. sentința nr. 442 din data de 20.01.2015 Judecătoria Iași a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Iași reținând dispozițiile cuprinse în art. 94 lit. j și art. 98 alin. 1 Cod procedură civilă.
Pe rolul acestei instanțe cererea a fost înregistrată sub nr._ .
În procedura regularizării cererii de chemare în judecată de către instanța competentă să soluționeze prezentul litigiu, reclamantul B. M. a fost citat cu mențiunea achitării diferenței de taxă judiciară de timbru datorată în cuantum de 13.505 lei, ca urmare a aplicării dispozițiilor înscrise în art. 3 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
Cu privire la taxa judiciară de timbru datorată, reclamantul B. M. a formulat cerere de ajutor public judiciar în forma scutirii de la plata acestei taxe, cerere ce a fost soluționată de instanță prin încheierea nr. 121/14.04.2015. P. aceasta a fost admisă în parte cererea formulată dispunându-se reducerea taxei judicare de timbru în proporție de 70%, respectiv de la suma de 13.605 la suma de 4081, sumă ce ar urma să fie achitată în 12 rate lunare a câte 340,12 lei fiecare în intervalul 25.04.2015 – 25.04.2016. Cererea de reexaminare formulată împotriva acestei încheieri a fost respinsă prin încheierea nr. 105/29.04.2015.
La primul termen de judecată acordat pentru data de 15.06.2015 Tribunalul a reținut că nu sunt incidente în cauză dispozițiile cuprinse în art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă. În aceeași ședință de judecată reclamantul a declarat verbal că este de acord cu introducerea în cauză în calitate de pârâte a Comisiei Locale Valea L. și a Comisiei Județene Iași de Fond Funciar. În prezența acestei declarații, instanța i-a acodat termen pentru modificarea actului de învestire în sensul chemării în judecată în calitate de pârâte și a Comisiei Locale Valea L. de Fond Funciar și a Comisiei Județene Iași de Fond Funciar, în acord cu poziția procesuală exprimată prin întâmpinare de către pârâtul S. R..
P. cererile formulate în scris reclamantul B. M. și-a modificat actul de sesizare a instanței solicitând chemarea în judecată, alături de S. R., și a altor persoane, însă nu a celor despre care s-a făcut vorbire în ședința publică din data de 15.06.2015. Astfel, reclamatul B. M. a chemat în judecată în calitate de pârâți, prin cererile depuse la filele 55 – 104, pe funcționarii din cadrul administrației publice, membri în comisia locală și în cea județeană de fond funciar.
Făcând aplicarea art. 204 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, în considerarea poziției exprimate de pârâtul S. R. în ședința de judecată din data de 05.10.2015, instanța a aplicat sancțiunea decăderii reclamantului din dreptul de a-și modifica cererea.
S-au administrat în cauză probe constând în înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma cererii formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, în condițiile art. 248 Cod procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:
Excepția netimbrării cererii de chemare în judecată nu poate fi primită de instanță având în vedere modul de soluționare a cererii de ajutor public judiciar prin încheierea nr. 121/14.04.2015.
P. decizia civilă nr. 230/24.01.2011, pronunțată în cererile de recurs formulate de Comisia Județeană Iași de Fond Funciar și Comisia Locală Valea L. de Fond Funciar, Tribunalul Iași a casat sentința civilă nr._/22.07.2010 pronunțată de Judecătoria Iași și a reținut cauza spre rejudecare. În rejudecare a fost pronunțată la data de 11.04.2011 decizia civilă irevocabilă nr. 944 prin care a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul B. M. cu consecința obligării pârâtelor Comisia Județeană Iași de Fond Funciar și Comisia Locală Valea L. de Fond Funciar să întocmească documentația prealabilă eliberării titlului de proprietate și să elibereze titlul de proprietate pe numele B. F. pentru suprafața de 3,37 ha situată în extravilanul Comunei Valea L., respectiv să elibereze reclamantului titlul de proprietate pe numele său pentru suprafața de 1200 mp aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești din localitatea Valea L..
