Partaj judiciar. Decizia nr. 122/2013. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 122/2013 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 10-06-2013 în dosarul nr. 122/2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 122A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10 IUNIE 2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
GREFIER - M. G.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelanta-reclamanta I. S. -decedată, apel însușit de moștenitorii I. GH. I. si I. GH. G., apelanta-pârâtă S. L. M., apelantii-parati P. I. si M. E. (moștenitorii paratului reconvenient Stăngă Ș.), apelanta intervenientă C. E. împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul parat D. N., având ca obiect partaj judiciar - ieșire din indiviziune.
Dezbaterile și susținerile orale părților au avut loc în ședința publică din data de 27.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților sa depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.06.2013, ulterior la data de 10.06.2013, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelurilor civile de fata, instanța constata următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. la data de 21.07.2005, sub nr. 5442/2005, reclamanta I. S. a chemat in judecata pe parații STÎANGĂ Ș., S. T. si D. L., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune privind suprafața de teren de 2,79 ha situata in . in titlul de proprietate nr._/94, in cote de 1/3.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, potrivit titlului de proprietate, moștenitorii lui P. I. sunt cei trei titulari - reclamanta, paratul S. Ș., si moștenitorii lui S. M. (parata S. T., soție supraviețuitoare si fiica, D. L.).
Cu privire la atribuirea loturilor, reclamanta solicită împărțirea in natură si arată că, in prezent, stăpânește suprafața de 5.000 mp. - T 10/1, P 43/1/8, iar parații stăpânesc restul suprafețelor de teren. Mai menționează reclamanta pentru suprafața de 7.500 mp. -T 13, P 60/37 - s-a aprobat scoaterea din intravilan si solicită ca acest aspect să fie avut in vedere la evaluarea terenului.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 728 C.Civ., iar, in dovedirea cererii, legal timbrate, s-a solicitat administrarea probei cu acte, interogatoriu si expertiza de specialitate, depunându-se copii certificate pentru conformitate de pe următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr._/28.12.1994, acte de stare civila, certificat de moștenitor 2/14.01.2005,
La termenul din 31.08.2005, reclamanta a depus la dosar precizări scrise cu privire la calitatea parților, arătând că P. I. a avut trei copii: reclamanta I. S., paratul S. Ș. si defunctul S. M., decedat la 31.07.1996. De pe urma acestuia au rămas ca mostenitori: soția supraviețuitoare S. T. si nepoata de fiu D. L.. De pe urma lui Stanga I. au rămas sotia supraviețuitoare S. P. si fiica D. L..
Paratul S. Ș. a formulat cerere reconvenționala solicitând să se constate faptul că a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 7.500 mp., situat in extravilanul . - T 13, P 60/37.
In motivarea in fapt a cererii sale, paratul-reclamant a arătat ca, prin titlul de proprietate nr._/28.12.1994, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, in baza Legii nr. 18/1991, alături de reclamanta I. S. si de numitul S. M., in calitate de moștenitori ai defunctului P. I., tatal acestora.
Reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe vechiul amplasament si s-a aplicat si procentul de 10% reducere asupra celor trei suprafețe de teren cuprinse in titlu si care nu au hotar comun.
In fapt, fiecare dintre parti a început să stăpâneasca pentru sine una dintre cele trei suprafețe, paratul-reclamant fiind de acord cu aceasta împărțeală de fapt, deși lotul care i-a revenit (7.500 mp. - T 13, P 60/37) avea o valoare mai redusă din pricina depărtării de vatra satului, având in vedere ca aceasta suprafața se afla in imediata vecinătate a altor doua loturi ale sale, cu unul având chiar hotar comun.
In concluzie, arata paratul-reclamant, din 1994, a fost singurul dintre coproprietari care a cultivat respectivul teren, fiind singurul beneficiar al recoltelor, recunoscut ca proprietar atât de câtre comunitatea locala cat si de ceilalți coproprietari. Paratul-reclamant arata ca a intrat in stăpânirea terenului cu buna credința si printr-o justa cauza si s-a manifestat exterior ca proprietar exclusiv, exercitând asupra terenului o posesie continua, neîntrerupta, pașnica, publica si sub nume de proprietar, pana in prezent.
In drept, cererea reconvenționala a fost întemeiata pe disp. art. 1895 C. civ. si art. 119 C.proc.civ., iar, in dovedire, s-a solicitat administrarea probele cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza topometrica.
Cererea este legal timbrata, cf. art. 2 din Legea nr. 146/1997, cf. evaluării terenului indicata in cererea reconventionala 20.000 RON.
La termenul din 21.09.2005, C. E. a formulat cerere de intervenție in interes propriu, arătând ca este fiica lui S. M. si S. T., venind la succesiunea tatălui său, alături de soția supraviețuitoare S. T. si de sora sa D. L. M..
In drept, cererea a fost întemeiata pe disp. art. 49 si urm. C.Proc.Civ.
Reclamanta-parata I. S. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii reconvenionale având ca obiect uzucapiune, arătând ca pentru invocarea acestui mod de dobândire, este necesar sa existe un just titlu, iar nu a calității de coproprietar.
Cu privire la cererea de intervenție, prin aceeasi întâmpinare, reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale atât active, cat si pasive arătând că intervenienta C. E. nu poate face dovada faptului ca este fiica lui S. M..
La termenul din 23.11.2005, instanța a încuviințat in principiu cererea de intervenție in interes propriu, având in vedere ca intervenienta invoca drepturi succesorale proprii, precum si faptul ca prin calea procedurala aleasa se soluționează raporturile juridice dintre părți.
Prin sentința civila nr. 6289/11.12.2006 pronunțata de Judecătoria B. s-a admis actiunea reclamantului I. S., s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la suprafața de 27.900 mp, teren identificat in TP nr._/28.12.1994, s-a respins cererea reconvenționala a paratului-reclamant S. Ș., ca neîntemeiată, s-a atribui reclamantului I. S. o suprafața de teren de 5000 mp din terenul T10/1, P43/1/8 si 4300 mp din terenul T10/1, P43/1/19, total 9300 mp, corespunzător cotei de 1/3 din moștenire, s-a atribuit paratului Stanga Ș. suprafața de teren de 7500 mp din terenul T I3, P60/37 si 1800 mp din terenul T10/1, P43/1/19, total 9300 mp, corespunzător cotei de 1/3 din moștenire, s-a atribut paratei D. L. suprafața de teren de 6975 mp din terenul T I0/1, P43/1/19, corespunzător cotei de 1/2 din moștenire, s-a atribuit patrimoniului paratei S. T. o suprafața de teren de 2325 mp din TI0/1, P43/1/19, corespunzător cotei de 1/12 din moștenire, s-au compensat cheltuielile de judecata.
Pentru a hotărî astfel cf. art. 137 C.proc.civ., asupra excepției inadmisibilității cererii reconvenționale si asupra excepției lipsei calității procesuale active a intervenientei in interes propriu, precum si potrivit art. 673 ind. 5 C. Proc. Civ., instanța constată următoarele:
In baza Legii nr. 18/1991, de pe urma defunctului P. I., s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren de_ mp. in satul Olteni, corn. Clinceni, jud. I., eliberându-se titlul de proprietate nr._/28._ de către Comisia județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate in favoarea următorilor: reclamanta I. S., paratul S. S. si defunctul S. I. M..
Potrivit art. 13 al. 3 din Legea nr. 18/1991, titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
Dreptul comun in materie ii reprezintă 669 C.Civ., precum si art. 664 si urm. C. civ.
Asupra excepției inadmisibilitatii cererii reconvenționale formulate de paratul-reclamant S. Ș. care a invocat, ca mod de dobândire al proprietatii exclusive, uzucapiunea. instanța constata că excepția este neîntemeiata, urmând sa o respingă ca atare, apreciind ca motivele invocate de către reclamanta-parata privesc temeinicia cererii reconventionale, precum si fata de disp. art. 729 C.Civ.
Astfel, instanța apreciază ca, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prev. de art. 1837 si urm. C.Civ., invocarea uzucapiunii in contra celorlalți coproprietari este admisibila, instanța fiind datoare a cerceta calitatea posesiei exercitata in contra celorlalți in mod univoc, precum si celelalte condiții legale necesare pentru a uzucapa.
Instanța va constata, fata de mențiunile titlului de proprietate nr._/28.12.1994, ca, sub rezerva netemeiniciei cererii reconvenționale, masa partajabila se compune din suprafata de teren de 27.900 mp. situatat in satul Olteni. corn. Clinceni: 15.400 mp. - T 10/1, P43/1/19; 5.000 mp. - T 10/1, P 43/1 8 si 7.500 mp. - T 13, P 60/37, urmând ca expertiza care va fi dispusa in cauza sa răspundă la obiectivele stabilite de instanta, . cu includerea in masa partajabila a suprafetei de teren ce face obiectul cererii reconvenționale si . excluderea acestei suprafețe.
In ceea ce privește cotele fiecareia dintre parti si calitatea procesuala activa a intervenientei C. E., instanta constata ca defunctul P. I. a avut trei copii, respectiv beneficiarii titlului de proprietate nr._/28.12.1994: reclamanta I. S., paratul S. Ș. si defunctul S. M.. De pe urma defunctului S. M., decedat la 30.07.1996. au rămas, potrivit mențiunilor certificatului de moștenitor nr. 2/14.01.2005 eliberat de BNP M. V., următorii moștenitori legali: S. T.. in calitate de soție supraviețuitoare, cu o cota de Va din masa succesorala si D. L. M., in calitate de nepoata de fiu predecedat (S. I. - decedat la 16.11.1993), cu o cota de % din masa succesorala.
In ceea ce privește cererea de intervenție in interes propriu, instanța constata că certificatul de moștenitor produce efecte juridice depline, nefiind contestata valabilitatea sa si ca din actele de stare civila ale intervenientei rezulta că aceasta nu are filiația stabilită fata de tatăl său.
In aceste condiții, din interpretarea per a contrario a disp. art. 63 C.Fam., rezulta ca, intervenienta in interes propriu, copil din afara căsătoriei fara filiația stabilita prin recunoaștere sau prin hotarare legala nu are aceeași situație ca si situația legala a unui copil din casatorie fata de parintele sau si rudele acestuia.
