Pretenţii. Sentința nr. 3080/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3080/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 3080/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Septembrie 2013
Președinte - E.-C. P.
Grefier I. B.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3080/2013
Ministerul Public a fost reprezentat prin
PROCUROR – Z. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator S. R. P. DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI și pe intimat M. G., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11. 09. 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 18 septembrie 2013, apoi pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ ,la 05.08.2013 ,S. R. ,prin D.G.F.P. Iași ,în baza mandatului nr._/31.07.2013 acordat de Ministerul Finantelor Publice a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 2389/03.10.2012 a Tribunalului Iași ,pronunțată în dosarul nr._/99/2011.
Motivând în fapt contestația în anulare contestatorul susține că la primul termen de judecată din data de 14.11.2011 a fost citat S. R., prin Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului Iași din .. 26, Iași, jud. Iași.
La acel termen Direcția G. a Finanțelor Publice a județului Iași a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentat a Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului Iași pentru S. R., motivat de faptul că aceasta aparține Ministerului Finanțelor Publice cu sediul în București, ., sector 5, potrivit dispozițiilor art. 3, pct. 81 din H.G. nr. 34/2009 privind funcționarea Ministerului Finanțelor Publice.
Direcția G. a Finanțelor Publice a județului Iași a învederat instanței de fond faptul că, Ministerul Finanțelor Publice reprezintă statul ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ, iar Direcțiile generale ale finanțelor publice județene asigură reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice în teritoriu numai în baza unui mandat special, a unei delegații de reprezentare emisă de Ministerul Finanțelor Publice, după citarea legală a acestuia, pentru fiecare cauză în parte.
Contestatorul susține ca în încheierea de ședință din data de 28.11.2011, s-a consemnat faptul că apărătorul legal al reclamantei a solicitat, în temeiul art. 3, pct. 81 din H.G. nr. 34/2009, introducerea în cauză a Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, depunând la dosarul cauzei un înscris pentru a fi comunicat Ministerului Finanțelor Publice, la sediul din București, ., Sector 5, iar instanța de fond a acordat termen la data de 09.01.2012 tocmai pentru a fi introdus în cauză și pentru a fi citat S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice la sediul din București, ., Sector 5.
Sustine contestatorul că pe tot parcursul judecății și inclusiv pentru ultimul termen de judecată din data de 03.10.2012 nu s-a citat S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice la sediul din București, ., Sector 5, așa cum s-a stabilit în cadrul ședinței de judecată din data de 28.11.2011 și așa cum a înțeles însăși reclamanta M. G., prin apărătorul ales, să învedereze instanței de judecată, indicând pârâtul cu care înțelege să se judece.
Pentru aceste motive apreciază că ar fi fost echitabil și legal ca procedura de citare să se fi făcut cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, motivat de faptul că prin prezenta contestație în anulare se vizează dreptul la apărare al acestuia care niciodată nu a fost legal citat și căruia nu i-a fost comunicată sentința instanței de fond pentru a putea să-și formuleze apărările conform dispozițiilor legale în vigoare.
Consideră contestatorul că nefiind citat legal la sediul din București, ., Sector 5, se poate prevala de neregularitățile procedurale prevăzute de lege, si ca a decide altfel ar însemna să se accepte ca prevederile respective să profite celor ce au beneficiat de neregularitățile procedurale și să prejudicieze S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, ceea ce ar răsturna rațiunea și finalitatea legii.
Mai mult, sustine contestatorul ca în dispozitivul sentinței civile nr. 2389/03.10.2012, pronunțată de T. Iași în dosarul nr._/99/2011, pentru prima dată a fost menționat ca pârât S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice care a fost obligat la plata de despăgubiri, deși în toate încheierile de ședință, în citații, în preambulul și în considerentele hotărârii a cărei anulare o solicită, Ministerul Finanțelor Publice nu a fost menționat, citat și nici nu i-a fost comunicată niciodată sentința civilă nr. 2389/03.10.2012, indicându-se ca reprezentant al Statului R., Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași.
În temeiul art. 319 ind. 1 Cod procedură civilă, solicită și suspendarea executării hotărârii atacate, până la soluționarea contestației în anulare.
Arată contestatoarul că dacă s-ar pune în executare hotărârea irevocabilă, prin efectuarea plății către creditoarea M. G. de către Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-ar produce o pagubă considerabilă bugetului de stat care ar fi greu de recuperat, procedura întoarcerii executării fiind de durată și existând riscul cheltuirii celor 776.625,36 lei, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice fiind în imposibilitate de a-și recupera prejudiciu.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare față de prevederile art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă arătând că contestatoarea avea posibilitatea de a invoca în recurs motivul invocat în contestație în anulare.
Susține intimata, în esență, că ,contestatoarea D.G.F.P. Iași ,în numele Statului R. în calitate de mandatară, în cauza în care s-a dat sentința civilă nr. 2389/03.10.2012 a făcut recurs la această sentință unde avea posibilitatea și trebuia să invoce ca motive de recurs și citarea nelegală a părților, respectiv a Statului R.. În concret, contestatoarea DGFP Iași, invocă motive de admitere contestației în anulare, care nu sunt reale și sunt combătute în totalitate de înscrisurile aflate la dosarul nr._/99/2011 al Tribunalului Iași și care au fost avute în vedere de instanța de judecată la pronunțarea sentinței civile nr. 2389/03.10.2012.
Susține intimata că deși invocă contestatoarea D.G.F.P. Iași în susținerea contestației că statul român nu a fost citat, acest fapt este total nereal.
Arata intimata ca la data de 14.11.2011 D.G.F.P. Iași a depus întâmpinare și si-a legitimat calitatea de reprezentare a Statului R. ca mandatară indicând număr de mandat și fiind prezentă prin consilier.În baza mandatului nr._/19.10.2011,contestatoarea D.G.F.P. Iași a formulat întâmpinare.