Prefectul Județului Iași a emis la data de 14.03.2014 ordinul nr. 49 prin care, avându-se în vedere decizia civilă nr. 944/2012 a Tribunalului Iași, i s-a atribuit în proprietate reclamantului B. M. suprafața de 1200 mp aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești, prevederile ordinului urmând a fi aduse la îndeplinire de către Comisia Locală Valea L. de Fond Funciar și OCPI Iași.
La momentul contemporan prezentei judecăți pretinde reclamantul că procedura de aplicare a Legii nr. 18/1991 nu a fost finalizată prin emiterea titlurilor de proprietate pentru cele două suprafețe de teren în litigiu.
Tribunalului Iași i-a fost adusă spre competentă soluționare cererea reclamantului B. M. de obligare a pârâtului S. R. la repararea prejudiciului moral adus acestuia ca urmare a nefinalizării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii cu caracter reparatoriu a fondului funciar. În motivarea cererii, reclamantul face trimitere la refuzul constant al autorităților învestite cu atribuții în aplicarea Legii nr. 18/1991 de a-i recunoaște dreptul conferit legislativ și de a aduce la îndeplinire hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești. Acest refuz a avut drept consecință degradarea stării de sănătate a soției sale și o depreciere a situației materiale a familiei sale.
În limitele trasate de reclamant prin mijlocirea cererii de chemare în judecată, Tribunalul reține că solicitarea reclamantului își are fundamentul în normele inserate de legiuitor în cuprinsul art.1349, art. 1357 și urm. Cod civil, texte de lege ce reglementează răspunderea civilă delictuală. Potrivit art. 1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Răspunderea pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii revine persoanei care prin acțiunile sau inacțiunile sale a adus atingere drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane.
Potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății; existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Astfel, noțiunea de calitate procesuală este strâns legată de raportul juridic de drept substanțial dedus judecății.
Pentru ipoteza în speță, a răspunderii civile delictuale, persoana împotriva căreia acțiunea poate fi îndreptată și care are legitimare procesuală pasivă, nu poate fi decât persoana care prin fapta sa a transgresat dreptul de proprietate clamat în prezentul litigiu. După cum însuși reclamantul afirmă, aceste persoane sunt Comisia Județeană Iași de Fond Funciar și Comisia Locală Valea L. de Fond Funciar, comisii abilitate legislativ cu punerea în aplicare a dispozițiilor cu caracter reparatoriu edictate în materia fondului funciar.
Cu toate acestea, reclamatul își îndreaptă acțiunea sa în răspundere civilă nu împotriva persoanelor pe care le consideră vinovate de nefinalizarea procedurii de aplicare a Legii nr. 18/1991 ci împotriva pârâtului S. R., persoană despre care nici chiar reclamantul nu afirmă că este vinovată de săvârșirea pretinsului fapt juridic ilicit cauzator al prejudiciului moral.
Pentru aceste motive, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. este întemeiată și urmează a fi admisă.
Tribunalul reține dispozițiile art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008 în privința taxei judiciare de timbru pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar prin încheierea nr. 121/14.04.2015. Relativ la suma de 4081 lei datorată cu titlu de taxă judiciară de timbru, a cărei plată s-a dispus a se face în mod eșalonat în 12 rate lunare egale, Tribunalul face aplicarea art. 21 alin. 2 din OUG nr. 51/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția netimbrării cererii de chemare în judecată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin M. Finanțelor P. reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor P. Iași.
Respinge cererea formulată de reclamantul B. M., CNP_, domiciliat în comuna Valea-L., ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor P. Iași.
Suma de 9.524 lei pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar prin reducerea în proporție de 70% a taxei judiciare de timbru dispusă prin încheierea nr. 121/14.04.2015 rămâne în sarcina statului.
Dispune comunicarea către organele competente a încheierii nr. 121/14.04.2015 în vederea executării creanței bugetare în conformitate cu dispozitivul acesteia.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, data de 12.10.2015.
Judecător, M. C. |
Grefier M. Getuța |
Red/tehnored.CM/ 4 ex.
08.11.2015
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1273/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