Intervenienta in interes propriu trebuie sa justifice calitatea procesuala atât activa, cat si pasiva, o data cu formularea cererii.
Or, in condițiile in care, aceasta a supus judecații un raport juridic civil întemeiat pe dreptul său de a veni la succesiunea tatălui, in calitate de descendentă, conform art. 659 si urm. cod civil, reclamanta trebuia sa justifice juridic, in primul rând, condiția minima a calității sale de fiica a defunctului S. M. in condițiile art. 53 sau 56 Cod familie pentru a avea vocație succesorala concreta fata de acest defunct.
Din actele de stare civila depuse de către intervenienta nu rezulta insa legătura de rudenie fata de S. I., fapt care echivalează cu lipsa identității intre intervenienta si subiectul activ al raportului juridic civil dedus judecatii, motiv pentru care instanța urmează sa admită excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei.
Prin urmare, in prezenta cauza au calitatea de coindivizari următorii: reclamanta-parata I. S., cu o cota de 1/3 din masa partajabila; paratul reclamant Stanga Ș., cu o cota de 1/3 din masa si paratele Stanga T. si D. L. M., prima cu o cota de 1/12 si secunda cu o cota de Va. din masa partajabila (potrivit cotelor stabilite prin certificatul de moștenitor depus la dosar raportat la cota de 1/3 cuprinsa in masa succesorala a defunctului S. M.).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel in termen legal, apelanta reclamanta I. S., apelantul parat S. §tefan, apelanta parata D. L. M. și apelanta intervenienta C. E., apeluri înregistrate pe rolul Tribunalului București - Sectia a IV-a Civila sub nr. 23/1994 la 13.02.2007.
Prin decizia civilă nr. 622A/22.05.2007 s-au admis apelurile cauza fiind trimisă spre rejudecare.
În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 19.12.2007 sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria in dosarul nr._, a fost admisă cererea principala formulata de I. S., a fost respinsă cererea reconvenționala a lui S. S., ca neîntemeiata, a fost respinsă cererea de intervenție a lui C. E., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta I. S. în contradictoriu cu paratii Stanga S., Stanga T. si D. L., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa dispună ieșirea din indiviziune privind suprafața de teren de 2,79 ha situata in . in titlul de proprietate nr._/94, in cote de 1/3.
Conform acestui titlu de proprietate emis de pe urma defunctului P. I. pe numele moștenitorilor acestuia s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2,79 ha.
Potrivit art. 728 nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune astfel că cererea principală este întemeiată, părțile aflându-se în indiviziune cu privire la terenurile menționate în titlul de proprietate menționat mai sus.
Având în vedere dispozițiile deciziei civile nr. 622A/2007 instanța, analizând cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant S. Ș. privind constatarea dobândirii prin uzucapiunea de scurtă durată a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 7.500 mp situat în T13, P60/37, reține că pentru admiterea acesteia trebuia ca pârâtul-reclamant să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1847 C.civ. privind posesia și existența unui just titlu conform art. 1895 C.civ..
Or, în cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții neexistând un just titlu care, pentru a putea opera uzucapiunea prevăzută de art. 1895 C.civ., este obligatoriu să existe și care să provină de la altă persoană decât adevăratul proprietar, fiind de neconceput uzucapiunea pe baza unui titlu ce emană de la adevăratul proprietar.
Succesiunea nu poate constitui just titlu și nici nu s-a dovedit faptul că ar fi intervenit intervertirea detenției precare (cum este cea exercitată de comoștenitori) în posesie utilă și, pe cale de consecință, cererea reconvențională este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare.
Pentru aceleași considerente instanța a apreciat că nici cererea de intervenție formulată de intervenienta C. E. privind constatarea dobândirii prin uzucapiunea de scurtă durată a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 7.500 mp situat în T10, P43/1/19 nu este întemeiată și o va respinge.
Față de soluția dată cererilor reconvenționale și de intervenție în interes propriu, instanța a dispus ieșirea din indiviziune conform cotelor de revin fiecărui moștenitor, omologând raportul de expertiză nr. 2573/05.03.2009 întocmit de expert D. Z., conform variantei B din acest raport.
Astfel reclamanta I. S. a primit în lotul său suprafața de 5.000 mp din T10/1 P43/1/8 și suprafața de 4.300 mp, lotul 1C din T10/1 P43/1/19, pârâtul S. Ș. va primi în lotul său suprafața de 7.500 mp din T13 P60/37 și suprafața de 4.300 mp, lotul 1A din T10/1 P43/1/19, iar C. E., S. L. M. și D. N. vor primi, în indiviziune, lotul 1C în suprafață de 9.300 mp din T10/1 P43/1/19.
I. Împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ a formulat apel reclamanta I. S. (decedata in cursul judecatii), apel însușit de moștenitorii acesteia I. Gh. I. și I. Gh. G. solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că prin acțiunea introductivă de instanță a solicitat ieșirea din indiviziune privind suprafața totală de 2,79 ha teren ce a făcut obiectul TP_/1994. În realizarea acestui obiectiv, după casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei instanța a dispus efectuarea unei noi expertize specialitatea topografie, în acest sens fiind solicitat expertului desemnat să întocmească variante de lotizare potrivit cotelor-părți aferente titularilor de drept și, urmare a acestui aspect, în cauză a fost întocmit raportul de expertiză executat de D. Z., care a formulat o . răspunsuri prin raportare la niște valori de circulație absolut aberante pentru imobilele deduse judecății și, mai mult, cu ignorarea vădită a obiectivelor stabilite de instanță, prin raportare la petitul acțiunii introductive și la cererile reconvenționale identificate În cauză.
Ca urmare a acestor considerente, atât subsemnata cât și toate celelalte părți litigante am formulat obiecțiuni la raportul prezentat, criticând valorile simbolice atribuite unor terenuri de larg interes imobiliar, cu mențiunea că toate obiecțiunile formulate au fost încuviințate, expertul fiind solicitat să răspundă prin raportare la acestea.
Deși în cauză au fost realizate multiple variante subsecvente de lotizare, între care unele dintre acestea efectuau partajarea în natură cu respectarea directă a criteriului valoric prevăzut de dispozițiile art. 741 C. pr. Civ, fiecare dintre cele trei terenuri fiind lotizate în trei părți aferente celor trei ramuri principale ale proprietății. În vederea soluționării cauzei instanța de fond a reținut una dintre variantele împotriva cărora admisese în prealabil obiecțiunile formulate, în acest sens atribuind părților varianta B a raportului 2573/05.03.2009, urmare a acestei proceduri realizând o partajare neechitabilă a bunurilor, cu evidenta favorizare a numitului S. Ș..
Urmare a admiterii obiecțiunitor formulate, expertul desemnat ar fi trebuit să procedeze la reevaluarea terenurilor în funcție de situația reală a acestora și de materialele anexe prezentate de părți însă, deși la dosarul cauzei exista atașată dovada că terenul în suprafață de 7.500 mp. situat în .. P 60/37 a fost trecută în intravilanul localității și se regăsește, efectiv, în imediata apropriere a Municipiului București, cartierul de vile denumit generic "Prelungirea G.",- pe cale de consecință - valoarea de circulație a acestuia fiind imposibil de apreciat prin raportare la celelalte două imobile ce fac obiectul litigiului în speță, expertul l-a evaluat în mod subiectiv (și cu respectarea intereselor numitului S.) apreciind în mod total eronat că În cauză este vorba despre un teren extravilan arabil, în acest sens fiind indicată o valoare ridicolă de 1.5 EURO/mp (deși ofertele de pret prezentate de subsemnata precizau valori cuprinse între 55 și 350 Euro/mp pentru zona expertizată), fără a fi indicat, de altfel, raționamentul care a condus la această concluzie aberantă.
În speță a fost realizat un partaj total neechitabil, cu ignorarea vădită a dispozițiilor art. 741 C. civ., care prevede că " la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură sau valoare": motiv pentru care vă solicit admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței apelate - cu privire la modalitatea de partajare reținută de instanța de fond, și efectuarea lotizării cu aplicarea Variantei 4 din raportul de expertiză prezentat instanței de expertul desemnat, respectiv menținerea dispozițiilor privind respingerea cererilor reconvenționala formulate în cauză.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 282 și urm. C. pr. civ.
În dovedirea cererii, apelanta a solicitat proba cu înscrisuri.
II. Împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ a formulat apel, pârâta S. L. M. solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, admiterea cererii principale formulat de I. S. și ieșirea din indiviziune pentru suprafața de teren de 2,7800 ha, omologarea raportului de expertiza întocmit in cauza și atribuirea terenurilor către părți conform variantei B din acest raport, respingerea cererii reconvenționale formulate de S. Ș., respingerea cererii de intervenție formulata de C. E..
În motivarea cererii, apelanta a arătat că la data de 21.07.2005 reclamanta I. S. a formulat cerere pentru ieșirea din indiviziune, pentru suprafața de 2,79 ha înscrisă pe titlul de proprietate nr._/1994 și eliberat pe numele moștenitorilor lui P. I., I. S., S. Ș., S. M.. Pârâtul S. Ș. a formulat cerere reconvențională solicitând constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenului T13, P60/37 din B.. La 21.09.2005 a formulat cerere de intervenție în interes propriu C. E., invocând drepturi succesorale de pe urma defunctului S. M..
Prin sentința instanței de fond nr. 6289/2006 - Judecătoria B., s-a admis acțiunea reclamantei, dispunându-se ieșirea din indiviziune, s-a respins cererea reconvențională a lui S. Ș. și s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei C. E..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel toate părțile, apelurile fiind admise iar cauza trimisă spre rejudecare. Decizia civilă nr. 622A din 22.05.2007 a Tribunalului București a reținut că sentința instanței de fond se impune a fi desființată in tot, urmând a se avea in vedere și aspectele invocate prin motivele de apel, pentru corecta soluționare a cererii principale, a cererii reconvenționale și a celei de intervenție in interes propriu.