Susține intimata ca față de mandatul primit în numele Statului R., D.G.F.P. Iași în calitate de mandatară al acestuia, a cerut pe fond respingerea acțiunii reclamantei inclusiv judecata în lipsă. Față de această situație S. R. a fost reprezentat încă de la primul termen de judecată prin mandatar cu procură specială de către D.G.F.P. Iași în calitate de mandatar. Luând act de această situație, încă de la primul termen de judecată, instanța de judecată a citat la toate termenele S. R. prin mandatar D.G.F.P. Iași așa cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii pentru statul român acesta fiind citat la sediul mandatarului desemnat D.G.F.P. Iași și care a primit toate citațiile, solicitand instantei a se vedea pag. 51, 53, 101, 107.
Consideră intimata ca susținerea că S. R. nu a fost citat niciodată, este nereală, acest fapt fiind contrazis de înscrisurile menționate, respectiv dovezile de îndeplinire a procedurii de citare a Statului R., la sediul mandatarului D.G.F.P. Iași.
De asemenea arata intimata ca la termenul în care a avut loc judecata pe fond, S. R. a fost reprezentat de mandatar D.G.F.P. Iași, care prin jurist a pus concluzii pe fond și a cerut respingerea acțiunii.
Mai mult arată intimata că contestatoarea D.G.F.P. Iași a declarat recurs în numele Statului R., și nu a invocat acest motiv de recurs, astfel că și sub acest aspect contestația în anulare este inadmisibilă.
S-a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Din oficiu s-a dispus a se atașa cauzei dosarul nr._/99/2011 al Tribunalului Iași și dosarul nr._/99/2011 al Curții de Apel Iași.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva dispozițiilor legale incidente în cauză T. constată următoarele:
În mod prioritar T. urmează a soluționa excepția inadmisibilității invocată de intimata M. G. văzând art. 137 Cod procedură civilă potrivit căruia instanța are obligația de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
T. notează că inadmisibilitatea unei cereri poate fi invocată în situațiile în care calea procesuală este fie greșit aleasă, fie interzisă de lege în mod expres sau în mod implicit prin consacrarea unei alte căi de atac exclusive.
Inadmisibilitatea este o excepție prin care se valorifică o anumită lipsă a dreptului la acțiune ca element al acțiunii civile.
T. constată că în cauză contestatorul, S. R., prin reprezentant, a invocat nelegala citare în fața instanței ce a pronunțat sentința civilă nr. 2389/03.10.2012 întemeindu-și în drept contestația pe dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
T. notează că prevederea legală anterior menționată dispune următoarele: „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele arătate mai jos numai dacă aceste motive, nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
- când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat
pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii …”.
Din cuprinsul dispozițiilor art. 317 alin. 1 Cod procedură civilă rezultă că trebuie îndeplinite două condiții pentru admisibilitatea contestației în anulare de drept comun și anume: 1. hotărârea atacată să fie irevocabilă și 2. motivele contestației să nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
În doctrina și jurisprudența în materie s-a statuat că nu este admisibilă contestația în anulare dacă partea poate sau a putut să formuleze critici prin exercitarea apelului sau recursului și nu a făcut-o.
Aceasta înseamnă că partea nu are un drept de opțiune între o cale de atac de reformare și calea de atac de retractare.
Contestația în anulare nu poate fi întemeiată, pe motive pe care partea a omis să le invoce în cadrul căii ordinare de atac deoarece imposibilitatea de a le fi invocat în cadrul căii ordinare reprezintă o condiție esențială pentru admiterea contestației în anulare.
Ori din dosarul nr._/99/2011 al Curții de Apel Iași atașat cauzei T. constată că în cererea de recurs depusă la filele 4-6 dosar nu s-a invocat, ca motiv de recurs, nelegala citare a Statului R. în procesul finalizat prin pronunțarea sentinței civile nr. 2389/03.10.2012.
P. urmare, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate expres prevăzută de dispoziția art. 317 alin. 1 Cod procedură civilă, T. urmează a respinge contestația în anulare ca fiind inadmisibilă . Aceata solutie se impune instantei atât timp cât legiuitorul a statuat în mod expres, prin reglementarea art. 317 Cod procedură civilă, ca nu este deschis partii un drept de opțiune între calea de atac a recursului și calea extraordinară a contestației în anulare, contestatorul având deschisă prioritar calea recursului pentru invocarea nelegalei citări.
În ce privește cererea de suspendare a executării sentinței nr. 2389/03.10.2012 formulată de contestator, T., vazand art 319 Cod procedură civilă constată că aceasta se impune a fi respinsă având în vedere soluția pronunțată cu privire la contestația în anulare .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității contestației în anulare invocată de intimata M. G..
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul S. R. prin Direcția G. a Finanțelor Publice Iași cu sediul în Iași .. 26, județul Iași, în baza mandatului nr._/31. 07. 2013 acordat de Ministerul Finanțelor Publice – Direcția G. Juridică, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, în contradictoriu cu intimata M. G. domiciliată în Iași, ., ., ., județul Iași, cu domiciliul procedural ales la cabinet Avocat Potomeanu G., . nr. 1, .. B, ., județul Iași ,împotriva sentinței civile nr. 2389/03.10.2012 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr._/99/2011.
Respinge cererea formulată de contestatoare privind suspendarea executării sentinței civile nr. 2389/03.10.2012 a Tribunalului Iași.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26. 09. 2013.
Președinte, E.-C. P. | ||
Grefier, I. B. |
Red. P.C.
Tehn. A.G.
4 ex./06.01.2014
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 807/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 1928/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