Prin încheierea din data de 22.10.2009, nemenționată în sentința civilă nr.1614/2011, instanța s-a pronunțat în sensul admiterii excepția lipsei calității procesuale a intervenientei C. E.. În raport cu obiectul principal al cererii, în legătură cu calitatea de moștenitoare a acesteia față de P. I. respectiv S. M., stabilind în consecință și cotele de moștenire, inclusiv pentru succesorii în drepturi a defunctei S. T., a admis în principiu cererea principală și a constatat calitatea de coindvizari, asupra întregului teren în suprafață de 27.900 mp., pentru I. S. (1/3), S. Ș. (1/3), S. L. (5/18, rezultată din însumarea cotei de 1/4 ca moștenitoare a lui S. M. și 1/36 ca succesoare a defunctei S. T.), C. E. (1/36 ca moștenitoare a S. T.), D. N. (1/36, ca succesor a S. T.), a dispus completarea expertizei cu următoarele: identificare, descriere terenuri, figurarea acestora, propuneri de lotizare, evaluare terenuri și calculare suite, separat pentru fiecare propunere de lotizare.
Din actele depuse la dosar - cereri și oferte ale agențiilor imobiliare, anunțuri din ziare, extras din Ghidul de evaluare a proprietăților imobiliare din județul I. - instanța a putut așadar constata că există diferențe vădite între prețurile terenurilor situate în T13, P60/37 din B. în raport cu celelalte suprafețe cuprinse în titlul de proprietate în cauză.
Astfel, Raportul de expertiză nr. 2573/5.03.2009 a fost refăcut și completat, fiind depus pentru termenul din data de 27.01.2011, or instanța se întemeiază pe varianta B din raportul inițial, cel din 2009.
Numai în ipoteza art. 212 alin 1 Cod procedură civilă, când instanta nu este lămurită prin expertiza efectuată, ar fi fost posibilă dispunerea (ceea ce s-a și întâmplat) completării expertizei cu obiectivele: propuneri de lotizare, evaluare terenuri și calculare suite ș.a. Or, în cauză, nu s-a procedat nici la reevaluarea terenurilor și nici la calcularea sultelor.
Având în vedere prevederile art. 741 cod civil potrivit căruia la alcătuirea loturilor fiecare dintre acestea trebuie să cuprindă, pe cât posibil, aceeași cantitate de bunuri imobile, de drepturi și de creanțe, precum și prevederile art. 736 alin. 1 Cod civil potrivit cărora fiecare copărtaș poate avea în natură partea sa de mobile sau imobile ce compun masa partajabilă, instanța putea proceda la alcătuirea loturilor astfel încât aceste prevederi să fie respectate.
A mai arătat și că soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii, de a omologa raportul de expertiză si atribuirea loturilor conform variantei B din acest raport, întocmit inițial, este contrară dispozițiilor premergătoare, cuprinse în încheierea din data de 22.10.2009.
A menționat și că trei dintre părțile cauzei (subsemnata S. L., reclamanta I. S. precum și intervenienta C. E.) au solicitat de nenumărate ori amendarea expertului pentru nedepunerea raportului de expertiză la termen, respectiv a completărilor la acest raport, solicitate de instanță, precum și înlocuirea acestuia ca urmare a faptului că raportul întocmit nu răspundea cerințelor și obiectivelor urmărite.
Sentința civilă apelată încalcă si prevederile art. 673 ind.5 si urm. C. pr.civ. inclusiv prin faptul că instanța păstrează, prin atribuirea loturilor conform variantei B din raportul de Expertiză, indiviziunea între S. L. M. (fostă D.), C. E. si D. N..
Instanța a admis însă că intervenienta C. E. nu justifică drepturi succesorale decât ca moștenitoare al mamei sale, S. T., nu si în privința lui S. M. (pentru care s-a depus la dosar Certificatul de moștenitor nr. 2/2005 si Certificatul suplimen1tar nr. 206/2006).
Or, acțiunea promovată de către reclamanta I. S. viza ieșirea din indiviziune față de S. S.; pe de o parte si S. T., respectiv S. (D.) L., pe de altă parte, ambele în calitate de moștenitori ai lui S. M..
Indiviziunea, în aceste condiții, se păstrează doar ca urmare a nedezbaterii succesiunii lui S. T., decedată în cursul procesului și pentru care s-a stabilit că au calitatea de moștenitori (Certificat de calitate de moștenitor nr.43/2008) următorii: C. E., D. N. și S. L..
In drept, cererea a fost întemeiata prezenta pe dispozițiile art. 282-298 Cod procedură civila, art. 274 Cod procedură civilă și pe celelalte dispoziții menționate, incidente în cauză.
În dovedirea cererii, solicită că reaprecierea probelor administrate în fața primei instanțe, și proba cu înscrisurile ce vor fi necesare ca urmare a dezbaterilor.
III. Împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ a formulat apel intervenienta C. E. solicitând admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar modificarea sentinței civile atacate și admiterea cererii de intervenție așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului se arata ca instanța de fond a stabilit, fără să rezulte în baza căror considerente și raționamente juridice, că apelanta intervenienta ar avea calitate de moștenitoare doar după defuncta S. T. si nu a analizat cauza sub aspectul lipsei calității procesuale a intervenientei C. E., în ceea ce-l privește pe defunctul S. M..
Așa cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, prin decizia civilă nr. 622A/22.05.2007, Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă a admis apelurile formulate în cauză, a anulat în tot sentința civilă nr. 6289/11.12.2006 și a trimis cauza la rejudecare. Având în vedere aceste considerente, instanța de fond trebuia să se pronunțe sub toate aspectele deduse judecății, inclusiv, asupra excepției lipsei calității procesuale.
Or, instanța de fond, prin sentința civilă nr. 1614/21.04.2011, nu a făcut decât să prezinte un istoric al dosarului, iar în ceea ce privește analiza pe fond (pag. 5 din hotărâre), se poate observa că nu a fost prinsă și excepția lipsei calității procesuale a intervenientei C. E., în ceea ce-l privește pe defunctul S. M. și nici nu au fost analizate toate probele aflate în dosar, astfel cum am solicitat chiar și prin concluziile scris.
Prin cererea de intervenție formulată în cauză, apelanta-intervenienta a menționat faptul că s-a născut la data de 21.01.1948 și ca este fiica naturală a lui S. M. și T.. Părinții sai au locuit în concubinaj din 1947 până în 1951 când s-au casatorit. S-a mai aratat ca a locuit împreună cu părinții sai până s-a căsătorit, în 1968. Este cunoscută de toate rudele sale și de cetățenii comunei Clinceni ca fiind fiica lui S. M..
După restituirea terenurilor în baza Legii 18/1991, a intervenit o convenție între moștenitori, în sensul că, părțile și-au împărțit terenurile, astfel încât, reclamanta I. S. a stăpânit și a cultivat terenul în suprafață de 5000 m.p. din tarlaua 10, ., S. M. a posedat inițial . din tarlaua 10, iar S. S. a început să posede suprafața de 7500 m.p. din tarlaua 13, . parte lucra aceste terenuri și le culegea roadele, fără ca celelalte părți să aibă pretenții una de la cealaltă.
Așa cum a menționat în cererea de intervenție, după anul 1991, după ce s-a restituit terenul, tatăl său natural, S. M., a hotărât să-i dea suprafața de 7500 m.p. reprezentând V2 din terenul situat în tarlaua 10/1, ., așa cum apare înscris în titlul de proprietate nr._/28.12.1994 al lui P. I.. Acest teren apelanta l-a lucrat neîntrerupt din 1991 și până în prezent, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor S. N. (f 203 dosar fond) și C. P. (fila 204), iar niciuna dintre celelalte părți nu i-au tulburat posesia, mai mult, acestea au recunoscut-o ca fiind fiica lui S. M. (rezultă și din răspunsul la interogatoriu f. 197 și f. 200, dosar B.).
Instanța de fond nu a pronunțat o încheiere de admitere în principiu în conformitate cu art. 673 ind. 5 si urm. C.p.c. și nici nu a stabilit cota-parte din masa partajabilă ce revine fiecărei părți din dosar.
A mai arătat și că instanța de fond, prin sentința civilă nr. 1614/21.04.2011, nu a făcut decât să prezinte un istoric al dosarului, iar în ceea ce privește analiza pe fond (pag. 5 din hotărâre), se poate observa că nu s-a pronunțat cu privire la cota-parte ce revine fiecărui moștenitor în parte și nici nu a pronunțat o încheiere de admitere în principiu în conformitate cu art. 673 ind. 5 și urm. Cp.c. De fapt, instanța de fond nu a făcut decât să preia niște variante de lotizare din raportul de expertiză efectuat în cauză (raport de expertiză pe care l-am contestat), fără să rezulte din sentința de fond care este cota-parte ce revine fiecărui moștenitor în parte, fără să rezulte în mod clar raționamentul juridic care a dus la o astfel de împărțeală și nici dacă împărțirea în natură este în conformitate cu dreptul fiecăruia, încălcând astfel principiul disponibilității în dreptul civil și dreptul la un proces echitabil.
Instanța de fond a respins în mod temeinic și nelegal cererea de uzucapiune formulată de către subsemnata. Așa cum rezultă din sentința de fond, instanța de judecată a analizat cererea formulată de către pârâtul-reclamant S. Ș. prin care a solicitat să se constate dobândirea prin uzucapiunea de scurtă durată a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 7500 mp, aplicând și în situația subsemnatei același raționament juridic, fără a avea în vedere situația particulară a subsemnatei și motivele prezentate atât prin cererea de intervenție, dar și prin concluziile scrise depuse la dosarul de fond.
Conform cu art. 729 C.civ. "diviziunea poate fi cerută chiar când unul sau mai mulți din erezi au posedat părți separate din succesiune, dacă nu a fost act de împărțeală sau dacă nu se poate opune prescripția" .
„Împarțeala fiind o convenție, ea poate fi facuta prin simplul consimțământ fara sa fie nevoie de act scris. Dacă se încheie un act sub semnătură privată sau autentic, el servește "ad probationem", nu "ad solemnitatem" . Prin expresia de "act de partaj", legiuitorul nu a înțeles înscrisul¬instrument de probațiune, ci însuși actul juridic, convențiunea de impărțeală dintre comoștenitori; că partajul unei succesiuni neintrând în categoria actelor solemne, pentru a căror existență însăiși să fie necesară un act scris, urmează că existența lor are a se constata prin toate mijloacele de probe admise de dreptul comun, printre care deci intră și mărturisirea unei piirți, care, potrivit art. 1206 C.civ., face deplină dovadă contra acelui care a mărturisit”.
Pentru a fi invocată uzucapiunea de la 10 până la 20 de ani este nevoie sa fie întrunite cumulativ doua condiții, posesia sa se întemeieze pe un just titlu, sau o justa cauza, posesorul sa fie de buna credința.
Art. 1897 C civ. definește justul titlu ca fiind orice titlu translativ de proprietate, precum vânzarea, schimbul, donația, legatul particular, care însa parvine de la altcineva decât de la adevăratul proprietar, deci de la un non dominus. În speță, eu am primit acest teren cu titlu de donație de la tatal meu natural S. M., care Însa nu era proprietar pe teren. Tatal meu însa mi-a donat un teren care nu era al lui, terenul fiind al lui P. I., respectiv înscris în titlul de proprietate nr._/28.12.1994. Eu nu am deținut acest teren în numele lui Stânga M., nefiind un detentor precar, ci am posedat pentru mine și m-am comportat ca un bun proprietar fața de terenul în litigiu. Suprafața de teren pentru care am invocat uzucapiunea a căzut în lotul reclamantei I. S. și a pârâtului Stânga Ș., astfel ca solicit sa admiteți excepția invocata.
Art. 729 C.civ. coroborat cu art. 1895 C civ. în sensul ca a existat o convenție de împărțeală și ca C. E. a stăpânit din 1991 și până în prezent suprafața de teren de 7500 m.p. din . din tarlaua 10/1, exercitând o posesie neîntreruptă, pașnică, publica și sub nume de proprietar, condițiile obligatorii ale posesiei prevăzute la art. 1847 C.civ., consideram ca poate opune uzucapiunea.
Titlul de moștenitor constituie un just titlu, în baza căruia se poate dobândi prin prescripția de 10 ani proprietatea averii de succesiune.Prescripția de 10-20 de ani cere bună credință și o justă cauză. Legiuitorul român a admis că uzucapiunea de 10 până la 20 de ani presupune nu numai bună credință și just titlu, în acest înțeles s-a admis că și titlul putativ se consideră just titlu dacă eroarea este scuzabilă. Succesiunea fiind, după cum rezultă din dispozițiunile art. 644 C.civ., unul din modurile prin care se poate dobândi proprietatea, ea poate fi socotită ca just titlu.
Hotărârea instanței de fond a fost întemeiată în baza unui raport de expertiză efectuat cu Încălcarea dispozițiilor legale §i ale instanței de judecată (fiind contestat de toate părtile din dosar) și fără a se avea în vedere §i celelalte probe și cereri din dosar. Astfel, se poate observa că expertul nu a stabilit valoarea de circulație a terenurilor. Mai mult, expertul nu a stabilit nici măcar valoarea tehnică sau valoarea care rezultă din grila notarilor publici depusă la dosarul cauzei. Chiar și pe timp de criză, terenurile au o anumită valoare.
Nu este posibil ca instanța de fond să omologheze un raport de expertiză și să agreeze poziția d-lui expert, precum că terenurile au valoare egală, de 1,5 EURO/ m.p, întrucât, valoarea terenului de lângă șoseana de centură a Bucureștiului este de circa 10-20 ori mai mare decât a terenului extravilan situat în câmp.
Se poate observa că expertul nu a rezolvat situația de ieșire din indiviziune a moștenitorilor defunctei S. T. și nu a individualizat în mod concret suprafața de teren care revine fiecăruia dintre moștenitorii: C. E., S. L.-M. și D. N., cât și sulta care li se cuvine, în ipoteza în care terenul nu poate fi partajat în natură sau împărțirea ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia, ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, conform art. 673 ind. 10 C.proc.civ.
În ipoteza în care lui C. E. îi revine cota de 1/36 din moștenire, adică 775 m.p., teren arabil, ceea ce înseamnă o fâșie lungă de 337 m și lată de numai 2,29 m, terenul nu are valoare economică, caz în care se impune stabilirea unei sulte.
De asemenea, prin neindicarea unei valori reale a terenurilor aflate în litigiu, considerăm că instanța de fond a creat pentru unele părți din dosar o situație mai favorabilă, întrucât terenurile nu au aceeași valoare, ajungându-se, astfel, la o împărțire inechitabilă. Considerăm că, în speță, se impune efectuarea unui alt raport de expertiză.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 282 și urm. C..
În dovedirea cererii, apelanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza topografica și evaluatorie și orice alta proba necesara și utilă soluționării cauzei.
IV. Împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ sentințe au formulat apel intimații P. I. și M. E. solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței civile apelate, in sensul admiterii cererii reconvenționale, așa cum a fost formulata.
În motivarea cererii, apelanții au arătat că pentru a ajunge la solutia de respingere a cererii reconvenționale, prima instanța a reținut ca nu ar exista un just titlu, pentru a opera uzucapiunea prevăzuta de art.1895 Cod. civ. 1864, si nici nu s-ar fi dovedit intervertirea detenției precare, "cum este cea exercitata de comostenitori", in posesie utila.
In ce privește rezolvarea data cererii reconvenționale hotărârea primei instanțe apare ca vădit netemeinica. . sa, reclamanta-parata I. S. a solicitat sa se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenurilor in suprafața totala de 27.900 m2, dobândite conform Titlului de proprietate nr._ din 28 decembrie 1994 emis de Comisia municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Municipiului București in favoarea reclamantei-parate I. S., autorului nostru, paratul-reclamant Stanga S., si defunctului Stanga M. (fila 4 dos. nr.5442/2005 Jud. B.).
In raport de obiectul cererii de chemare in judecata, prin intermediul cererii reconvenționale, autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., a solicitat sa se constate ca a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 7500 m2, situat in extravilanul corn. B., jud. I., tarlaua 13, ., adica asupra unuia dintre cele trei loturi cuprinse in titlul de proprietate mai sus mentionat.
Potrivit Titlului de proprietate nr._ din 28 decembrie 1994 emis de catre Comisia municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Municipiului Bucuresti, in aplicarea Legii nr.18/1991, reclamanta-parata I. S., autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., si defunctul Stanga M. deveniseră coproprietarii a trei suprafețe distincte de teren agricol, fara hotar comun - . din tarlaua 10, in suprafața de 5000 mp, . din tarlaua 10, in suprafața de_ mp, si . tarlaua 13, in suprafața de 7500 mp Primele doua loturi se gasesc actualmente in raza teritoriala a comunei Clinceni ¬Jud. I. iar cel de al treilea lot in raza teritoriala a localitatii B. Jud. I., toate trei incluse in intravilanul acestor localitati.
După cum rezulta din răspunsul la întrebarea 5 a interogatoriului ce i s-a propus intervenientei C. E. de catre autorul nostru, paratul reclamant Stanga S. (fila 198 dos. nr.5442/2005 Jud. B.), inca de la momentul emiterii titlului de proprietate, cei trei coindivizari s-au inteles sa stăpâneasca fiecare, separat, cate o . cuprinse in Titlul de proprietate nr._ din 28 decembrie 1994.
Astfel, reclamanta-parata I. S. a început sa posede pentru sine . din tarlaua 10, in suprafața de 5000 mp, Stanga M. a început sa posede pentru sine . din tarlaua 10, in suprafața de_ mp, iar autorul nostru, paratul - rec1amant Stanga S., a început sa posede pentru sine . tarlaua 13, in suprafața de 7500 mp.
Convenția partilor, in sensul celor arătate anterior, este demonstrata si de împrejurarea ca procesul-verbal de punere in posesie asupra parcelei 60/37 din tarlaua 13 este semnat, in afara membrilor Comisiei comunale, numai de catre autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S. (fila 195 dos. nr.5442/2005 Jud. B.).
Din motivarea cererii de intervenție principala formulata de catre C. E. (fila 31 dos. nr.5442/2005 Jud. B.), fiica naturala a defunctului Stanga M. si fiica soției supraviețuitoare a acestuia, Stanga T., ca si din răspunsurile la întrebările 2-4 ale interogatoriului ce i s-a propus de către autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., reiese ca si ceilalți coproprietari au dat curs înțelegerii intervenite.
In acest sens, in cererea de intervenție in interes propriu se arata ca, "după anul 1991, dupa ce s-a restituit terenul conform Legii 18/1991, am lucrat permanent suprafața de 7500 m.p., reprezentând 1/2 din terenul situat in tarlaua 10/1, . [ ... ]. Aceasta suprafața, tatăl meu, Stanga M., mi-a promis-o ca moștenire, fapt cunoscut de catre mama mea si rudele mele." Afirmația este confirmata de depozițiile martorilor Stanga N. (si C. P..
Potrivit art.729 Cod. civ. 1864, "diviziunea poate fi ceruta chiar cand unul sau mai mulți dintre erezi au posedat parti separate din succesiune, daca nu a fost act de imparțiala sau daca nu se poate opune prescripția (s.n.)".
Acest text de lege, deși se găsește in titlul referitor la succesiuni al Codului civil de la 1864, este aplicabil tuturor raporturilor juridice de coproprietate, indiferent de izvorul acestora.
Daca teza prima art.729 Cod. civ. 1864 nu reprezintă altceva decât o confirmare a prevederilor art.728 Cod. civ. 1864, invocat de catre reclamanta-parata ca temei de drept al acțiunii sale, rațiunea de a fi a textului de lege consta tocmai in definirea conținutului dreptului de a cere partajul, prin expunerea a doua limite ale acestui drept, in cadrul tezei secunde.
Prima dintre cele doua ipoteze in care nu se poate cere partajul se refera la existenta unui act de imparțiala voluntara - nu judiciara, căci in acest caz ar opera, pe plan procesual, autoritatea de lucru judecat, chiar înainte de a se cerceta sub aspect substanțial raportul juridic dedus judecații - iar cea de a doua ipoteza - invocata prin cererea reconvenționala - rezida in împlinirea termenului de prescripție achizitiva - nu extinctiva, caci dreptul de a cere iesirea din indiviziune este imprescriptibil. Ambele ipoteze se refera la transformarea proprietatii comune in proprietate exclusiva, anterior cererii de partaj, fie prin o imparțiala preexistenta, fie prin uzucapiune, condiții in care, firește, nu se mai poate cere iesirea din indiviziune cu privire la bunuri ce au devenit proprii numai unuia dintre fostii coproprietari. Ultima ipoteza - cea care interesează in speța - a tezei secunde a art.729 Cod.civ. 1864 este aplicata in practica judiciara prin folosirea 4 mecanismelor de intervertire a precarității posesiei, in acest caz din posesie echivoca in posesie utila.
Conform art.1846 Cod. civ. 1864, "orice prescripție este fondata pe faptul posesiunii" iar ""posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi înșine sau de altul in numele nostru".
In cauza, din anul 1994, autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., a fost singurul dintre coproprietari care a cultivat terenul situat in B., tarlaua 13, . suprafața de 7500 mp, a ridicat recoltele de pe acesta fara nicio împiedicare si a fost cunoscut si recunoscut ca proprietar exclusiv al acestuia.
Problema la care se referea martorul H. N. viza fapta fiului reclamantei parate I. S., numitul I. I., împotriva căruia începuse urmărirea penala, pentru comiterea infracțiunii de furt, sens in care, răspunzând cererii subsemnatului P. I., Politia Oras B., prin adresa nr._ din 18 noiembrie 2006 (fila 216 dos. nr._ Jud. B.) menționa ca "cel in cauza a sustras porumb masa verde de pe terenul cultivat de dumneavoastră situat in B. tarlaua 13/1, .>
Acest înscris confirma depozițiile martorilor anterior menționați, sub aspectul cultivării terenului asupra căruia s-a cerut a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, de catre autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., si subsemnatul P. I..
Totodată, aceste depoziții sunt întărite si prin răspunsurile date de către intervenienta C. E. la întrebările 7-10 ale interogatoriului propus de către autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S. .
Pe de alta parte, nu poate fi reținuta depoziția martorului Stanga A., intrucat acesta se afla in relații de vrajmasie cu autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S.. Afirmațiile făcute de martora P. E. sunt contradictorii atât cu cele ale martorului Stanga A. - unul vorbește de lucerna, celalalt de trifoi - dar si intre ele. Deci, si din depozitia acestei martore se poate extrage concluzia exploatarii exclusive a terenului din B., tarlaua 13, . catre autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S..
Cu toate ca parata D. L.-M. a pretins ca ar fi ridicat recoltele de pe acest teren, recunoaște prin răspunsul la întrebarea 6 a interogatoriului ce i s-a propus de catre autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., ca nu știe decat cu aproximatie amplasamentul terenului, imprejurare ce exclude posibilitatea unei exploatari agricole a acestuia. In concluzie, s-a probat ca autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., a exercitat asupra parcelei 60/37 din tarlaua 13, B., jud. I., o posesie continua, neintrerupta, pasnica, publica si sub nume de proprietar, pana la introducerea cererii de chemare In judecata, in anul 2005, deci pentru o perioada de peste zece ani.
In conformitate cu art.1895 Cod. civ. 1864, "cel ce câștiga cu buna credința si printr-o justa cauza un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, daca adevăratul proprietar locuiește in circumscripția tribunalului județean unde se afla nemișcătorul [ ... ]"
Art.1897 Cod. civ. 1864 stipulează ca ""justa cauza este orice titlu translativ de proprietate precum vinderea, schimbul, etc." iar in speța un astfel de titlu consta in Titlul de proprietate nr._ din 28 decembrie 1994 emis de către Comisia municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a Municipiului București, prin intermediul căruia s-a transferat de la Stat dreptul de proprietate asupra tuturor celor trei loturi de teren.
Art.1898 alin.(l) Cod. CIV. 1864 prevede ca "buna-credința este credința posesorului ca, cel de la care a dobândit imobilul, avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i putea transmite proprietatea" iar in speța aceasta atitudine subiectiva exista atât in ceea ce îl privește pe autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., cat si pe ceilalți coproprietari inițiali, toți având convingerea ca punerea in posesie separata si conventia lor de imparteala au efectul transmiterii proprietatii de o maniera exclusiva - adica fiecare lot cu un singur titular.
In fine, nu numai ca ceilalți copărtași nu au contestat, dar chiar au recunoscut prin răspunsurile la întrebarea 11 a interogatoriilor ce li s-au propus de către autorul nostru, paratul-reclamant Stanga S., ca au domiciliat in ultimii 12 ani neintrerupt in . caz, Bucuresti, deci in raza teritoriala a Tribunalului Bucuresti, in circumscripția căruia se gasea, pana la înființarea Tribunalului I., si terenul asupra caruia s-a cerut a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Totodata, martora P. E. a testat ca "reclamanta I. S. a locuit in Ciurari . sunt si eu de asemenea si Stanga T. si Stanga M., din aceeasi localitate". Astfel incat, se observa că paratul-reclamant Stanga S., a intrat in stapanirea terenului in discuție cu buna-credința si printr-o justa cauza si a exercitat asupra acestuia o posesie utila pe perioada ceruta de lege, motiv pentru care se impunea admiterea cererii reconvenționale formulate de către acesta.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.282 si urm. Cod. proc. civ.
In susținerea apelului, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimații P. I. și M. E. au formulat și au depus la dosarul cauzei întâmpinare.
În motivarea întâmpinării, intimații au arătat că in ceea ce privește apelul declarat de către apelanta - reclamanta-parata I. S. solicită respingerea acestuia ca nefondat. Apelanta mai sus menționata a criticat in realitate, prin motivele apelului sau, raportul de expertiza efectuat in fata primei instanțe, mai exact evaluarea realizata prin intermediul acestei lucrări, susținând ca terenul in suprafata de 7500 mp, situat in tarlaua 13, ., pe raza Comunei B., Jud. I., este in imediata vecinătate a Mun. București, deci valoarea acestui imobil ar fi mai mare ca a celorlalte doua, acest teren fiind in intravilan. Din niciun act aflat la dosarul cauzei nu se poate desprinde ideea ca terenul in suprafața de 7500 mp, situat in tarlaua 13, ., pe raza Comunei B., s-ar afla in intravilanul acestei localitati, in schimb celelalte doua terenuri, situate in raza Comunei Clinceni, respectiv terenul in suprafața de 5000 mp, din tarlaua 10/1, ., si terenul in suprafața de_ m2, din tarlaua 10/1, ., au fost de multa vreme trecute in intravilanul acestei localitati, potrivit Hotararii Consiliului Local al Comunei Clinceni nr.33 din 18 octombrie 2005.
Astfel incat, având in vedere echivalenta valorica a celor trei loturi de teren, in mod corect a procedat prima instanța atunci când, in circumstanțele respingerii - de o maniera netemeinica a cererii reconvenționale formulate de. autorul nostru direct, a procedat la atribuirea in întregime a terenului situat in raza Corn. B., Jud. I., tarlaua 13, ., către paratul-reclamant Stanga S., in condițiile in care in cauza s-a probat faptul ca din anul 1994 acesta a fost singurul dintre copartasi care a cultivat aceasta suprafața de teren, aspect analizat prin intermediul motivelor propriului nostru apel, exploatându-l astfel exclusiv. In consecința, hotărârea primei instanțe, din aceasta perspectiva, se găsește in deplina concordanta cu criteriile prescrise de art.6739 Cod. proc. civ. A reamintit de asemenea ca, in conformitate cu art.741 alin.(2) Cod. civ., la partaj "se va evita [ ... ], cat va sta prin putința, imbucatatirea peste măsura a eritajelor si diviziunea exploatațiunilor".
În ceea ce privește apelul formulat de catre apelanta-parata Stanga L. M.:, solicită respingerea acestuia ca nefondat. Aceasta apelanta a susținut ca, deși raportul de expertiza a fost refacut si completat, prima instanța si-a întemeiat hotărârea pe varianta B a raportului de expertiza inițial, care păstrează indiviziunea existenta intre apelanta in discuție, apelanta-intervenienta C. E. si intimatul¬parat D. N.. Raportul de expertiza depus la termenul de judecare a pricinii din data de 27 ianuarie 2011 nu vine in contradicție cu raportul de expertiza depus la termenul de judecare a pricinii din data de 23 martie 2009, ci constituie doar o completare si o explicitare a concluziilor inițiale. In niciuna dintre cele doua lucrări nu a fost propusa vreo varianta care sa permită ieșirea in indiviziune intre apelanta in discutie, apelanta intervenienta C. E. si intimatul-parat D. N. iar apelanta-parata nici nu a solicitat aceasta in mod explicit.
Asupra apelului formulat de către apelanta-intervenienta C. E.: Motivele apelului formulat de către apelanta-intervenienta rezida, in esența, in susținerile potrivit cărora prima instanța ar fi stabilit eronat împrejurarea ca aceasta apelanta este doar moștenitoarea defunctei Stanga T., nu ar fi pronunțat o încheiere de admitere in principiu conforma cu prevederile art.6735 si unn. Cod. proc. civ., ar fi respins in mod netemeinic si nelegal cererea de uzucapiune si ar fi pronunțat o hotărâre in temeiul unui raport de expertiza criticabil si fara a se avea in vedere si celelalte probe si cereri din dosar.
In primul rând, ca, din cuprinsul certificatului de moștenitor emis sub nr.43 in data de 31 martie 2008 de Biroul Notarului Public S. rezulta ca apelanta-intervenienta este mostenitoarea defunctei Stanga T., pe cand din cuprinsul certificatului de mostenitor emis sub nr.2 in data de 14 ianuarie 2005 de Biroul Notarului Public M. V. nu rezulta ca aceasta parte ar fi totodata mostenitoare a defunctului Stanga M., mostenitorii acestuia fiind mentionati ca Stanga T. si D. L. M.. Apelanta-intervenienta nu a cerut anularea ori invalidarea in vreun alt fel a acestui din urma act notarial, deci nu vedem cum ar fi putut retine prima instanța o alta situație decât cea rezultata din cuprinsul sau.
In al doilea rând, prin intermediul Încheierii pronunțate in ședința publica din data de 22 octombrie 2009 prima instanța a admis in principiu cererea de partaj si a constatat in temeiul art.673 ind. 5 Cod. proc. civ. ca asupra terenului evidențiat in titlul nr._/28.12.1994 au calitate de coindivizari urmatorii: reclamanta-parata I. S., cu o cota de 1/3 din masa partajabila, paratul-rec1amant Stanga S., cu o cota de 1/3 din masa partajabila, paratul D. N., cu o cota de 1/36 din masa partajabila, parata-intervenienta C. E., cu o cota de 1/36 din masa partajabila, si parata Stanga L. M., cu o cota de 5/18 din masa partajabila. Prin Incheierea pronunțata in ședința publica din data de 29 ianuarie 2010, a fost rectificata eroarea materiala strecurata in hotărârea mai sus citata. Deci, contrar celor susținute de catre apelanta-intervenienta, a fost pronunțata in cauza o încheiere de admitere in principiu.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115 si urm. Cod. proc. civ.
In dovedirea cererii, intimații au solicitat proba cu înscrisuri.
In apel au fost administrate probele cu expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluare imobiliara si expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie, sens in care au fost depus raportul întocmit de expertul D. C. (f.137-155) completat ca urmare a incuviințării in parte a obiecțiunilor formulate de apelantii M., P. si C. (f.179-181) precum si raportul efectuat de expertul topograf Tiganila C. (f.108-131), obiecțiunile acelorași apelanti la expertiza topografica fiind respinge ca neîntemeiate pentru motivele reținute in încheierea de ședința din data de 04.03.2013.
Analizând apelurile de față, in limita motivelor invocate si având in vedere probatoriul administrat in fața ambelor instanțe de fond, tribunalul constată următoarele:
In cauză au fost declarate 4 apeluri ce au vizat, in esență, următoarele aspecte:
I. Apelanta-reclamanta I. S. (decedata la 21.03.2013, in cursul judecatii apelului, cale de atac însușita de moștenitorii acesteia I. Gh. I. si I. Gh. G. – certificat de calitate de moștenitor – f.182 dos apel) a criticat soluția primei instanțe pe aspectul variantei de lotizare dispusă prin sentința precum si a valorii derizorii a terenului de 7.500 mp din .> II. Apelanta-parata Stanga (fosta D.) L. M. aduce critici legate de faptul că nu s-a dispus ieșirea din indiviziune si intre coindivizarii pe tulpina descedentului de grd.I – S. M., părțile fiind menținute in indiviziune; s-a criticat valoarea terenurilor cuprinse in masa partajabila si varianta de lotizare reținuta de prima instanță.
III. Apelanta- intervenienta C. E. a adus următoarele critici:
1. prima instanța nu a analizat cauza sub aspectul calității sale de moștenitoare a defunctului Stanga M.;
- nu a fost pronunțata o încheiere de admitere in principiu conform art.673 ind.5 si urm. C.p.c. si nu a stabilit cota-parte din masa partajabila ce revenea fiecărei părți;
2. greșita soluție de respingere a cererii de intervenție principala având ca obiect constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenului de 7.500 mp, reprezentând ½ din terenul de 15.000 mp situat in Tarlaua 10/1 ., cerere calificata ca atare prin decizia nr.622A/22.05.2007 pronunțata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila (desfiintare cu trimitere spre rejudecare) si precizata ulterior de parte, la data de 13.03.2008 (f.20-23 -dosar fond rejudecare).
3. omologarea de către prima instanța a unui raport de evaluare terenuri contestat de toate părțile, raport ce stabilește aceeași valoare pentru toate terenurile fara a tine cont de specificul fiecăruia, ajungându-se la o împărțire neechitabila.
IV. Moștenitorii paratului-reclamant S. S. - decedat la 18.05.2011, apelantii P. I. si M. E. (certificat calitate de mostenitor – f.30 dos apel TI) au criticat soluția de respingere ca neîntemeiată a cererii reconvenționale prin care autorul lor solicitase să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului de 7500 mp situat in orașul B..
In fapt, prin Titlul de Proprietate nr._/28.12.1994 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor in suprafața totală de 27.900 mp situate in . in favoarea celor trei moștenitori ai defunctului P. I., respectiv reclamantei I. S. – fiica, paratului-reclamant S. Ș. – fiu si defunctului S. M. – fiu, decedat in 1996, a cărui moștenire a fost acceptată de soția supraviețuitoare S. T. si de nepoata D. (actualmente S.) L. M. (fiică de fiu predecedat S. I. dec in 1993) conform certificatului de moștenitor legal parțial nr.2/2005 (f.23 dos primul fond).
Soția supraviețuitoare S. T., chemată in judecată ca pârâtă, a decedat in anul 2006 in cursul primei judecați de fond, astfel că prin încheierea de ședință din 12.04.2006 s-a dispus introducerea in cauză a paratului D. N. – fiu, alături de celelalte moștenitoare, care erau deja părți in dosar, respectiv intervenienta C. E.- fiica si parata S. L. M. – nepoata (fiica fiului predecedat al defunctei, S. I.).
Din probatoriul administrat in cauză reiese că, după punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate părțile au dat terenurile la asociație, pana in anul 1992 conform răspunsurilor coindivizarilor Stînga S. si C. E., respectiv pana in anul 2000 potrivit recunoașterii coindivizarelor I. S. si S. L. M.. Acestea din urmă au susținut că pe perioada cât terenurile s-au aflat la asociație, recoltele (respectiv lucerna/trifoi) au fost ridicate pe rând de coindivizari, lucru contestat de ceilalți doi coproprietari.
Si depozițiile martorilor sunt împărțite in sensul că: unii afirmă că doar S. Ș. a stăpânit, folosit si cultivat terenul de 7500 mp situat in B., de la reconstituire pana in prezent, in timp ce alții susțin că au primit recolte si ceilalți coindivizari de pe respectiva suprafața de teren. Se mai retine că alăturat terenului de 7500 mp S. S. a mai deținut o suprafață tot de 7500 mp pe care vândut-o in anul 2004(contract vânzare-cumpărare in 11.03.2004 – dos apel) deci depozițiile martorilor propuși de parte nu sunt edificatoare. Totodată, semnarea procesului verbal de punere in posesie pentru terenul de 7500 mp doar de către S. S. nu are semnificația negării dreptului de proprietate al celorlalți coindivizari.
Concluzionând pe situația de fapt, tribunalul retine că după emiterea titlului de proprietate si după luarea terenurilor de la asociație in exploatare efectiva, moștenitorii defunctului P. I. au convenit un partaj de folosința a celor trei terenuri înscrise in titlu in sensul că I. S. folosea terenul de 5000 mp, S. S. terenul de 7500 mp din orașul B. iar S. M. terenul de 15.000 mp, din acesta jumătate fiind exploatat de intervenienta C. E..
Cu privire la apelanta - intervenienta C. E. se retine că aceasta este fiica numiților Stînga M. si S. T. dar nu a fost recunoscută de tată, astfel că la momentul pronunțării deciziei nr.622/A/22.05.2007, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a reținut, in considerente, că intervenienta nu are calitate procesuală pe ieșirea din indiviziune întrucât părți „… nu pot fi decât moștenitorii in favoarea cărora s-a emis titlul de proprietate, înscriși in temeiul art.13 al.3 din Legea nr.18/1991); in schimb s-a constatat că intervenienta justifică calitate procesuala activă pe cererea de intervenție in interes propriu prin care a invocat prescripția extinctivă. Tribunalul a reținut ca fiind legală soluția primei instanțe (sent civ nr.6289/11.12.2006 pronuntata de Judecătoria B.) de respingere a cererii de intervenție principală prin care s-a solicitat ieșirea din indiviziune de către C. E., ca fiind formulată de o persoana fara calitate procesuala activă, soluție intrată in puterea lucrului judecat.
In rejudecare s-a stabilit instanței de fond sarcina de a analiza cererea de intervenție cu privire la uzucapiunea invocată de parte, nicidecum de a reveni asupra discuției privind calitatea de moștenitoare a intervenientei față de defunctul S. M., întrucât, s-a tranșat definitiv si irevocabil acest aspect si anume că intervenienta C. E. nu are calitate de moștenitoare a defunctului S. M., neavând stabilită filiația față de acesta.
Prin decesul mamei sale si acceptarea moștenirii acesteia (declarație notariala f.146 dos primul fond, respectiv certificat de calitate de moștenitor – f.25 dos fond rejudecare) intervenienta C. E. a dobândit calitate de coindivizar pentru cota de 1/36 din masa partajabilă (respectiv cota-parte de ¼ moștenită de S. T. de la S. M., împărțită intre cei trei moștenitori ai defunctei), aspect reținut de Judecătoria Cornetu, in rejudecare, care prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 22.10.2009 (f.157-159 dos fond rejudecare), a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei.
Susținerea apelantei interveniente in sensul că nu i-a fost reținută dubla calitate de intervenientă si de pârâtă nu este relevantă întrucât prima calitate a acesteia a fost de intervenientă, calitate pe care si-a menținut-o si in urma decesului paratei S. T., in condițiile in care in rejudecare prima instanța trebuia să analizeze cererea de intervenție sub aspectul îndeplinirii cerințelor prescripției achizitive.
Este neîntemeiată si critica apelantei-interveniente relativă la cotele indivize ale parților întrucât prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 22.10.2009 instanța a stabilit cotele indivize pe care părțile le dețin din masa partajabilă (f.157-159 dos fond rejudecare).
Tribunalul va analiza cu prioritate apelurile prin care se critică soluțiile date de prima instanța pe cererea de intervenție principală si pe cererea reconvenționala, care au vizat uzucapiunile invocate de doi dintre coindivizari.
Prin cererea de chemare in judecată introdusă in anul 2005 reclamanta I. S. a înțeles să nu mai recunoască partajul de folosință convenit, solicitând partajul celor trei terenuri in cote de 1/3, adică după numărul descendenților de gradul I ai defunctului P. I.. La poziția reclamantei s-a raliat si parata S. L. M. care a formulat întâmpinare in acest sens, si nu o cerere distinctă prin care să solicite si partajul in interiorul tulpinii.
Paratul-reclamant S. Ș. si intervenienta in interes propriu C. E. au solicitat prin acțiunile promovate, să se constate că nu mai fac parte din masa partajabila terenurile pe care aceștia le foloseau, întrucât a intervenit uzucapiunea de scurta durata reglementata de art.1895 C.civ.
Cu privire la uzucapiune invocată de intervenienta C. E. tribunalul reține că prin precizarea adusă la data de 13.03.2008 cererii de intervenție in interes propriu, partea a susținut că după restituirea terenurilor in baza Legii nr.18/1991 părțile si-au împărțit terenurile, deci a avut loc o convenție de împărțeală in sensul art.729 coroborat cu art.1895 Vechiul Cod civil, in urma căreia I. S. a stăpânit si cultivat terenul de 5000 mp din T10, p 43/1/8, S. Ș. – terenul de 7500 mp din t 13, p 60/37 iar S. M. a posedat inițial tarlaua 10 .. Tatăl său i-a dat 7500 mp din 15.000 mp pe care intervenienta i-a lucrat neîntrerupt din 1991 pana in prezent, fără să fie tulburată de vreun alt coindivizar. A susținut că in cazul ei justul titlu îl constituie primirea terenului cu titlu de donație de la tatăl său natural care nu era proprietar pe teren.
Tribunalul retine că in speță nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.1895 V.C.civ. Articolul impune pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: posesia să se întemeieze pe un just titlu si posesia să fie de bună credință.
Art.1897 V.C.civ definește justul titlu ca fiind orice titlu translativ de proprietate precum vânzarea, schimbul, etc iar titlul trebuie să provină de la altcineva decât adevăratul proprietar. In plus, justul titlu trebuie să existe in realitate, nu numai in imaginația celui care invocă uzucapiunea.
Prin emiterea titlului de proprietate in anul 1994, S. M. a devenit coproprietar, alături de sora I. S. si fratele S. Ș. asupra terenurilor in suprafață totală de 27.900 mp. Succesiunea autorului acestora, a numitului P. I. nu a fost dezbătută nici in procedura succesorală si nici judiciar.
Deci donația pe care intervenienta susține că a primit-o de la tatăl său (in fapt un acord de folosire a suprafeței de 7500 mp) este un titlu putativ (neexistând in realitate), care ar proveni de la adevăratul proprietar coindivizar al terenului - S. M.. Autorul acesteia devenise coproprietar pe terenurilor din titlu si a permis intervenientei să folosească, exploateze o parte dintr-un teren, deci nu se afla in nicio eroare, ca atare, titlul putativ in cazul său nu poate constitui just titlu in accepțiunea dispozițiilor art.1897 V.C.civ. Mai mult, apelanta-intervenienta nu poate invoca dispozițiile art.1858 pct.4 V.C.civ(titlul pro herede, intervertirea precarității) si nici art.664 V.C.civ (succesiunea ca mod de dobândire a proprietății) întrucât aceasta nu are stabilită filiația față de defunctul S. M..
Nu este întrunită cerința justului titlu nici in privința uzucapiunii invocată inițial de paratul-reclamant S. S. si ulterior de moștenitorii săi, apelantii-parati P. I. si M. E.. Astfel, susținerea inițială a paratului S. Ș. in sensul că reprezintă just titlu, însuși Titlul de Proprietate emis in anul 1994 întrucât provine de Statul R. care nu era adevăratul proprietar al terenurilor, nu poate fi primită deoarece actul emis in baza Legii nr.18/1991 consfințea începând cu anul 1994 calitatea de proprietar (coindivizar) a paratului, prin reconstituirea dreptului de proprietate.
Tribunalul observă că nici autorul apelantilor-parati, S. S. nu ar fi putut invoca intervertirea precarității reglementată de art.1858 pct.4 V.C.civ, respectiv titlul pro herede pentru a beneficia de uzucapiunea prescurtată, întrucât in cauză nu a avut loc o trasmisiune universală, prin moștenire, a terenurilor, ci dreptul de proprietate a fost reconstituit direct in patrimoniile moștenitorilor autorului P. I., urmând ca aceștia sa iasă din indiviziune potrivit dreptului comun.
Nefiind îndeplinită condiției existenței justului titlu, devine de prisos analiza posesiei exercitate de apelanta-intervenienta C. E. si de autorul apelantilor-parati P. I., M. E.; pe cale de consecință tribunalul constată că prima instanța a respins in mod legal si temeinic cererea reconvenționala si cererea de interventie principala întrucât nu sunt îndeplinite cerințele uzucapiunii prescurtate reglementată de art.1895 V.C.civ.
In privința criticilor vizând valoarea terenurilor ce compun masa indiviză tribunalul apreciază că sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Din concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluare imobiliara efectuat in faza apelului (raport inițial si completare la raport) rezultă că valorile celor trei suprafețe supuse partajului sunt următoarele: terenul de 15.400 mp din acte si 15.385 mp din masuratori situat in ./1, p 43/1/19 – 557.700 lei (respectiv 36,25 lei/mp); terenul de 5000 mp din acte si 4.992 mp din măsurători, situat in situat in ./1, p 43/1/8 – 180.960 lei (respectiv 36,25 lei/mp), si terenul de 7.500 mp din acte si 7.242 mp din măsurători situat in orașul B. T 13, p 60/37 – 996.150 lei (respectiv 137,55 lei/mp).
Se observă că toate terenurile sunt in prezent trecute in intravilanul localităților, având categoria arabil, două sunt situate in . in orașul B.. Cu toate acestea, terenul de 7500 mp situat in orașul B. este cel mai valoros, datorită situării sale in apropiere de București si .. Deși are doar 7.500 mp, acest teren depășește valoarea celorlalte suprafețe ce însumează 20.400 mp, aspect ce a determinat neînțelegeri intre coindivizari, astfel că I. S. si S. L. M. nu au mai respectat partajul de folosință convenit anterior introducerii prezentului litigiu.
Raportat la valorile stabilite prin expertiza efectuată in apel, sunt întemeiate criticile părților (doar apelantii P. I. si M. E. nu au contestat valorile initiale), întrucât prima instanța in rejudecare a omologat raportul de expertiza topografica nr. 2573/05.03.2009 întocmit inițial de expert D. Z., raport ce propunea pentru toate cele trei terenuri o valoare de circulație egală, respectiv de 15.000 euro/ha adică 6,45 lei/mp, valoare ce s-a dovedit net inferioara atât evaluării terenurilor situate in . lei/mp), cat si valorii stabilite de expertul D. C. pentru terenul din orașul B. (137,55 lei/mp).
Sunt întemeiate in parte criticile privind soluția reținută de prima instanță cu privire la lotizarea terenurilor.
Plecând de la premisa că toate trei terenurile au valori egale de circulație, lotizarea in natura, in trei loturi corespunzătoare cotelor de 1/3 deținute de moștenitorii de gradul.I, fara acordarea de sulte, realizata de prima instanța este greșită, încălcând astfel prevederile art.673 ind.5 alin.2 C.p.c.
Dispozițiile art.673 ind.5 alin.2 teza I-a C.p.c. stabilesc că imparțiala se face in natură iar in cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se întregesc printr-o suma de bani. Se au in vedere si prevederile art.673 ind.9 C.p.c. potrivit cărora la formarea si atribuirea loturilor se va tine seama după caz, si de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori de natura bunurilor.
Conform concluziilor raportului de expertiza tehnică judiciară in specialitatea topografie efectuată in apel, cele trei terenuri sunt comod partajabile in loturi egale corespunzătoare celor trei tulpini ale descendenților de grad.I, respectiv I. S., Stînga S. si S. M.. Nu se poate insă realiza o împărțire in natură in cadrul cotei de 1/3 ce s-ar fi cuvenit coindivizarului S. M. întrucât cotele indivizie ale intimatului D. N. si apelantei - interveniente C. E. (ce culeg moștenirea numai de pe urma mamei lor) sunt mult mai mici, de 1/36, fata de cota de 10/36 ce revine apelantei-parate S. L. M., care culege din moștenirile ambilor defuncți.
Având in vedere faptul că niciunul dintre moștenitorii defuncților S. M. si S. T. nu a solicitat partajul in cadrul tulpinii descendentului S. M., printr-o acțiune distinctă, iar singura cerere de sistare a stării de indiviziune a fost cea formulata de reclamanta I. S. (decedata in apel) care a cerut împărțirea terenurilor in cote de 1/3 deci după numărul tulpinile descendenților de grad.I, tribunalul apreciază ca fiind neîntemeiata critică apelantei parate Stînga L. M. de a se dispune partajul si in interiorul cotei de 1/3.
In speța, astfel cum s-a reținut toate cele trei terenuri sunt arabile situate in intravilanul localităților si au fost folosite pentru culturi agricole (porumb).
Întrucât părțile nu au ajuns la nicio înțelegere si nici nu si-au arătat disponibilitatea de a prelua vreunul dintre terenuri cu despăgubirea celorlalți coindivizari cu sulte corespunzătoare, tribunalul va efectua lotizarea in natură a celor trei terenuri in loturi corespunzătoare cotelor ce reveneau descendenților de gradul I, ai defunctului P. I.. Se are in vedere faptul că terenurile sunt comod partajabile in natura in loturi de 1/3 (doua terenuri generând la drumul public, deschideri peste 12 ml, cu exceptia terenului de 5000 mp la care cele trei loturi ar avea deschideri sub aceasta limită, dar aspectul este irelevant dat fiind categoria de folosință – arabil). Totodată, împărțirea in trei loturi a suprafeței de 7500 mp asigură tuturor părților posibilitatea de a deține in natură câte o suprafață de 2.414 mp din terenul cu potențial economic situat in orașul B..
Întrucât doar criticile apelanților I. I. si I. G. au fost admise in totalitate, in baza art.296 C.p.c. tribunalul va admite apelul acestora si va respinge ca nefondate celelalte apeluri.
Va schimba in parte sentinta apelată in sensul că va dispune ieșirea din indiviziune si atribuirea loturilor către parti conform raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie întocmit de expert Tiganila C., cu anexele 1A, 2A si 3A, privind lotizarea terenurilor in 3 loturi egale de cate 1/3, raport ce va fi omologat.
Urmează a fi omologată completarea raportului de expertiza tehnica in specialitatea evaluare imobiliară întocmit de expert D. C. (răspuns la obiecțiuni) cu privire la valoarea terenurilor.
Vor fi menținute celelalte dispozițiile sentinței apelate.
In privința cheltuielilor de judecata făcute de părti in apel cu onorariile de experți (1000 lei expertiza evaluare si 1.200 lei expertiza topo) tribunalul observa ca acestea au fost suportate in cote de ¼, respectiv cate 550 lei fiecare, de catre I. S., C. E., S. (D.) L. M. si P. I. impreuna M. E.. Avand in vedere ca prezenta hotarare de partaj serveste tuturor partilor, se va face compensarea acestor cheltuieli in baza art.276 C.p.c.
Intrucat apelantii-reclamanti I. I. si I. G. nu au solicitat alte cheltuieli de judecată iar ceilalți apelanți sunt in culpă procesuală, tribunalul va respinge ca neîntemeiate cererile acestora privind acordarea altor cheltuieli de judecata făcute in apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN N. LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanta-parata S. L.-M. cu domiciliul in ., ., J. I., apelanta - intervenienta C. E. cu domiciliul in Clinceni, ., J. I. si apelanții - parati reconvenționali P. I. si M. E. cu domiciliul in com. Clinceni, ., jud. I. împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ .
Admite apelul declarat de apelanta-reclamanta I. S. (decedata in cursul judecatii) si însușit de moștenitorii I. I. cu domiciliul in ., jud. I. si I. G. cu domiciliul in ., împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ in contradictoriu cu apelanta-parata S. L.-M., apelanta-intervenienta C. E. cu domiciliul in Clinceni, ., J. I., apelanții - parati reconvenționali P. I. si M. E. si intimatul-parat D. N. domiciliat in ., ., jud. I..
Schimba in parte sentinta apelata in sensul că:
Dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra terenurilor in suprafața totala de 27.900 mp înscrise in Titlul de Proprietate nr.14.732/28.12.1994, in cote egale de 1/3 conform celor trei tulpini ale descendenților de grd.I.
Atribuie reclamanților I. I. si I. G., moștenitorii defunctei I. S., in indiviziune, următoarele suprafețe:
A.lotul 1 de 5.128,33 mp din terenul situat in T10/1, p43/1/19 in suprafața totala de 15.400 mp (din acte si 15.385 mp din măsurători);
B.lotul 1 de 1.664 mp din terenul situat in T10/1, p 43/1/8 in suprafața totala de 5.000 mp (din acte si 4.992 mp din măsurători);
C.lotul 3 de 2.414 mp din terenul situat in T13, p 60/37 in suprafața totala de 7.500 mp .
Atribuie paraților P. I. si M. E., moștenitorii defunctului S. Ș., in indiviziune, următoarele suprafețe:
A. lotul 3 de 5.128,33 mp din terenul situat in T10/1, p43/1/19 in suprafața totala de 15.400 mp (din acte si 15.385 mp din măsurători);
B.lotul 3 de 1.664 mp din terenul situat in T10/1, p 43/1/8 in suprafața totală de 5.000 mp (din acte si 4.992 mp din măsurători);
C.lotul 1 de 2.414 mp din terenul situat in T13, p 60/37 in suprafața totală de 7.500 mp .
Atribuie pârâților S. L. M., C. E. si D. N. (moștenitorii defuncților S. M. si S. T.) in indiviziune, următoarele suprafețe:
A.lotul 2 de 5.128,33 mp din terenul situat in T10/1, p43/1/19 in suprafața totala de 15.400 mp (din acte si 15.385 mp din măsurători);
B.lotul 2 de 1.664 mp din terenul situat in T10/1, p 43/1/8 in suprafața totala de 5.000 mp (din acte si 4.992 mp din măsurători);
C.lotul 2 de 2.414 mp din terenul situat in T13, p 60/37 in suprafața totala de 7.500 mp .
Omologhează raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie întocmit de expert Tiganila C. cu anexele 1A, 2A si 3A, privind lotizarea terenurilor in 3 loturi egale de cate 1/3.
Omologhează completarea raportului de expertiza tehnica in specialitatea evaluare imobiliară întocmit de expert D. C. (răspuns la obiecțiuni) cu privire la valoarea terenurilor.
Menține celelalte dispozițiile sentinței apelate.
Compensează cheltuielile de judecata făcute de părți in apel cu onorariile de experți.
Respinge ca neîntemeiate cererile părților privind acordarea altor cheltuieli de judecata făcute in apel.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica, azi 10.06.2013.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | |
Grefier, M. G. |
Concept red. gref. M.G. – 02.07.2013
Red. Jud: D.A/9 ex/
Jud.fond: D. L. – Jud. Cornetu
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
INCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 27 Mai 2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
GREFIER - M. G.
Pe rol judecarea apelurilor formulate de apelanta-reclamanta I. S. -decedată, apel însușit de moștenitorii I. GH. I. si I. GH. G., apelanta-pârâtă S. L. M., apelantii-parati P. I. si M. E. (moștenitorii paratului reconvenient S. Ș.), apelanta intervenientă C. E. împotriva sentinței civile nr.1614/21.04.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul parat D. N., având ca obiect partaj judiciar - ieșire din indiviziune.
La apelul nominal făcut in ședință au răspuns apelanții reclamanți I. Gh. I. și I. Gh. G., personal, apelanta pârâta S. L. M. prin avocat, apelanta intervenientă C. E. personal și asistată de avocat, apelanții pârâti P. I., personal și asistat de avocat și apelanta pârâta M. E. prin avocat, lipsind intimatul D. N..
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, după care:
Apelanții pârâți P. I. și M. E. prin avocat depun la dosarul cauzei înscrisuri referitoare la lotizare si comunică un exemplar părților adverse.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pe cererile de apel.
Apelanții reclamanți I. Gh. I., I. Gh. G., personal depun la dosarul cauzei certificatul de deces al numitei I. S.. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Apelanta pârâta S. L. prin avocat solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Solicită admiterea apelului declarat de apelanta I. S. și însușit de moștenitorii acesteia.
Apelanții pârâți P. I. și M. E. prin avocat solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, pe cale de consecință admiterea cererii reconvenționale formulate. Totodată arată că incă de la momentul emiterii titlului de proprietate, cei trei coindivizari s-au înțeles să stăpâneasca fiecare separat câte o . avut in vedere procesul verbal de punere in posesie asupra parcelei 60/37 din tarlaua 13. Potrivit dispozițiilor art.729 Cod civil nu se poate cere partajul cu privire la un teren când este vorba de un act imparțiala voluntara. Mai arată si ca poate invoca uzucapiunea, atâta vreme cât pârâtul reclamant S. Ș. a intrat in stăpânirea terenului in discuție cu buna credință și a exercitat o posesie utilă pe perioada ceruta de lege, motiv pentru care soluția corecta era cea de admitere a cererii reconvenționale. Solicita ., anexa 1A, lotul I. Pune concluzii de respingere a apelurilor declarate de apelanta I. S. și apelanta S. L. M..
Apelanții reclamanți I. Gh. I., I. Gh. G., personal lasa la aprecierea instanței apelurile declarate de apelanta S. L. M. și de apelanții P. I. și M. E..
Apelanta pârâta S. L. prin avocat pune concluzii de respingere a apelului declarat de apelanții P. I. și M. E., învederând faptul cererea de uzucapiune este neîntemeiată.
Apelanta intervenientă C. E. prin avocat solicită admiterea apelului formulat, modificarea sentinței apelate in sensul admiterii cererii de intervenție așa cum a fost formulată, omologarea rapoartelor de expertiza efectuate in cauza. Totodată arată că instanța de fond in mod greșit a reținut faptul ca numita C. E. nu este fata lui S. M.. In mod greșit instanța de fond a apreciat ca cererea de uzucapiune formulata de subsemnata este neîntemeiată. Intervenienta a primit acest teren de la S. M. in anul 1991, fapt recunoscut de celelalte părți din dosar. Astfel că solicită sa se constate intervenita uzucapiunea pentru suprafața de 7500 mp, . din tarlaua 10. Arată că se impune acordarea unei sulte de_ euro, având in vedere ca atribuirea unei suprafețe de teren in natura nu este indicata, potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza de Tigănilă C.. In ceea ce privește apelurile declarate de apelanta I. S. și S. L. M. arată că lasă la aprecierea instanței. In ceea ce privește apelul declarat de apelanții P. I. și M. E. solicita admiterea acestuia. Cu cheltuieli de judecata (onorariu de expert), onorariu de avocat pe cale separată.
Apelanții I. Gh. I. și I. Gh. G. personal lasa la aprecierea instanței apelul declarat de apelanta C. E.. Solicită cheltuieli de judecată.
Apelanta S. L. M. prin avocat solicită respingerea cererii de uzucapiune formulata de apelanta C. E., iar in ceea ce privește calitatea procesuala a acesteia, învederează că nu există nici un document la dosar din care sa reiasă calitatea de fiica a numitului S. M.. Considera al IV lea motiv de apel întemeiat, insă solicită respingerea celorlalte capete ale apelului declarat de apelanta C. E.. Cu cheltuieli de judecata.
Apelanții pârâți P. I. și M. E. solicită admiterea apelului formulat de apelanta C. E. in ceea ce privește primele 3 motive de apel. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise și factura nr. 038/11.06.2012. Cu cheltuieli de judecata ( taxa de timbru), onorariu de avocat pe cale separată.
TRIBUNALUL,
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților sa depună la dosarul cauzei concluzii scrise, va amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amâna pronunțarea la data de 03.06.2013.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.05.2013.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | |
Grefier, M. G. |
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
INCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03 IUNIE 2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
GREFIER - M. G.
În aceeași compunere și având nevoie de timp pentru a delibera, în condițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 10.06.2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2013.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | |
Grefier, M. G. |
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 304/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 838/2013. Tribunalul ILFOV → |
|---|
